Glasul Bucovinei, iulie 1931 (Anul 14, nr. 3541-3566)
1931-07-01 / nr. 3541
Pag. 2 GLASUL BUCOVINEI Sărbătorirea d-lui N. Iorga la Academia Română Vineri, 26 iunie a. c., Academia Română a sărbătorit printr-o şedinţă festivă pe d. prof. N. Iorga, cu prilejul aniversării a 60-a şi a împlinirii a 40 de ani de muncă strălucita şi rodnică. Şedinţa a fost prezidată de d. I. Bianu, care a rostit o frumoasă cuvântare, scoţând în relief personalitatea strălucită a celui sărbătorit. D-l I. Nistor a rostit o impresionantă cuvântare despre activitatea d-lui N. Iorga ca istoric, pe care o redăm mai jos în rezumat: Cuvântarea d-lui prof. I. Nistor La discursul de recepţie pe care l-a rostit venerabilul nostru coleg Iacob Negruţi, la primirea în Academie a d-lui N. Iorga, d-sa a răspuns cu aceste cuvinte: „Mă voi găsi de acum înainte în primul rând al ostenenilor şi în cel din urmă al pretenţiunilor“. De atunci d. prof. Iorga a avut un rol proeminent în această Academie şi în deosebi în secţia istorică. Pornind de la concepţia că ştiinţa e o lărgire de orizont, d. Iorga dela 1907 încoace prin comunicări, prin dări de seamă, prin rapoarte, publicaţiuni şi daruri de cărţi, a creiat continuu şi a încurajat pe cei ce creiau. D-sa a trecut de mult graniţele ţării, întrucât prin publicaţiunile numeroase în limbi străine şi prin conferinţele ţinute în Europa şi America, a impus în respectul străinătăţii ştiinţa româneascâ. Academiile şi Universităţile străine l-au onorat cu cele mai înalte titluri pentru strălucitele sale merite. Recunoscătoare pentru aceasta prodigioasă munca, Academia Română sărbătoreşte astăzi pe ilustrul ei membru, aşa cum a sărbătorit pe Titu Maiorescu şi pe D. A. Sturdza. Opera d-sare depăşeşte cu mult munca unui savant — şi această mare şi neperitoare operă—constitue cel mai înalt titlul de mândrie, ai neamului nostru. Timp de 40 ani—d. prof. Iorga,cu o uimitoare putere de pătrundere ai adâncit toate laturile vieţii poporului nostru, creind epoci şi curente noul şi determinante în viaţa României. Cu o admirabilă îndrăzneala de concepţie şi pătrundere, d-sa a plecat de la ingenioase ipoteze pentru a ajunge la concluzii revelatoare. Cu multă dreptate Xenopol a văzut un scânteetător creator şi apologist al trecutului nostru. Opera d-lui Iorga are trei domenii : isvoarele istorice, operele de analiză istorică şi lucrările de sinteză. D-l Nistor arată amănunţit cum d. prof. Iorga a făcut întinse investigaţii în toate arhivele străine de unde a cules mulţimea celor mai bogate izvoare istorice asupra trecutului românesc. Aceste izvoare şi documente române şi străine, d-sa le-a publicat în zeci de volume Însoţindu-te de cele mai preţioase adnotări. Tot d-sa a statornicit cum ţările române au avut o strălucită epocă în care au servit de centru al culturii pentru toate statele creştine din Orient. D. prof. Iorga este istoricul tuturor domeniilor de viaţă a neamului nostru, al bisericii, al literaturii, al artei, al comerţului şi meşteşugurilor româneşti, d-sa posedând vaste cunoştinţe care-l indicau pentru acest rol. Dar d-sa nu s’a mulţumit numai sa pună În lumină marile figuri Voevodale ale ţării noastre, ci a stăruit şi asupra rolului de seamă pe care l-au jucat gloatele, poporul nostru vrednic şi meritos. O mare contribuţie a adus d. Iorga istoriei