Glasul Bucovinei, februarie 1931 (Anul 14, nr. 3428-3450)

1931-02-01 / nr. 3428

Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Plondor Nr. 33 ABONAMENTUL: pe un an 500 lei, pe */* an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru­­ rani zilnic: pe un an 300 lei, pe */2 an 160 lei, pe trei luni lei Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe */* an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis acasă prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe 12 an 700 lei. Plățile se fac la sediul ziarului. Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admi­­nistrație: Strada lancu Plondor No. 33 Pentru inserare In Interiorul ziarului se urcă taxa cu 90%. Porul de judecată in Cernăuți. Rezultatul alegerilor Cu toată presiunea organelor ad­ministrative guvernul a pierdut în ale­gerile parţiale de joi, jumătate din nu­mărul mandatelor. La Cernăuţi, Vlaşca şi Teleorman, guvernul a rămas în mi­noritate faţă de partidele de opoziţie. Dar şi la Putna şi Oradea unde can­didaţii guvernului au fost proclamaţi aleşi, numărul lor de voturi nu atinge nici 40 la sută din totalitatea voturilor date. Dovada că guvernul naţional­­ţărănist a pierdut total încrederea ţării este din nou dată şi deci nu-i rămâne decât să tragă consecinţele fatale din această indicaţie a ţării. Aceasta a fost scopul politic al alegerilor parţiale, şi scopul lor este deci deplin atins. Dar nicăiurea înfrângerea guvernu­lui n’a fost mai simţitoare ca la Cer­năuţi. De la alegerea parţială din Maiu 1930 până la cea din 29 ianuarie 193 popularitatea guvernului a scăzut rapid. Atunci candidatul guvernului a obţinut 10000 voturi, cel al socialiştilor 8000, deci la un loc 18 000. In alegerea de joi, naţional-ţărăniştii uniţi cu socialiştii n’au putut întruni asupra candidatului lor comun nici jumătate din voturile obţi­nute în Main anul trecut. Candidatul gu­vernului, socialistul Grigorovici, cu toată teroarea şi presiunea, n’a putut stoarce mai mult de 770­­ de voturi, deci nu­mai cu vre-o mie de voturi mai mult ca d. Dr. Vasile Marcu, candidatul par­tidului naţional-liberal. De altfel nici can­didatul blocului minoritar n’a întrunit asupra sa mai mult decât 12.000 voturi, deci cu mult mai puţin decât în Maiu 1930, când naţionalii ucraineni au lup­tat singuri fără aliaţii lor de astăzi evrei şi germani. Cascada aceasta a voturilor gu­vernamentale, socialiste şi minoritare îşi are oricât semnificaţia ei. Ale­­găto­ri încep să-şi dea seama că situa­ţia desperată de astăzi nu poate fi sal­vată prin expediente socialiste minori­tare. Ea poate fi stăpânită şi îndreptată numai de un partid puternic, experimen­tat în cârmuire şi cu un program poli­tic şi economic bine chibzuit şi bine al­cătuit, ca cel al partidului naţional-libe­ral Graţie acestei convingeri a alegăto­rilor cernăuţeni, candidatul naţional-libe­ral, dl Dr. Vasile Marcu, înfruntând cu bărbăţie şi curaj toată teroarea admi­nistrativă, a putut întruni asupra sa peste 7000 de voturi din oraşul şi ju­deţul Cernăuţi. Nu a fost secţie de vot în părţile cele mai îndepărtate ale jude­ţului, în care dl Marcu să nu fi obţinut un număr respectabil de voturi. Aşa la Crişceatec, Cuciur-Mic, Vrânceni, Zastav­­na, Stăuceni, Orăşeni, Oşehlib etc. Pre­cum era de altfel firesc, dl Marcu a ob­ţinut pretutindeni în comunele româneşti un număr mai mare de voturi decât can­­­didatul guvernului şi al blocului minori­tar. Remarcăm cu laudă comunele Ma­hala, Boian, Valea Cosminului şi îndeo­sebi suburbiile Roşa, Clocucica şi Ho­­recea. Numărul mare de voturi obţinut de dl Marcu, care n’a rămas în urma candidatului guvernamental socialist de­cât cu ceva pes­t o mie de voturi, arat cătră cine se în d i (;; t plină de încre­dere opinia publică. Noi mulţumim cu recunoştinţă tuturor prietenilor şi alegă­torilor