Glasul Bucovinei, februarie 1931 (Anul 14, nr. 3428-3450)
1931-02-01 / nr. 3428
Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Plondor Nr. 33 ABONAMENTUL: pe un an 500 lei, pe */* an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru rani zilnic: pe un an 300 lei, pe */2 an 160 lei, pe trei luni lei Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe */* an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis acasă prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe 12 an 700 lei. Plățile se fac la sediul ziarului. Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la administrație: Strada lancu Plondor No. 33 Pentru inserare In Interiorul ziarului se urcă taxa cu 90%. Porul de judecată in Cernăuți. Rezultatul alegerilor Cu toată presiunea organelor administrative guvernul a pierdut în alegerile parţiale de joi, jumătate din numărul mandatelor. La Cernăuţi, Vlaşca şi Teleorman, guvernul a rămas în minoritate faţă de partidele de opoziţie. Dar şi la Putna şi Oradea unde candidaţii guvernului au fost proclamaţi aleşi, numărul lor de voturi nu atinge nici 40 la sută din totalitatea voturilor date. Dovada că guvernul naţionalţărănist a pierdut total încrederea ţării este din nou dată şi deci nu-i rămâne decât să tragă consecinţele fatale din această indicaţie a ţării. Aceasta a fost scopul politic al alegerilor parţiale, şi scopul lor este deci deplin atins. Dar nicăiurea înfrângerea guvernului n’a fost mai simţitoare ca la Cernăuţi. De la alegerea parţială din Maiu 1930 până la cea din 29 ianuarie 193 popularitatea guvernului a scăzut rapid. Atunci candidatul guvernului a obţinut 10000 voturi, cel al socialiştilor 8000, deci la un loc 18 000. In alegerea de joi, naţional-ţărăniştii uniţi cu socialiştii n’au putut întruni asupra candidatului lor comun nici jumătate din voturile obţinute în Main anul trecut. Candidatul guvernului, socialistul Grigorovici, cu toată teroarea şi presiunea, n’a putut stoarce mai mult de 770 de voturi, deci numai cu vre-o mie de voturi mai mult ca d. Dr. Vasile Marcu, candidatul partidului naţional-liberal. De altfel nici candidatul blocului minoritar n’a întrunit asupra sa mai mult decât 12.000 voturi, deci cu mult mai puţin decât în Maiu 1930, când naţionalii ucraineni au luptat singuri fără aliaţii lor de astăzi evrei şi germani. Cascada aceasta a voturilor guvernamentale, socialiste şi minoritare îşi are oricât semnificaţia ei. Alegători încep să-şi dea seama că situaţia desperată de astăzi nu poate fi salvată prin expediente socialiste minoritare. Ea poate fi stăpânită şi îndreptată numai de un partid puternic, experimentat în cârmuire şi cu un program politic şi economic bine chibzuit şi bine alcătuit, ca cel al partidului naţional-liberal Graţie acestei convingeri a alegătorilor cernăuţeni, candidatul naţional-liberal, dl Dr. Vasile Marcu, înfruntând cu bărbăţie şi curaj toată teroarea administrativă, a putut întruni asupra sa peste 7000 de voturi din oraşul şi judeţul Cernăuţi. Nu a fost secţie de vot în părţile cele mai îndepărtate ale judeţului, în care dl Marcu să nu fi obţinut un număr respectabil de voturi. Aşa la Crişceatec, Cuciur-Mic, Vrânceni, Zastavna, Stăuceni, Orăşeni, Oşehlib etc. Precum era de altfel firesc, dl Marcu a obţinut pretutindeni în comunele româneşti un număr mai mare de voturi decât candidatul guvernului şi al blocului minoritar. Remarcăm cu laudă comunele Mahala, Boian, Valea Cosminului şi îndeosebi suburbiile Roşa, Clocucica şi Horecea. Numărul mare de voturi obţinut de dl Marcu, care n’a rămas în urma candidatului guvernamental socialist decât cu ceva pest o mie de voturi, arat cătră cine se în d i (;; t plină de încredere opinia publică. Noi mulţumim cu recunoştinţă tuturor prietenilor şi alegătorilor