Glasul Bucovinei, octombrie 1930 (Anul 13, nr. 3335-3360)

1930-10-14 / nr. 3346

Pag. 2 ♦ GLASUL BUCOVINEI Adunarea de protest a comercianţilor din Cernăuţi împotriva urgiei fiscale Duminică, 12 octomvrie a. c., orele 10 şi jum., comercianţii din Cernăuţi au ţinut în sala Primăriei o adunare, în care au protestat cu ve­hemenţă împotriva impozitelor excesive puse de guvernul naţional-ţărănist şi împotriva sistemu­lui draconic de percepere a impozitelor. Au fost prezenţi şi d-nii N. Sauciuc, Krämer şi Zlo­­czower. D-l Tannenbaum, deschizând adunarea, sa­lută pe cei din sală şi dă apoi cuvântul d-lui Krämer. D. Weissmann, cerând ca d. Krämer să vorbească la urmă, se naşte un tumult care cu greu se potoleşte. Se convine ca d. Krämer să vorbească la început, urmând ca la urmă să fie tras la răspundere de către comercianţii oprimaţi de necazuri. D-l Krämer confirma că este prea mare cota taxelor pentru apă. Se scuză cu restanţe de zeci de milioane din impozitele comunale din timpul administraţiei naţional ţărăniste, evi­tând să arate cum prefectul Neamţu şi Sauciuc făceau propagandă sâ nu se plătească impozi­tele. Cât priveşte taxele pe firme, Krämer le-a numit „unsining“ ; taxele, se ştie, au fost puse de ministerul de interne pentru apărarea limbii româneşti la inscripţie. Ne mirăm numai că Sau­­ciucu­ prezent­ absent de la adunare nu i-a dat peste gură îndrăzneţului de Krâmer­aş, când a adus atacuri din tufiş împotriva limbii sta­tului. D-l Weltmann relevă că guvernul naţional­­ţârânist prin impozitele insuportabile, i-a stors pe cetăţeni ca pe o lămâie, încheie, făcând con­statarea că în nici un­­caz nu pot fi scoşi ţapi ispăşitori contribuabilii pentru deficitele de mi­liarde ale guvernului naţional-ţărănist. Preşedintele arată că veniturile comercian­ţilor şi industriaşilor au scăzut cu 90 la sută, pe când impozitele au crescut îngrozitor, in a­­cest fapt rezidă o mare nedreptate. D-l Schnapp arată cum guvernul naţional­­ţărănist, pe ţărani măcar i-a amăgit de atâta vreme cu creditul agricol; comercianţilor şi in­dustriaşilor nu şi-a dat nici o atenţie. Industria este paralizata, iar exportul şi importul sunt inexistente. Comercianţii neavând debuşeu, — din cauză că puterea de cumpărare a publicului a scăzut cum nu s’a mai pomenit — nu duc nici o lipsă de mărfuri. Această situaţie pre­cară a fost creiată de impozitele draconice. (O voce : şi de gospodăria putregăioasă a naţional­­ţărăniştilor). Comercianţii sufăr foarte mult şi din cauza chiriilor exorbitante pentru localuri, încheie, cerând ca consiliul comunal ales să in­tre în funcţiune, punându-se odată capăt ilega­­galităţii de la Primărie. D-l Weissmann spune că guvernul naţio­­nal-ţărănist percepând 15 la sută pentru impozi­tele în restanţa, îi îndeamnă pe cămătari să ia dobânzi înzecite. Apoi arată cum d. administra­tor financiar Demetrescu pretinde ca cetăţenii cari au camere de baie să fie impuşi cu impo­zitul pe lux. D-l R. Dan, uitându-şi că este ales depu­tat de naţional-ţărănişti, a îndreptat atacuri as­pre împotriva politicei financiare a guvernului, acuzând guvernul Maniu de risipă, astfel nu­mai comisiile diferite instituite de naţional-ţără­­nişti au costat statul 4 miliarde lei. Protestează împotriva felului cum tratează naţional-ţăranişti pe comercianţi; de asemenea cere desfiinţarea comisiei interimare din Cernăuţi, care sfidează legea şi populaţia. In colo a trecut la constatări teoretice, în­­curcându-se prin politica Marei Britanii. D. Zieczwer