Glasul Bucovinei, mai 1930 (Anul 13, nr. 3216-3238)
1930-05-01 / nr. 3216
Pag. 2 GLASUL BUCOVINEI Căpătuiala ciomăgarilor naţionalţărănişti pe spinarea invalizilor Prefectul Neamţu sparge cu topoare şi ciocane sertarele din biroul invalizilor Primim următoarele: Domnule Director, Văzând bunăvoinţa ce arătaţi luând apărarea invalizilor, vă rog a aduce pe această cale la cunoştinţa opiniei publice modul cum prefectul Neamţu înţelege să secundeze pe şeful său d. Vaida, care la 11 Aprilie a. c. s-a transformat în pompier. Prefectul Neamţu în loc să-şi puie cenuşă pe cap şi să tacă din gură, sfidează pe aceşti nenorociţi ai soartei şi ai guvernului Maniu, dând ordin ziarului său „Morgenblatt“ să-i publice o scrisoare, care este un monument de inconştienţă şi de minciuni. In acea scrisoare prefectul afirmă că mai mulţi invalizi fiind nemulţumiţi cu conducerea inginerului Manole, el, Neamţu, a schimbat această conducere. Or, acest mare demagog nu ştie că dacă invalizilor nu Ie plac ochii cuiva, apoi tot ei pot să schimbe aceasta, iar nicidecum prefectul care nu are ce se amesteca la invalizi. Afară numai, dacă se consideră şi el invalid... la creer. Apoi prefectul spune că a format oficiul naţional I. O. V. sub preşedinţia sa şi a distinsului de Herbay. Dar acest şef al unei autorităţi nu ştie că oficiul naţional I. O. V. este un oficiu al statului, unde în adevăr el are conducerea, dar unde nici o persoană nu primeşte leafă. E deci o minciună sfruntată afirmarea prefectului că statutele prevăd leafă. In acest oficiu prefectul nu poate numi pe nimeni, membrii fiind arătaţi prin însăşi legea I. O. V. Acest prefect confundă oficiul I. O. V. cu asociaţia I. O. V., care este o societate particulară, unde prefectul nu are nici un amestec şi unde unul ca de Herbay nu are ce căuta. Prefectul necunoscând nici Constituţia, care a interzis titlurile de nobleţă la noi, îl intitulează pe d. Herbay, de Herbay. Acest avocat care în lipsă de procese, a crezut că poate primi din spatele invalizilor, luându-le cei câţiva bani ce-i adunaseră, ar face mai bine să mai citească dosarul cu paşapoartele de la Praga, căci va avea nevoie şi el personal de un paşaport. Prefectul «şireti ca oaia arată că Herbay este căpitan pensionar. Se vede că la el pensionar şi invalid e tot una. Am vrea ca acest „pensionar" să ne arate şi carnetul cu care primeşte pensia, afară dacă n’o fi pensionar la... Văcăreşti. De altfel acest prefect, cunoscut de toată lumea prin «inteligenţa", sa, nu e la prima ispravă. Din capul focului dânsul a căutat să cumpere câţiva invalizi sau prin ameninţări şi promisiuni a năzuit să găsească câteva minţi rătăcite, spre a produce desbinare între invalizi şi a profita pe socoteala lor. Văzând însă că totuşi nu este stăpân pe situaţie, prefectul Neamţu a intrat pur şi simplu într’o zi, când nimeni nu era în biroul asociaţiei invalizilor cu câţiva bandiţi şi cu doi membri de ai noştri cumpăraţi de el, şi spărgând saltarele cu ciocane şi topoare, au furat actele Asociaţiei, făcând apoi el o societate. Ministerul sănătăţii nu a aprobat aceasta, dar prefectul a spus că puţin îi pasă lui de minister; aici aşa vrea, aşa face. Va veni ziua, când prefectul va avea să dea socoteală de banii ce i-a împărţit la persoane care nu sunt invalizi, ca Herbay şi alţii, şi va avea să mai dea socoteală şi de cele câteva sute de mii de lei primite de la guvern pentru invalizi şi împărţite voinicilor. Aioi am înţeles că sub acest guvern, nu mai avem drepturi. Vom tăcea şi vom suferi, dar va veni ziua când vom cere