cari ni-au dat sprijinul şi votul lor în aceste alegeri şi privim plini de speranţă în viitor. Candidatul partidului averescan cu 791 voturi, şi al guvernului lupist cu 2036 voturi au rămas cu totul în urmă, astfel că participarea lor la lupta electorală nu i-a servit nici pe ei şi nici cauza românească. ’Rezultatul acesta al lor aşa de lamentabil, credem că-i va convinge şi pe ei, că în Bucovina singurul partid românesc serios, cu program naţional şi cu cadre bine organizate şi disciplinate, este şi rămâne partidul naţional-liberal. Succesul P. N. L. în alegerile parţiale Alegerile parţiale de Joi, 29 Ianuarie crt. au dat încă odată dovadă că în opinia publică din întreaga ţară s’a produs un reviriment, alegătorii îndreptându-se cu încredere înspre partidul naţional-liberal, care a întrunit un foarte însemnat număr de voturi. La Vlaşca a fost chiar ales cu majoritate zdrobitoare candidatul P. N. L. Iar la Teleorman n- a lipsit mult ca să fie ales candidatul P. N. L. Date fiind însă şi presiunile şi ingerinţele întrebuinţate de guvern, succesul P. N. L. este învederat. Iată rezultatele în cifre: La Cernăuţi Dr. V. Marcu, naţ-liberal 7.216; Grigogorovici, soc.-democrat 9.918; Şcraba, blocul minoritar 13.137; Reuţ, lupist 2.036; Jemna, averescan 791; Homeniuc 553; Alesd. Şcraba. Vlaşca D. luca, naţ.-liberal 20.804; AL Cartojan, guv. 18.841; Spânişteanu, averescan 7.323; V. I. Dorobanţu, georgist 2.792. Ales d. Iuca. Caraş A. Dobrescu, naţ.-ţăr. 19.975; Corneanu, naţ.-liberal 3.535; Conciatu, georgist 1.982; Teicu, averescan 1.871; Ales d. Dobrescu. Teleorman C. D. Brătianu, naţ.-lib. 8.166; Stan Ghiţescu, averescan 9.516; T. Panait, naţ.ţăr. 5.202; C. Toma, georgist 4.390. Ales d. St. Ghiţescu. Putna N. D. Chirculescu, naţ.-liberal 9.848; loan P. loan, naţ.-ţăr. 14.874; I. V. Valjean, georgist 5.105. Ales d. loan P. loan. Bihor Tib. Moşoiu, naţ.-liberal 10 516; Tetanu, naţ.-ţăr. 29.616 ; Lupist 5.206 ; Maghiar 16.964; Comunist 6.228; Alesd. Teianu. Moartea generalului Berthalot Elogiile presei franceze.—Înmormântarea se va face astăzi Ziarele din Paris reamintesc strălucita carieră a generalului Berthelot şi subliniază înaltele sale calităţi ostăşeşti. In special se accentuează rolul eminent al generalului Berthelot în România, în timpul războiului ca organizator şi consilier tehnic şi se scoate în evidenţa prestigiul de care se bucura în România şi recunoştinţa pe care i-a păstrat-o poporul român. In ziarul „Ordre*, d. profesor Iorga scrie un articol arătând că generalul Berthelot a adus cauzei româneşti, care era şi cauza Franţei, calm, o perfectă demnitate şi o încredere nesdruncinată. A fost regeneratorul sufletului dezamăgit şi în chipul acestui mare soldat se oglindea imaginea Franţei invincibile. Poate că în dureroasa clipa a morţii gândul bolnavului s’a îndreptat către casa sa românească şi a fraternizat cu ţara pe care a iubit-o tot atât cât a sprijinit-o. „Petit Parisien* semnalează că printre primele personalităţi care au venit la clinică atunci când s’a aflat trista veste, a fost d. Cesianu, ministrul României la Paris, care s’a închinat în faţa aceluia pe care românii îl consideră un erou naţional. In cursul zilei de ori o mare mulţime, precum şi numeroase personalităţi oficiale, militare şi mai mulţi membri ai corpului diplomatic, printre cari şi d. Cesianu, ministrul României la Paris, au continuat să defileze prin faţa sicriului în care se află expuse rămăşiţele pământeşti ale lui Berthelot. Înmormântarea va avea loc Sâmbătă la aamiază. Slujba religioasă va fi celebrată la Capela Saint Louis din Palatul Invalizilor. Trupele din garnizoana Parisului vor da onorurile. Defunctul va fi înmormântat în cimitirul Nervieux, din apropiere de Roanne, în cavoul familiei Berthelot.