Glasul Bucovinei, decembrie 1930 (Anul 13, nr. 3385-3405)
1930-12-02 / nr. 3385
Cernăuţi, Marti 2 Decembrie 1930 Numărul 3 Lei (ATIONfiL RO Redacţia şi Administraţia Cernăufi, Strada Iancu Pron dor Nr. 33 Anul XIII No. 3385 $• C ^ ă=a flPflRB ZILNIC asn Tl^rafU; Ttltfo* Nr. 8« primesc numai articol» iscălita: Manactfecit ar se Înapoiază. MfMTUfU Si RBOLim m mim&tmfi tarifti m primus« te «Asi StetoflX Strada iancu ftendnr N«. 33 Fwlosw kennte fft taigaHNwal xianthd ia nrä (ana ca Msrai <to kttfecatl I« CorwinjL ' S $ mr*i Telefon Nr. ^ ^ rasa&gsasj, ... — O q* -RBONF O ^ jO «®Hp* ^ Püpe Uv/ # A = /• JÍÍ* a me Sdtiiiirepolitică Membrii Partidului Naţional Liberal, doamne şi domni, sunt invitaţi a lua parte la adunarea publică care va avea loc Miercuri, 3 Decembrie a. c. orele 18 la Clubul Liberal, la care d-l Senator Ion I. Nistor va face o expunere asupra situaţiei politice. Frontul de Răsărit Ori de câte ori d-l Ion Mihalache vrea să caracterizeze mai impresionant o situaţie sau un om, se exprimă printr-o imagine marţială, pe care o raportează la actualitatea politică. Astfel la Cernăuţi, voind să fixeze locul şi rangul d-lui Sauciuc-Săveanu în partid, nu a găsit atribute mai sugestive decât tot în literatura războiului, numindu-l „Comandantul frontului de răsărit al partidului naţional-ţărănist“. Ne oprim la această imagine, care merită din partea noastră, — pentru câtă picantă realitate ne sugerează, — osteneala de a o tălmăci pe înţelesul obştimei cetitoare. Vedem înaintea ochilor două armate ce-şi stau faţă în faţă, iar o întrebare ne pişcă de limbă ca o priză de iper: cine sunt armatele şi care-i pricina încăerării ? Sau cu alte cuvinte : cari sânt bunurile a căror apărare a fost încredinţată aci d-lui Sauciuc? Apără el de corectitudine pe compromisul său frate din fruntea municipiului, sau pe prefectul Neamţu să nu devie om deştept ? Are de aparat escrocheriile „Spânilor“ deveniţi deputaţi naţional ţărănişti, sau pe ibovnicile senatorului Lavric zis Barabularu ? Apără de lumină şi apă populaţiunea cernăuţeană, sau pe „demetreştii“ financiari de dreptul pensionarilor, cari nu vor să se spânzure de foame ? Are el de apărat pasiunea deputăţelului Iacoban de a cânta la cumetrii imnul iredenţei ucrainene? Sau, în sfârşit, apără mormântul demnităţii şi autorităţii româneşti împotriva încercărilor naţiei de a reînvia ceea ce a fost gâtuit de anarhia naţional-ţărănistă ? Toate acestea şi infinit de multe altele sânt bunurile pe cari le are de aparat aci d-l comandant Sauciuc, iar armata pe care se sprijină, o cunoştem deasemenea. Nu-i număroasă, dar este faimoasă. Sânt tot luptători de elită, grenadiri recrutaţi pe sprinceană, elemente cari nu odată au dat dovadă că pot ataca cu curaj un coteţ de găini, sau pot înfrunta asalturile guzganilor în fundul puşcăriilor. Să vedem acum cine sânt, câţi sânt şi ce vor acei cari formează armata duşmană. Sânt ţăranii amăgiţi, cari strigă că a venit iarna şi că nu-şi pot face opinci din răvaşele primite dela d-l Mihalache şi nici nu pot înlocui cu ele geamul, pe care nu au cu ce-l cumpăra. Sânt funcţionarii şi pensionarii, cari cer capul Vidrighinilor pântecoşi şi al tuturor nepoţilor lui Maniu, cu palate la Cluj cu valeţi în livrea şi cu limuzina la scară. Sânt negustorii, cari în zădar cer sărăciei un client