Glasul Bucovinei, noiembrie 1930 (Anul 13, nr. 3361-3384)
1930-11-25 / nr. 3379
Cernăuţi, Marți 25 Noembrie 1930 Numărul 3 Lei Anul XIII. No. 3379 RGAN NAŢIONAL ROh ^ = flPHRE ZILNIC =sbs=s Tclefon Hr. 2M Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Straja lancu Flondor Nr. 33 8« primesc numai sticole iscălit«. ManucriasSc wer so Înapoiază. RNUNTUftl Sl RBCLUna te mdmtemi d«f& tarif și ae primi ta aâm& ftas Strada lăncii Pleader No. 93 festes S&ssssto la tsrtwtocii ziarohd sa arai tsaa «a «S% mar&a dto Sadacati In CenMk^L Cranii Mr şi vile Unicul bine ce l-ar mai putea face cei dela cârma mulţimei chinuite, după toată pacostea care au adus-o asupra ei — ar fi să nu-şi mai bată joc de dânsa cu vorbărie deşartă , să nu-i soue, după ce-au cufundat-o în mizreră, că i-au făcut bine şi au dri facă şi mai mult, de acum. Dacă stăpânilor visiţi fi rămas un pic de bun simţ, nu le-ar mai trece prin cap să trimită agenţii ca să aducă, cu camioanele, partizanii pricopsiţi sau ademeniţi pe la adunări, unde să premărească binefacerile regimului naţ.ţărănist şi „rădăcinile mari în masse.„ Adevărat mari sunt numai rădăcinile inconştienţei la vorbitori şi de aceea şi greu de vindecat. La adunarea de Duminica trecută din Bucureşti, dl Mironescu, în plină inocenţă, a început să justifice opera guvernului cu înţelepciunea poporului din legende, — crede d-sa —, că lucrurile bune se fac cu mari greutăţi. Fericitul preşedinte de consiliu simţia că fapte bune n’are de unde să anunţe şi a transpus posibilitatea lor până în domeniul legendelor. Apoi dl Mironescu a anunţat că s’a „pogorît“ în mijlocul masselor şi că nu va lăsa pe nime să trăiască pe nedrept din bugetul statului. Dar când o voce l-a întrebat ce are de gând să facă cu personalul de la „Monitorul Oficial“, aruncat pe stradă , a abandonat repede contemplaţia înţelepciunei din legende şi răspunde că aice nu e locul pentru arătarea necazurilor, adunările sunt doară pentru proslăvirea guvernului chiar când este detestat de întreaga opinie publică. Dl Mironescu mai întimpină că este la putere numai de 30 de zile—mărturie de reţinut—deşi, încă înainte de interpelarea inoportunului cetăţean, se considera continuator al d-lui Maniu şi avea un singur regret că fostul „domn preşidente“ îl privează pe actualul de „luminile“ sale. Dar atunci cum o să fie mai bine fără lumini, ca de 30 zile încoace, decât pe vremea, când sticleau luminile! Apoi s’a „pogorît“ dl Madgearu. Oricine îl cunoaşte numai puţin poate spune dinainte cum i se va depăna sorbirea. Guvernul, se făleşte d. Madgearu, a pus viaţa economică pe alte baze, cetăţenii găsesc îngrijire la directorate, încât nu trebue să îmbie şi ei după fleacuri pe la Bucureşti, producţia creşte, balanţa comercială este tot mai activă, stabilizarea asigurată numai de guvernul naţional-ţărănist — ce pot să mai dorească cetăţenii ingraţi! Mai este, ce-i drept, câte un neajuns, dar acela a rămas moştenire de la liberali. Iată crezul invariabil al d-lui Madgearu! Cetăţenii cari suferă de atâtea nevoi, cum nu le-au cunoscut niciodată, — nu-şi pot veni în fire şi-şi fac cruce. Dar aşa e orgoliul integral; el are totdeauna dreptate, vinovaţi sunt numai ceilalţi. Aşezaţi-1 pe om la industrie, mutaţi-1 la finanţe, transportaţi-1 şi la agricultură—şi afumaţi-1 cu toate ierburile cunoscute în agricultură — nu-i veţi scoate din cap, că el toate le-a făcut bine, iar cei cari constată răul, au o „atitudine criminală“. Fire pătimaşă, cade oricând automatic, în aceiaşi agitaţie verbală. Despre „pogorîrea“ d-lui Mihalache