declară că poartă răsboiu cu autorităţile fiscale, având ca obiectiv mutarea din Cernăuţi a administratorului financiar Deme­­trescu. Apoi mulţumeşte d-lui N. Săveanu pen­tru memoriul pe care l a înaintat la Bucureşti, privitor la situaţia comercianţilor din Bucovina şi încheie cerând categoric demisia comisiei in­terimare. Preşedintele constată că d. N. Săveanu îşi dă toată­ silinţa, dar la Bucureşti nu-l bagă ni­meni în sama. (Voci din sală: Atunci să-şi dea imediat demisia. Se naşte un scandal mare). D. N. Săveanu salută acţiunea de apărare a comercianţilor, cari au dus-o foarte bine mai înainte, iar astăzi se sbat în mizerie. Este ade­vărat ca neguţătorilor din Cernăuţi li s’a legat funia de gât, fapt e că şi primăria luptă cu mari greutăţi, pe care nu le poate înlătura. Dacă s’au făcut greşeli la Primăria din Cernăuţi, cauza trebue căutată numai în faptul că omul este supus greşelilor. Trecând la legea admi­nistrativă, d. N. Săveanu spune că ea este plină de lacune, din cauză că permite fiecărui cetă­ţean să facă contestaţii. încheie, cerând, ca şi d. Z­oczower, demisia comisiei interimare. D. Lerner relatează despre vânzările cu doba a articolelor sechestrate de la comer­cianţi şi atacă foarte violent pe „străinii“ din vechiul Regat cari au venit la Cernăuţi să ia pânea comercianţilor locali. D. Stieglitz, cere să se reducă impozitele, a câtor presiune n’o mai pot suporta co­mercianţii. D. Neamţu începe a bâlbâi în limba ma­ghiară. Comercianţii stupefiaţi atrăgând atenţia că nu înţeleg această limbă, Neamţu o vorbeşte într’o germană cu accent de honved, dând o­­cazie comercianţilor să se ţie de burtă. Preşedintele constată ca în ţara noastră este o adevărată anarhie, fiecare ins făcând as­tăzi ceea e­vrea, şi o corupţie nemai­pomenită. Cere înlăturarea sistemului asiatic de guvernare a naţional-ţârăniştilor (D. prefect Neamţu aprobă şi felicită pe orator). Adunarea se închide prin votarea unei mo­ţiuni, în care sunt exprimate dezideratele co­mercianţilor. germană caută post la copii ISIM ^1UH de 4-8 ani, înainte de amiazi UbUllllft'Ub­t tntr’o familie românească. 9903 Sub: „Copii“ No. 3346 Cel mai mare depozit de: ROTE MUZICAIVE) Şcoli pentru Piano, vioară, etc... Muzică modernă — Zilnic se expediază în toată ţara — Cereţi cataloage, cari se trimit gratuit 9886 Contractul Stewart a reziliat Ultimul act al defunctului guvern a fost rezilierea dezastruosului contract cu Stewart. Una după alta, afacerile guvernului sunt des­coperite şi, în faţa blamului opiniei publice, apoi încercate a se repara. Spunem încercate a se repara, fiindcă cu toată anularea sau re­zilierea, statul rămâne în pagubă cu milioa­nele plătite drept comision diverșilor samsari ministeriali. După proteste vehemente ale opiniei pu­blice și acest scandalos contract va fi reziliat. Aitul — cel cu Vidrighin — îi urmează, tot după câteva milioane deja plătite ca salariu, şi câteva miliarde plătite ca deficit. Experi­mentările debutanților în politică se fac însă pe spinarea contribuabililor, ceea ce nu le pasă guvernanților novici. -----------------------«•».«----------------------- O palmă morală pentru primarul Sautschuk La inaugurarea aeroportului Cernăuţi, din 12­­. c., d. general Rujinski, directorul aviaţiei civile, a spus între arte următoarele: „Felicit pe primarul Cernăuţilor, care primeşte fără nici un ban dat, cel mai frumos şi modern aeroport din ţară. Presupun că din interes pentru această importantă operă pe lângă acest nepreţuit aju­tor material ce ni l-a dat, că cel puţin o fi gă­sit de bine să ne facă cinstea prezenţei sale, la acceptarea acestui cadou ce i-l facem...