cari ni-au dat sprijinul şi votul lor în aceste alegeri şi privim plini de speranţă în viitor. Candidatul partidului averescan cu 791 voturi, şi al guvernului lupist cu 2036 voturi au rămas cu totul în urmă, astfel că participarea lor la lupta elec­torală nu i-a servit nici pe ei şi nici cauza românească. ’Rezultatul acesta al lor aşa de lamentabil, credem că-i va con­vinge şi pe ei, că în Bucovina singurul partid românesc serios, cu program na­ţional şi cu cadre bine organizate şi disciplinate, este şi rămâne partidul na­­ţional-liberal. Succesul P. N. L. în alegerile parţiale Alegerile parţiale de Joi, 29 Ianuarie crt. au dat încă odată dovadă că în opinia pu­blică din întreaga ţară s’a produs un reviri­ment, alegătorii îndreptându-se cu încredere înspre partidul naţional-liberal, care a întrunit un foarte însemnat număr de voturi. La Vlaşca a fost chiar ales cu majoritate zdrobitoare candidatul P. N. L. Iar la Teleorman n- a lipsit mult ca să fie ales candidatul P. N. L. Date fiind însă şi presiunile şi ingerinţele întrebuin­ţate de guvern, succesul P. N. L. este înve­derat. Iată rezultatele în cifre: La Cernăuţi Dr. V. Marcu, naţ-liberal 7.216; Grigo­­gorovici, soc.-democrat 9.918; Şcraba, blocul minoritar 13.137; Reuţ, lupist 2.036; Jemna, averescan 791; Homeniuc 553; Ales­d. Şcraba. Vlaşca D. luca, naţ.-liberal 20.804; AL Car­­tojan, guv. 18.841; Spânişteanu, averescan 7.323; V. I. Dorobanţu, georgist 2.792. Ales d. Iuca. Caraş A. Dobrescu, naţ.-ţăr. 19.975; Corneanu, naţ.-liberal 3.535; Conciatu, georgist 1.982; Teicu, averescan 1.871; Ales d. Dobrescu. Teleorman C. D. Brătianu, naţ.-lib. 8.166; Stan Ghiţescu, averescan 9.516; T. Panait, naţ.­­ţăr. 5.202; C. Toma, georgist 4.390. Ales d. St. Ghiţescu. Putna N. D. Chirculescu, naţ.-liberal 9.848; loan P. loan, naţ.-ţăr. 14.874; I. V. Valjean, georgist 5.105. Ales d. loan P. loan. Bihor Tib. Moşoiu, naţ.-liberal 10 516; Tetanu, naţ.-ţăr. 29.616 ; Lupist 5.206 ; Maghiar 16.964; Comunist 6.228; Ales­d. Teianu. Moartea generalului Berthalot Elogiile presei franceze.—Înmormântarea se va face astăzi Ziarele din Paris reamintesc strălucita ca­rieră a generalului Berthelot şi subliniază înal­tele sale calităţi ostăşeşti. In special se accen­tuează rolul eminent al generalului Berthelot în România, în timpul războiului ca organizator şi consilier tehnic şi se scoate în evidenţa presti­giul de care se bucura în România şi recunoş­tinţa pe care i-a păstrat-o poporul român. In ziarul „Ordre*, d. profesor Iorga scrie un articol arătând că generalul Berthelot a adus cauzei româneşti, care era şi cauza Franţei, calm, o perfectă demnitate şi o încredere nesdrunci­­nată. A fost regeneratorul sufletului dezamăgit şi în chipul acestui mare soldat se oglindea ima­ginea Franţei invincibile. Poate că în dureroasa clipa a morţii gândul bolnavului s’a îndreptat către casa sa românească şi a fraternizat cu ţara pe care a iubit-o tot atât cât a sprijinit-o. „Petit Parisien* semnalează că printre primele personalităţi care au venit la clinică atunci când s’a aflat trista veste, a fost d. Cesianu, ministrul României la Paris, care s’a închinat în faţa a­­celuia pe care românii îl consideră un erou naţional. In cursul zilei de ori o mare mulţime, pre­cum şi numeroase personalităţi oficiale, militare şi mai mulţi membri ai corpului diplomatic, prin­tre cari şi d. Cesianu, ministrul României la Paris, au continuat să defileze prin faţa sicriului în care se află expuse rămăşiţele pământeşti ale lui Berthelot. Înmormântarea va avea loc Sâmbătă la a­­amiază. Slujba religioasă va fi celebrată la Ca­pela Saint Louis din Palatul Invalizilor. Trupele din garnizoana Parisului vor da onorurile. Defunctul va fi înmormântat în cimitirul Nervieux, din apropiere de Roanne, în cavoul fa­miliei Berthelot.

Next