la Cernăuţi, unde a venit în persoană, fiindcă epistole administrative sunt mai anevoioase, vom vorbi altă dată. Dar jocul sfidător trebue să înceteze faţă de restriştea zilelor de astăzi. Ţara este lămurită; înţelegerea împrejurărilor s-a simplificat, chiar de pe urma gravităţii lor. Lumea vede limpede ce a fost şi ce este dela venirea la cârmă a naţional-ţărăniştilor. În adunările partidului liberal, grandioase manifestări ale instinctului sănătos al poporului, se spune precis ce se poate face pentru uşurarea nevoilor şi ce nu mai este posibil. Iar conducătorul partidului, d. Vintilă Brătianu, are respect pentru adevărul cuvintelor ce le rosteşte cu toată greutatea răspunderii. Oamenii din guvern cari au început să vorbească în adunări pare că au ţinut să accentueze contrastul, dovedind că li s’a tocit până şi simţul pentru sensul cuvintelor care le mai poartă în gură noastră, deşi are de luptat cu greutăţi inerente crizei economice de azi, îşi va îndeplini toate angajamentele. Dealtfel am însărcinat pe advocatul nostru ca să cheme pe giranţii gazetelor vizate la bara justiţiei, să răspundă moral şi materialmente pentru prejudiţiile cauzate Băncei „Producătorul Agricol“. Alarmă tendenţioasă Din partea consiliului de administraţie al Băncii ,Producătorul Agricol“ primim următorul comunicat: Gazetele cernăuţene „Vorwärts“, „Cz.Deutsche Tagespost“, „Abend“ şi „Freiheit“ au publicat ştiri alarmante, că Banca ,Producătorul Agricol“ a dat faliment cu un pasiv de peste 100 milioane lei. Aceste ştiri sunt absolut inexacte şi nu au la bază, decât intenţiunea, să compromită odată mai mult creditul ţării şi organizaţia de credit românească. Din situaţia băncei p revăzută în ultimele zile de un expert recunoscut în materie de bancă şi controlata de funcţionarii superiori ai Băncei Naţionale şi al Băncei Româneşti, reiese clar, că banca este activă cu peste 20 milioane lei. Cât de neserioase sunt ştirile publicate, reiese din faptul, că suma totală a creditorilor şi angajamentelor băncei este de lei 44.688.521.—, Iar toate activele sănătoase se ridică la lei 64.929.626 — De unde se construieşte atunci pasivul de 100 milioane? Orice om de bună credinţa, care va ceti aceste cifre absolut exacte, va trebui să vadă, că această instituţiune curat românească cu toată criza economică şi financiară, care a produs în genere o imobilizare trecătoare, a resistat greutăţilor şi a rămas supra activă. Aducând aceasta la cunoştinţa obştească, rugăm pe comitenţi să aibă deplina încredere şi să nu dea crezâmânt unor zvonuri tendenţioase şi alarmante. Banca -------------------• 9 • • ' ' — Intre cultură şi politică Chiulul d-lui Protopopescu continuă Dl Dragoş Protopopescu anunţase pentru Duminică 23 i. c., orele 11, o conferinţă asupra lui Mih. Sadoveanu. Lumea s’a adunat şi când să înceapă, în loc de conferenţiar intră un servitor gâfâind, aducând o scrisoare dela dl Protopopescu prin care se scuză că din motive de boală nu o poate ţinea. Boala d-lui Protopopescu era numai pentru dl Sadoveanu, căci la aceaşi oră a fost la adunarea naţional-ţărăniştilor unde a luat cuvântul preamărind cunoscuta activitate literară a d-lui Mihalache dela ministerul domeniilor. Intre literatura de înălţare sufletească a d-lui M. Sadoveanu şi epistoliile către plugari a d-lui Mihalache, dl Dr. Protopopescu a preferit pe cele din urmă, trăgând pentru a doua oră chiulul, căci şi Duminica trecuta a anunţat o conferinţa şi s’a eschivat şi n’a ţinut-o. Aceasta să fie Influenţa moravurilor engleze asupra d-lui Protopopescu?!