satisfacţie pentru toate insultele ce ni s'au adus. Directorul ministerial de paie, Sauciuc, care cunoaşte toate aceste isprăvi ale lui Neamţu, tace şi aprobă toate acestea. Se vede că el nu are copii, care vor fi chemaţi într’o zi să apere ţara. Vă vom aduce la cunoştinţă tot ce se unelteşte de prefect contra invalizilor. El a convocat o adunare pentru ziua de 18 Mai, fără nici un drept, aceasta fiind numai gospodăria internă a noastră. Mai mulţi invalizi Patriotismul d-lui deputat Chirilă Tovarăşii de idei ai tuturor elementelor obscure, cari se află azi la locul de mare răspundere, neagă adevărul istoric şi de câte ori au prilejul spun cu neruşinare şi fără mustrare de cuget, că nici Regele, nici armata şi nici conducătorii politici n’au contribuit cu nimic la înfăptuirea României Mari. S-a întâmplat în una din zilele trecute ca să stau împreună cu un coleg al meu de vorbă cu d-l deputat Chirilă. Stând cu d-sa de vorbă, deodată observ că d-l deputat Chirilă se aventurează în consideraţiuni de ordin politic şi istoric şi încearcă să nege orice importanţă a intervenţiei României în războiul mondial.’ D-l Chirilă pare să fie inspirat de ideile d-lui director ministerial al Banatului. L-am întrebat în fine, cine aşadară a înfăptuit România Mare şi am primit ca răspuns «Dumnezeu» şi cele 14 puncte ale lui Wilson din America. La aşa cap aşa căciula mai greu de aflat. Trecem mai departe. D-1 Chirilă e deştept, se tot lauda că-şi croieşte viitor în politică. Am vrut să aud de la d-sa şi despre trecutul d-lui Stere, deputatul din Soroca, sufletul partidului, câruia-i aparţine şi d-1 Chirilă al nostru. Intre altele îmi spune d-l deputat Chirilă, că d-l Stere e un martir naţional al neamului nostru. Nu l-am putut cornvinge de contrarul de la martir naţional; toate încercările mele erau zădarnice. D-1 Chirilă pare să fie din fire şi om foarte gingaş şi ambiţios. Asupra d-sale a apărut în jurnale numeroase articole, că ar fi făci faceri cu cartofi şi că a înşelat pe ţărani cu lrtofii. La toate aceste învinuiri d-1 Chirilă n’a răspuns nimic, n’a dat în judecata presa şi nici n’a aflat de bine măcar să rectifice; în schimb d-1 Chirilă m’a dat în judecată pentru ofensă, că la o întrunire politică l-aşi fi învinovăţit că a făcut gheşefturi cu barabule. II provoc pe d-1 Chirilă să mă deie în judecată şi pentru învinuirile aduse d-sale, că mi-a spus, că numai Dumnezeu şi cele 14 puncte ale lui Wilson a făcut România Mare şi că d-1 Stere ar fi un martir naţional. La altă ocazie voiu aduce la cunoştinţa publicului cetitor şi feliul cum d-l Chirilă ia în apărare interesele naţionale şi şcolare la întruniri politice. Am auzit că lumea rea de gură mai spune, că d-l Chirilă să se fi exprimat într’un local că întâmplându-se să vie în ţară Bolşevicii, d-sa ar fi cel dintâi care ar ridica steagul roş şi ar merge înainte. Şi apoi să nu credem, că d-l Chirilă se laudă că-şi face un viitor în politică!! „Domn Chirilă şi un viitor politic" ce grele zile am ajuns!!! Eugen Smocot Băile Buziaş Cu renumitele sale surse foarte bogate în Acid Carbonic, radioactive şi feruginoase, cu efecte mari în bolile de inimă, aortite, arterio-sclerose, hypertensiuni, boli nervoase, boli de femei, anemii etc. Hoteluri şi pensiuni de primul rang. Confort modern. Preţuri moderate. Băcătărie şi Dietica speciala. Ştrand cu plajă şi basin nou construite în condiţiuni moderne. Saison dela 15 Mai până la 1 Octombrie Prospecte la cerere Direcţiunea Băilor 9369 Buziaş, Banat Cetiţi „Glasul Bucovinei“ No 3216 iHiiiiii SH un mijloc pentru curăţatul metalelor, se falsifică! „SIDOL* este veritabil numai în sticle şi cutii închise. Marca este verde, în disc roşu cu inscripţia neagră „SIDOL*. Fiecare falsificare „SIDOL* are efect stricăcios pe mâini, ruinează şi cauterizează obiectele şi nu este economic. Refuzaţi imitaţiile din interes propriu. Din Rădăuţi Dezastruoasa gospodărie naţ.