Glasul Bucovinei, iulie 1930 (Anul 13, nr. 3260-3286)
1930-07-01 / nr. 3260
Pag. 2 Ciulini fripţi „Cuvântul Zârănimic“ secătuite este foarte îngrijorat de pretinsele frământări din partidul liberal. II mulţumim pentru interes, dar ar face mai bine să măture înaintea prispa lor propii! * * * S'a întors maşina lumii anapoda şi pe dos. Consorţiul ucrainean Andriaşczuk, Duczak şi Krakalla a ajuns să dea lecţii de dinasticism I. P. S. Mitropolitului Nectarie! De acum vorba neamţului : lieb’ Vaterland kannst ruhig sein ! D. Mihalache coadă la toporul bulgăresc Prin faimoasa lege a Dobrogei Noui, marele legiferator, d. Mihalache, intenţionează să arunce pe drumuri pe Coloniştii români din Cadrilater, aduşi acolo pentru înzdrăvenirea romănească a pământului şi a graniţei noastre de la miazăzi. Discuţia ei în uzina de legi din dealul mitropoliei, a deslănţuit critici vehemente şi strigăte de revoltătoare alarmă din partea unor vorbitori. Cu ce drept se mai intitulează acest guvern, naţional, când prin această lege, a călcat în picioare ideia naţională, şi nu crapă de ruşine obrazul ţărănesc a d-lui Mihalache, când loveşte aşa de grav în interesele românismului de la sudul ţării? Palma morală usturătoare ce a primit-o, autorul acestei legi cu prilejul discuţiei asupra ei din cameră, este votul de blam aplicat de conştiinţa neamului românesc a celui ce îmbracă cămaşa şi iţarii ţărăneşti numai din interese demagogice bulgăreşti. Parlamentarii cu demisiile în alb, nu-şi vor face proces de conştiinţă şi la ordinul d-lui Maniu, slugile vor dărui ţârii o mare fără delege naţionala. Astfel vor contribui cât mai precipitat la discreditarea acestui parlament, ales prin demagogie şi rămas fără opoziţie, iar în sufletul Românilor ,sud-dunăreni d. Mihalache va rămâne cea mai doveditoare pildă de coadă la toporul bulgăresc. Si Ibtis (IMN isi UM Vineri, 27 Iunie a. c., s’a închis conferinţa Micei înţelegeri. In acea zi s’a dat la Strbske Presse următorul comunicat oficial: La începutul şedinţei, miniştrii României şi Cehoslovaciei au comunicat că tratatul de comerţ dintre ţările lor a fost semnat azi dimineaţă. S’a continuat apoi şi terminat, discuţia asupra aplicării acordurilor dela Haga şi Paris şi s’au luat deciziunile necesare pentru o acţiune comună a celor trei puteri, în toate chestiunile ce se raportează la organizarea şi funcţionarea instituţiunilor prevăzute de acordurile menţionate. După aceasta s’a examinat situaţia economica generală şi poziţia respectiva a celor trei State ale Micei înţelegeri, sub acest raport. S’a constatat că există în prezent o tendinţă generală, în special în Europa, pentru a se ajunge la o mai bună organizare a colaborării economice. Cei trei miniştri şi-au comunicat reciproc, punctul lor de vedere asupra modului în care această colaborare ar putea să se realizeze cât mai de grabă. După ce s-au rezolvat chestiunile referitoare la apropiata adunare a Societăţii Naţiunilor, cei trei miniştrii au început în fine discuţia asupra acordului complimentar, privitor la statutul Micei înţelegeri. Cei trei miniştri de Externe s’au pus de acord asupra textului ce va fi semnat în cursul după amiezii. GLASUL BUCOVINEI nu dispera, noi îţi vom ajuta! Gospodina este adeseori disperată când rufele, cu toată osteneala ce îşi dă, menţin o nuanţa gălbue. Acest lucru provine din întrebuinţarea unui săpun închis şi de calitate proastă. Ea poate însă înlătura cu uşurinţă greşala, întrebuinţând un săpun bun de culoare deschisă, fabricat din cele mai curate materii prime, care va da, aproape fără nici o osteneala, rufelor albeaţa zăpezei. Un asemenea săpun este și rămâne Săpunul Stella 9479 Marca Popular Nepotismul profesat de... restauratorul dreptăţii I. Nianiu!!! Fapte şi iar fapte, şi, din păcate, nu vorbării ! La spitalul (până acum atât de serios condus!) de la Suceava e numit copilandrul Dr. Traian Bona fiindcă ţine pe cutare „nepoată“ (?) a d-lui Gyula Maniu! Numirea aceasta „provizorie“ a nepotului prin alianţă gyulamanistă s-a făcut fără de nici un concurs, de care probabil nici nu va fi nevoie.... Fiindcă , cum d. primministru (de ieri şi de azi !) ţine foarte mult la plasamentul nepoţilor, ministrul sănătăţii este (în baza unui soiu de demisie în alb...) obligat să tergiverseze lucrurile până la apariţia unei legi protectoare de nepoţi (legi de cari se miră chiar şi d. Pamfil Şeicaru—vezi „Curentul“ No. 872, artic. Inerţia parlamentului). Munci „D-rul“ Traian Bona, şi ceilalţi nepoţei prim-ministeriali, cari astăzi fug de efortul cerebral