Glasul Bucovinei, decembrie 1930 (Anul 13, nr. 3385-3405)

1930-12-02 / nr. 3385

Cernăuţi, Marti 2 Decembrie 1930 Numărul 3 Lei (ATIONfiL RO Redacţia şi Administraţia Cernăufi, Strada Iancu Pr­on dor Nr. 33 Anul XIII No. 3385­ ­$• C ^ ă=a flPflRB ZILNIC asn Tl^rafU; Ttltfo* Nr. 8« primesc numai articol» iscălita: Manactfecit ar se Înapoiază. MfM­TUfU Si RBOLim m mim&tmfi tarif­ti m primus« te «Asi StetoflX Strada iancu ftendnr N«. 33 Fwlosw kennte fft taigaHNwal xianthd ia nrä (ana ca Msrai <to kttfecatl I« CorwinjL ' S $ mr*i Telefon Nr. ^ ^ rasa&gsasj, ... — O q* -RBONF O ^ jO «®Hp* ^ Püpe Uv/ # A = /• JÍÍ* a me Sdtiiiirepolitică Membrii Partidului Naţional­ Li­ber­al, doamne şi domni, sunt in­vitaţi a lua parte la adunarea pu­blică care va avea loc Miercuri, 3 Decembrie a. c. orele 18 la Clubul Liberal, la care d-l Senator Ion I. Nistor va face o ex­punere asupra situaţiei politice. Frontul de R­ăsărit Ori de câte ori d-l Ion Mihalache vrea să caracterizeze mai impresionant o situaţie sau un om, se exprimă prin­tr-o imagine marţială, pe care o rapor­tează la actualitatea politică. Astfel la Cernăuţi, voind să fixeze locul şi ran­gul d-lui Sauciuc-Săveanu în partid, nu a găsit atribute mai sugestive decât tot în literatura războiului, numindu-l „Co­mandantul frontului de răsărit al parti­dului naţional-ţărănist“. Ne oprim la această imagine, care merită din partea noastră, — pentru câtă picantă realitate ne sugerează, — oste­neala de a o tălmăci pe înţelesul ob­­ştimei cetitoare. Vedem înaintea ochilor două armate ce-şi stau faţă în faţă, iar o întrebare ne pişcă de limbă ca o priză de iper: cine sunt armatele şi care-i pricina în­­căerării ? Sau cu alte cuvinte : cari sânt bunurile a căror apărare a fost încre­dinţată aci d-lui Sauciuc? Apără el de corectitudine pe com­promisul său frate din fruntea munici­piului, sau pe prefectul Neamţu să nu devie om deştept ? Are de aparat escrocheriile „Spâni­lor“ deveniţi deputaţi naţional ţărănişti, sau pe ibovnicile senatorului Lavric zis Barabularu ? Apără de lumină şi apă populaţiu­­nea cernăuţeană, sau pe „demetreştii“ financiari de dreptul pensionarilor, cari nu vor să se spânzure de foame ? Are el de apărat pasiunea depută­­ţelului Iacoban de a cânta la cumetrii imnul iredenţei ucrainene? Sau, în sfâr­şit, apără mormântul demnităţii şi auto­rităţii româneşti împotriva încercărilor naţiei de a reînvia ceea ce a fost gâtuit de anarhia naţional-ţărănistă ? Toate acestea şi infinit de multe al­tele sânt bunurile pe cari le are de a­­parat aci d-l comandant Sauciuc, iar ar­mata pe care se sprijină, o cunoştem deasemenea. Nu-i număroasă, dar este faimoasă. Sânt tot luptători de elită, gre­­nadiri recrutaţi pe sprinceană, elemente cari nu odată au dat dovadă că pot a­­taca cu curaj un coteţ de găini, s­au pot înfrunta asalturile guzganilor în fundul puşcăriilor. Să vedem acum cine sânt, câţi sânt şi ce vor acei cari formează armata duşmană. Sânt ţăranii amăgiţi, cari strigă că a venit iarna şi că nu-şi pot face opinci din răvaşele primite dela d-l Mihalache şi nici nu pot înlocui cu ele geamul, pe care nu au cu ce-l cumpăra. Sânt funcţionarii şi pensionarii, cari cer capul Vidrighin­ilor pântecoşi şi al tuturor nepoţilor lui Maniu, cu palate la Cluj cu valeţi în livrea şi cu limuzina la scară. Sânt negustorii, cari în zădar cer să­răciei un