-ţărănistă de la spital Naţ.-ţărăniştii distrug totul ce-i sănătos şi bun în ţara aceasta. Ei trec şi peste leşuri numai să se poată căpătui. Avem şi noi un spital în Rădăuţi, care sub lăcomia naţ.-ţârănistă a ajuns o ruşine a timpului şi un mormânt deschis pentru bieţii bolnavi, cari încearcă să-i treacă pragul. In acest spital domneşte o murdărie şi infecţie cum nu s’a mai pomenit. Bolnavii se tăvălesc în necurăţenie cu zilele, căci nimeni nu se interesează de ei; cu un cuvânt spitalul din Rădăuţi a ajuns sub domnia democraţiei ţărăniste un cuib de infecţie pentru sănătoşi şi bolnavi, ba chiar un cuib de infecţie morala. Bolnavii veniţi de la mari depărtări stau cu zilele pe sub zidurile spitalului, cerşind să fie primiţi. Dar nimene nu-i vede, căci astăzi spitalul e fără medici şi fără personal şcolii. In pavilionul pentru boli infecţioase serveşte un singur bărbat pe bărbaţi şi femei. Bandajele lipsind cu desăvârşire, bolnavii sunt bandajaţi doar cu obiele sau bucăţi de saci murdari. Preţurile pentru întreţinerea bolnavilor au fost dublate şi cu toate acestea paralele nu ajung. Locurile gratuite pentru cei lipsiţi de mijloace au fost suprimate, aşa că cei săraci mor cu zile. Acest spital era înainte de a veni flămânzii naţional-ţărănişti la putere, o instituţie model. Peste tot era ordine, bolnavii se simţiau bine, fiind înconjuraţi de medici conştiincioşi şi de o servitorime şcolitâ. O curăţenie exemplară domnea pretutindeni, căci atât medicii cât şi servitorii erau vecinie la datorie. Spitalul fără medici.—Învârteli naţionalţărăniste Naţional-ţârăniştii mirosind că în spital ar fi ceva de câştigat, imediat au pensionat pe directorul spitalului d. Dr. Herzberg, iar pe medicul secundar d. Dr. loan Zlepcu l-au demis din serviciul spitalului. In felul acesta spitalul a rămas fără medici, servitorimea de capul ei şi bolnavii fără ajutor. D. Dr. loan Zlepcu, un bun chirurg şi iubit de bolnavi ca un prieten, a fost scos din spital, pe motivul că aparţine Partidului Naţional-Liberal, acest medic, cu toate că a fost demis din serviciu, a mai căutat de bolnavi din dragoste şi milă încă vreo 3 luni, pentru aceasta însă n’a primit nici salar şi nici măcar o mulţumită. Spitalul rămânând fără medici, au început a curge numirile naţional ţărăniste. Intr’o bună zi ne trezim cu 2 directori pentru un post. Unul a rămas puţin în spital; dânsul, îmbolnăvinduse, a şters-o din Rădăuţi. Primii 2 directori au dispărut. Acuma e vorba să fie numit un al 3-lea, dară încă nu l-am văzut cum nu l-am văzut nici pe medicul secundar numit mai dinainte. D. ministru Răducarlu se joacă de-a numirile în timp ce bieţii bolnavi din spital mor cu zile. D. deputat Percec a şi început să-şi căpătuiască protejaţii. Dânsul şi-a adus un cumnăţel, un fost jandarm, ca administrator la spital, căruia i-a dat întâi lecţii să facă la spital aşa cum a făcut el, Percec, la internat. Bine că avem administrator de tagma d-lui Percec, că de medici bolnavii n’au lipsă! Ce zici, d-le Vişan, la gospodăria aceasta ? De bună seamă că ţi place, altfel n’ai tolera-o ! N’ar fi cu cale să trimiţi un lipaş de-al d-tale, cum e de exemplu Dolinschi, să ţie locul de medic în spital ? Corespondentul