“ Ori, d. Sauciuc nici măcar nu găsise de bine să vie la deschidere. Relevăm totuşi, pentru salvarea prestigiu­lui oraşului, blamat indirect prin asemenea „pri­mari“, că d. primar Gândea şi Consiliul comu­nal alocase la timpul său suma de 1 milion pentru construcţia aeroportului. Conducerea ul­terioară, fireşte, nu a mai avut interesul să rea­lizeze această sumă pentru aeroport. (N. R.) Toate CĂRŢILE ŞCOLARE la: Biedermann & Kindler Soc. An. Piaţa Unirii 13 şi str. Regina Maria 11 9811 Scrisori din Londra Conferinţa Imperiului Britanic In ziua de 1 Oct., la orele 10 a. m., a fost deschisă de Premierul englez Mr. Ramsay Macdonald în Camera Locarno a Ministerului de Externe, Conferinţa Imperială care întruneşte din 4 în 4 ani pe miniştrii cei mai însemnaţi ai Coroanei engleze, reprezentanţii a 8 ţâri, des­părţite la punctele lor extreme printr-o îndepăr­tare de 15.000 mile. Ultima conferinţă a fost deschisă de Mr. Baldwin în 1926 şi de atunci împrejurările dintre Regatul Unit şi unele dintre domenii au devenit dificile, ameninţând chiar continuitatea acestui ciudat amaigan de diferite constituţii cunoscut sub numele de „Confede­raţia britanică a naţiunilor“ sau „The British Commonwealth of­ Nations“. Din această cauză nu numai naţiunea engleză, dar lumea întreagă urmăreşte cu atenţie vie desbaterile ei, cari vor dura 4 până la 6 săptămâni. Reprezentanţii di­feritelor domenii sunt: 1) Mr. Bennet pentru Canada, 2) Generalul Hertzog pentru Sud A­­frica, 3) Mr. James Scuilin pentru Australia 4) Mr. Forbes pentru Noua Zelandă, 5) Sir Ri­chard Squirt­s pentru Noua Fundlandă , 6) de­legația irlandeza e condusă de Mr. P. Mc­Gilli­­gan şi 7­ cea indiană de Mr. Wedgewood Benn, de Maharadja-ul din Bikaner şi de Sir Miha­­med Shafi. Ţara-mamă e reprezintată prin Mr. R. Macdonald. Conferinţa acestui an, după declaraţia Pre­mierului englez, va avea să deslege în primul rând probleme economice cari au devenit acute în lumea întreagă, va trebui să înlăture orice bariere cari ar mai exista între diferitele părţi ale Conf­­eraţiei, punând pe picior de egalitate toate dominioanele şi asigurând astfel înflorirea şi întărirea comerţului şi a Industriei confedera­ţiei întregi. Deşi problema care predominase în 1926 — reconstituirea şi consolidarea internă a Imperiului ca atare — nu mai ocupă primul plan, este interesant de remarcat că la această conferinţa reapare titlul oficial al Ţării Mame­ „Regatul Unit“.­­ Acest nume dispăruse automatic la consti­tuirea Statului tiber irlandez şi ultima Conferinţa Imperială a stabilit următorul titlu pentru Rege : George V, prin graţia lui D-zeu, Rege al Bri­taniei Mari, Irlandei şi a Domeniilor transocta­­nice, apărător al credinţei, împărat al Indiei. Mr. Baldwin a introdus prin Casa Comunelor după câteva luni un fel de corectare în titlul Parla­mentului ş. a. „Parlamentul Regatului Unit şi al Irlandei de nord“. Acum reapare numele de „Regat Unit“ într’un sens nou. Se vor regula dispoziţiuni în legătură cu tariful vamal, stabi­lirea preţurilor, desvoltarea comerţului Inter-im­­perial, colonizări trans-oceanice, cooperaţie în cercetări agronomice cuprinzând cultura bumba­cului şi silvicultura şi în fine chestiunea mine­lor. Mare atenţie se va aco­rda şi problemelor de transport şi comunicaţie. Zilele viitoare vor arăta la ce soluţiuni va fi ajuns Conferinţa. Irina Balmoş

Next