universale şi prin valoroasele lucrări asupra celorlalte neamuri cu care am fost în legături. După Dimitrie Cantemir, d-sa este al doilea român care a întocmit istoria imperiului otoman. Animator neobosit al unităţii naţionale, d-sa a lucrat fără preget pentru realizarea marei uniri. De mult d-sa a colindat toate ţinuturile româneşti şi a scris acele admirabile volume asupra Ardealului şi Bucovinei, cu bisericile, mănăstirile, preoţii şi răzeşii lor. Dacă până acum a scris istorie acum d-sa a fost chemat prin înalta încredere a suveranului s’o facă. Ii urăm viaţă lungă şi aceeaşi putere uriaşă de muncă pentru împlinirea acestei mari şi frumoase misiuni. D. N. Iorga a mulţumit d-lor Bianu şi Nistor pentru elogiile ce s’au adus. Apoi d. N. Iorga a făcut o interesantă comunicare cu privire la ultimele descoperiri documentare privitoare la Mihai Viteazu. Concertul Academiei Sibiene Studenţii Academiei teologice „Andrelane“ din Sibiu, care este un aşezământ pedagogic de bază şi de frunte al ortodoxiei bisericeşti-culturale în Ardeal, au prins să cutreere plaiurile şi câmpiile Moldovei, spre a cunoaşte de-a dreptul un peisagiu natural şi sufletesc constitutiv al româniei. Calea binevenita i-a îndrumat, fireşte, şi spre pământul clasic al Bucovinei, unde au fost oaspeţii primitoarei noastre Eparhii, a cărei Facultate teologică recheamă cu drag amintirile uceniciei multor credincioşi, păstori şi chiriarhi din cuprinsul întregii ortodoxii româneşti. Cu acest prilej, corul Academiei a dat în seara de joi 25 iunie un frumos Concert în somptuoasa sală sinodală a Reşedinţei mitropolitane. Audiţia a fost onorată de către prezenţa I. P. S. Sale Mitropolitul Nectarie şi de către profesorii facultăţii de teologie în frunte cu decanul D. Spânu, sâvârşindu-se în faţa unui public distrug, ales, căruia distincţiunea mediului îi facilita o favorabilă dispoziţie de receptivitate artistică. Programa, destul de variată ca repertoriu, a însăilat contribuţii religioase de ritual liturgic şi compoziţii profane, în stil mai mult sau mai puţin popular până la academism neutral, întrunind, între altele, cunoscute şi încercate nume ca C. Porumbescu, Kiriak, S. Drăgoi, Muzicescu, N. Oancea, I. Vidu. Corul andreian — cor studenţesc, alăturând calităţile vocale oferite de hazardul matricolei şcolare — trăeşte sub raportul artistic în funcţie de bunele însuşiri de dirigent ale d-lui prof. N. Oancea, el însuşi compozitor de seamă, păşind pe urmele rapsodului naţional I. Vidu. Atenuând asperităţile naturale prin contopire într-un ansamblu suficient de unitar ca funcţionare şi utilizându-l la Interpretare şi analizare cu înţelegere ascuţită, cu accentuare nunţată şi cu o matură pondere, maistrul N. Oancea se poate prezenta cu corul studenţilor sibieni urcând şi oriunde în chip demn şi cuviincios. Binecuvântarea Înaltului Chiriarh şi aplause călduroase au răsplătit prestaţiile corului ardelean, al cărui concert ocazional a prilejuit o seară îmbogâţită cu cele mai adânci şi mai alese sentimente. Se aflice la cunoştinţă onoratelor cliente că d- na Burstin (Grünberg) şi-a reluat activitatea de coafeză pentru doamne în salonul .RUDOLF* M. BERIC, Piaţa Vasile Alecsandri 17. Abonamentele vândute îşi păstrează valabilitatea. 