client pentru marfa ce putre­zeşte, neîntrebată de nimeni. Sânt industriaşii, cu avânturile sdro­­bite de falimentele provocate de geniul economic al autorului contractului Stewart. Sânt încruntaţii şomeri, cu pumnii în­cleştaţi în buzunare, gata să-şi lege spe­ranţa de orice gând nebun. Sânt părinţii, cari cer carte pentru copiii lor, alungaţi din şcolile închise de un ministru al întunericului. Este ţara toată, iar cumplitul ei co­mandant este sărăcia, care cere restitui­rea miliardelor furate de banda naţional­­ţărănistă. Iată realitatea sugerată de predilecţia d-lui Mihalache pentru vocabularul cazon Ameţelile izbândei Dl Ştefănescu-Galaţi este om cu noroc, şi aceasta cu atâta mai mult, cu cât nu are diplomă de doctor. Sâmbătă, d-sa beat de fe­rretre că şi-a scos din urnă candidatul la rec­torat, şi l-a plimbat ameţit... de izbândă pe strada Flondor. Dl Ştefănescu din Galaţi are şi motive de a fi încântat, fiindcă îndată după confirmarea noului rector, acesta dacă va fi dl Isopescu-Grecul, va pleca pentru 3 luni la Viena, iar cel mai vechi decan fără doctorat va continua să băciuească la universitate more­­greco. O impozantă manifestaţie a P. N. L. la Oradea Bucureşti, 1 (Rador). — Duminică, 30 Noembrie a. c., a avut loc la Ora­dea o impozantă adunare a partidului naţional-liberal. Au luat cuvântul la adunare d-nii: D. G. Duca, Z. Moşoiu, A. N. Săveanu, Ion Inculeţ şi alţi frun­taşi ai partidului. Toţi oratorii au cri­ticat vehement guvernul naţional-ţărănist care a adus ţara în pragul dezastrului. Congresul a cerut imediata schimbare de guvern­­ u­l lui lom şi mici Cu ocazia prezenţei sale în Cernăuţi, d-l Miralache a putut constata că drumurile în Bu­covina sunt rele. Relatând aceasta, domnişorii dela „Cuvântul Ţărănimii* înşelate sar pros­teşte în capul d-lui Nistor, reproşându-i că fiind ministru la Lucrări­ Publice n’a reparat drumu­rile în Bucovina. Cu­mintoşii dela „Cuvântul Ţărănimii* sărăcite, este greu să stai de vorbă, fiindcă una este întreţinerea drumurilor şi alta negoţul cu geamuri şi chibrituri. Pe vremea d-lui Nistor, drumurile erau bine întreţinute, aceasta nu o poate nega nici un om de omenie, afară doară de domnii Jeleriu şi Alvirescu­­. Dar de atunci au trecut 2 ani de zile şi drumurile s’au stricat, nu din vina d-lui Nistor, ci din cauza marei circulaţii şi a intemperiilor. Dacă drumurile au ajuns astăzi impracticabile, apoi aceasta nu este vina d-lui Nistor, ci a ne­glijenţei şi a nepăsării naţional-ţărăniste. Iar cât priveşte şoseaua Bucureşti—Predeal, d-l Nistor a pavat 6 klm­. de şosea de la Bâneasa la Oto­­peni cu o cheltuiala de 2 şi jum. milioane lei de klm., câtă vreme guvernul naţional-ţăranist a încheiat pentru continuarea pavarii începute de d-l Nistor faimosul contract Stewart, cu 6 milioane lei klm., o pungăşie fără seamăn, d­e care cauză acest oneros contract a trebuit să fie reziliat. Iată de ce d-l Nistor nu poate să fie decât recunoscător mintoşilor dela „Cuvântul Ţărănimii* amăgite, că i s’a dat prilej să de­maşte făţărnicia şi potlogăriile naţional-ţărăniste, iar lecţia’ aceasta credem că va servi d-lor Je­­leriu şi Alvirescu P., să fie mai precauți în viitor. Cursuri de popularizare D-l prof. univ. A. leşan va fine cursul său de popularizare Miercuri, 3 Decembrie a. c., în sala a Vll-a a Universităţii, vorbind despre: „Ce este cultura !**

Next