de muncă şi cărora li- i peste mână să treacă prin proba concursurilor, vor putea fi plasaţi „legal“ !... Se va găsi el însă—sperăm—bisturiu şi pentru această cangrenă! Dr. L. Simionescu Serbare populară a meseriaşilor români Societatea meseriaşilor români din Cernăuţi aranjează Duminică, 6 Iulie a. c. o Mare serbare populară cu dans în sala Casei germane din suburbia Roşa. La serbare va cânta corul societăţii meseriaşilor români din Cernăuţi sub conducerea d-lui Dr. Aurel Morariu. D. dir. Traian Procopovici va vorbi Despre societatea meseriaşilor români şi se va juca piesa de teatru „Florin şi Florica“ de V. Alecsandri. S-a îngrijit de muzică excelentă, tot astfel de mâncări şi băuturi foarte bune. începutul la orele 6 d. m. Preţul de intrare: Intelectuali 40 lei, pentru popor 20 lei. In caz de timp nefavorabil petrecerea se va amâna pentru o dată ce se va anunța ulterior. Eram »I i ii i inii Berlin, 30 (Rador). — Trupele franceze părăsesc astăzi regiunile ocupate din Renania, încât mâine va fi eliberată și zona a treia. Evacuarea care a început eri, se desfășură în perfectă ordine. A apărut: Leca Morariu, De-ale Ghebirilor I, Texte din Susn’eviţa, Cernăuţi 1930. — Un elegant volum de 120 pagini cuprinzând precizări pentru o nouă ortografie istroromână, apoi 13 texte inedite cu traducerea dacoromână şi un enorm bogat material de Note în care cel mai temeinic specialist al istroromânei insistă îndeosebi asupra aspectului stilistic şi estetic a celui mai periclitat idiom românesc. Cartea — să nu uităm — poartă dedicaţia: Maistrului chirurg Dr. O. Ferkevici admiraţie şi recunoştinţă 5 Ian. 1928 Leca Morariu. No 3260 lilit jimil Bau Guvernul cere avansuri de la Banca Naţională pentru a face faţă plăţilor. — Refuzul Băncii Naţionale. Am vorbit despre deficitul bugetar de 600 milioane înregistrat în luna Maiu a. c., evidenţiind că dezastrul financiar ia proporţii. Guvernul naţional-ţărănist ajuns în această critică situaţie, a cerut avansuri de la Banca Naţională, care însă a refuzat satisfacerea acestei cereri. Iată ce scrie ziarul „Universul“ în legătură cu aceasta : „Mersul slab al încasărilor, pe de o parte, aglomerarea la casele publice a ordonanţelor de plată, mereu amânate şi zilnic lăsate în sufe *rinţă, pe de altă parte, toate acestea agravate prin neputinţa statului de a plăti măcar salariile funcţionarilor, au născut mari şi legitime îngrijorări în opinia publică şi în acelaş timp au creiat guvernului cea mai jalnică situaţie, in zăpăceala şi panica ce stăpânesc cercurile guvernamentale, miniştrii nu se dau în lături dela niciun expedient, ca să agonisească banii necesari de azi pe mâine. Unul din aceste expediente s’a încercat să se pue în practică chiar zilele acestea, printr’o intervenţie a guvernului către Banca Naţională, de a acorda statului o serie de avansuri importante, în contul sumelor pe care urmează să le primească statul în baza contractelor Morgan şi Stewart. Banca Naţională a refuzat net o asemenea propunere, care e în flagrantă contradicţie cu legea şi planul de stabilizare, mai ales că statul a făcut uz încă din primele 2 luni ale anului în curs de dreptul său legal la avansuri fixate la suma de 2 miliarde anual. Dar dezacordul dintre guvern şi Banca Naţională are ca punct de plecare un motiv şi mai grav. Consilierul tehnic al stabilizării, D. Roger Au Boin a ridicat serioase obiecţiuni, cu privire la condiţiunile aranjamentelor financiare, ce stau la baza contractului Stewart. Din această pricină, în cursul dimineţii de Vineri se hotărîse chiar amânarea luării în desbateri a proiectului Stewart, la Cameră. După informaţiile noastre, conflctul dintre guvern şi consilierul tehnic al Băncii Naţionale nu a fost lichidat, iar procedarea guvernului de a fi deschis totuşi Vineri d. a., la Cameră, desbaterile în jurul acestui proiect, e de natură, fireşte, să ducă la agravarea acestui conflict.“ Criza politică din Germania Berlin, 30 (Rador). —intr’o convorbire care a avut loceri între preşedintele Reich-ului şi cancelar, s’a luat în desbatere şi chestiunea disolvării Reichstagului. Situaţia politică internă încă nu este lămurită, aşteptându-se pentru astăzi o destindere. Dacă nu se va putea ajunge la o înţelegere, atunci Reichstagul va fi disolvat. Se crede că Brüning ar fi primit deja de la Hindenburg indicaţii să procedeze în acest sens. Rn »PAniS'sl 0 concesiune pentru debitul de 118 a» gr* °spatMe- Adregra M bună condiţie, culta, vorbind franceza, şi germana,’ cântă piano, caută loc la copii. Adresa la ziar: 9594