pentru marfa ce putrezeşte, neîntrebată de nimeni. Sânt industriaşii, cu avânturile sdrobite de falimentele provocate de geniul economic al autorului contractului Stewart. Sânt încruntaţii şomeri, cu pumnii încleştaţi în buzunare, gata să-şi lege speranţa de orice gând nebun. Sânt părinţii, cari cer carte pentru copiii lor, alungaţi din şcolile închise de un ministru al întunericului. Este ţara toată, iar cumplitul ei comandant este sărăcia, care cere restituirea miliardelor furate de banda naţionalţărănistă. Iată realitatea sugerată de predilecţia d-lui Mihalache pentru vocabularul cazon Ameţelile izbândei Dl Ştefănescu-Galaţi este om cu noroc, şi aceasta cu atâta mai mult, cu cât nu are diplomă de doctor. Sâmbătă, d-sa beat de ferretre că şi-a scos din urnă candidatul la rectorat, şi l-a plimbat ameţit... de izbândă pe strada Flondor. Dl Ştefănescu din Galaţi are şi motive de a fi încântat, fiindcă îndată după confirmarea noului rector, acesta dacă va fi dl Isopescu-Grecul, va pleca pentru 3 luni la Viena, iar cel mai vechi decan fără doctorat va continua să băciuească la universitate moregreco. O impozantă manifestaţie a P. N. L. la Oradea Bucureşti, 1 (Rador). — Duminică, 30 Noembrie a. c., a avut loc la Oradea o impozantă adunare a partidului naţional-liberal. Au luat cuvântul la adunare d-nii: D. G. Duca, Z. Moşoiu, A. N. Săveanu, Ion Inculeţ şi alţi fruntaşi ai partidului. Toţi oratorii au criticat vehement guvernul naţional-ţărănist care a adus ţara în pragul dezastrului. Congresul a cerut imediata schimbare de guvern ul lui lom şi mici Cu ocazia prezenţei sale în Cernăuţi, d-l Miralache a putut constata că drumurile în Bucovina sunt rele. Relatând aceasta, domnişorii dela „Cuvântul Ţărănimii* înşelate sar prosteşte în capul d-lui Nistor, reproşându-i că fiind ministru la Lucrări Publice n’a reparat drumurile în Bucovina. Cumintoşii dela „Cuvântul Ţărănimii* sărăcite, este greu să stai de vorbă, fiindcă una este întreţinerea drumurilor şi alta negoţul cu geamuri şi chibrituri. Pe vremea d-lui Nistor, drumurile erau bine întreţinute, aceasta nu o poate nega nici un om de omenie, afară doară de domnii Jeleriu şi Alvirescu. Dar de atunci au trecut 2 ani de zile şi drumurile s’au stricat, nu din vina d-lui Nistor, ci din cauza marei circulaţii şi a intemperiilor. Dacă drumurile au ajuns astăzi impracticabile, apoi aceasta nu este vina d-lui Nistor, ci a neglijenţei şi a nepăsării naţional-ţărăniste. Iar cât priveşte şoseaua Bucureşti—Predeal, d-l Nistor a pavat 6 klm. de şosea de la Bâneasa la Otopeni cu o cheltuiala de 2 şi jum. milioane lei de klm., câtă vreme guvernul naţional-ţăranist a încheiat pentru continuarea pavarii începute de d-l Nistor faimosul contract Stewart, cu 6 milioane lei klm., o pungăşie fără seamăn, de care cauză acest oneros contract a trebuit să fie reziliat. Iată de ce d-l Nistor nu poate să fie decât recunoscător mintoşilor dela „Cuvântul Ţărănimii* amăgite, că i s’a dat prilej să demaşte făţărnicia şi potlogăriile naţional-ţărăniste, iar lecţia’ aceasta credem că va servi d-lor Jeleriu şi Alvirescu P., să fie mai precauți în viitor. Cursuri de popularizare D-l prof. univ. A. leşan va fine cursul său de popularizare Miercuri, 3 Decembrie a. c., în sala a Vll-a a Universităţii, vorbind despre: „Ce este cultura !**