10688 Corpurile legiuitoare Camera Şedinţa de Vineri după amiază, 26 Iunie crt. Şedinţa se deschide la orele 3 d. a. Prezidează d. D. Pompei. Pe banca ministeriala d-nii Iorga, Argetoianu, Ghica, Vâlcovici. Secretarul biuroului citeşte comisiunea armatei, comisiunea de lucrări publice, comisiunea de naturalizări şi recunoaşteri de cetăţenii. D-l Pompei anunţă că Duminecă, 28 iunie, se va desveli la Lugoş monumentul generalului Dragalina, iar deputaţii locali să reprezinte adunarea. Comunicări D-l Dr. Lupu, cere preşedintelui să ia măsuri ca localul adunării să fie bine ventilat. Face apoi o comunicare în care arată că în jud. Muscel este un sat ai cărui locuitori veniţi din Ardeal, fiind embaticari, au fost definitiv împroprietăriţi. Acum însă să se revină asupra acestei împroprietăriri. Cere guvernului să facă dreptate locuitorilor. In a doua comunicare, cere ca să se dea dreptul sătenilor ca să pâşuneze vitele în pădurile statului la munte. D-l C. Argetoianu, arată că legea silvică opreşte păşunatul în pădurile tinere, fiindcă se In a treia comunicare, d-l Dr. Lupu, arată că la Mărâşti este o şcoală de gospodărie, care funcţionează în condiţiuni rele. D-l Francu-Iaşi (averescan), face o comunicare prin care arată că din cauza panicei, unele bănci ca Banca Generală a cerut concordatul. Cere guvernului să intervină pentru ameliorarea situaţiei. D-l C. Argetoianu, ministru de finanţe. Intr’adevar, Banca Generală a cerut concordat, fiindcă avea sume mari imobilizate. Nu va pierde nimeni nimic. Noi avem interesul să menţinem solidaritatea monetei noastre şi a Băncii Naţionale. Banca Naţională trebue să se îngrijească de siguranţa monetei. Dacă Banca Naţională ar face faţă tuturor cererilor, nu ar mai putea fi bancă de emisiune şi de susţinere a stabilizării. Noi vom lua măsuri ca să avem o atmosferă prielnica funcţionării instituţiilor economice. Banca Naţională reglementează şi menţine stocul de devize pentru a susţine stabilizarea. Cauza situaţiei precare la băncile din provincie este legea contra camerei. In sesiunea aceasta vom vota o lege de organizare a comerţului bancar. Banca Naţională îşi face pe deplin datoria. Cererea de concordat a Băncii Generale e o măsură de chibzuinţă şi în mai puţin de un an, va satisface toate cererile, iar panica va trece. România şi iniţiativa d-lui Hoover Răspunzând comunicării de eri a d-lui Cromolu, arată că propunerea Hoover e un act de generozitate faţă de Europa şi nu ştim ce formulă vor adopta alte State. In ce priveşte bugetul nostru, noi am plătit aproape tot în 1931 şi mai avem de plătit faţă de Anglia şi Franţa 160 milioane lei, iar noi mai avem de primit dela Germania 240 milioane. Ar fi o pagubă contabilistică de vreo 80 milioane lei, care în realitate n’ar fi o paguba. Vom vedea ce atitudine vor lua celelalte State. D-l Alexe (lupist), face o comunicare prin care cere ca să se precizeze chestiunea loturilor de casă. Proectul de buget rectificat D. ministru C. Argetoianu depune proectul de buget rectificat, cerând urgenţa. D-sa dă citire mesagiului regal care însoţeşte proectul de lege, pentru ratificarea acordului relativ la regularea obligațiunilor 4 și jumătate la sută din 1913, al companiei de cale ferată Akerman. S’a mutat Dr. EMANUEL MAHLER Ginecolog şi Accoucheur In strada Regele Ferdinand No. 27 Fost medic mai mulţi ani la policlinica din Viena, la clinicile pentru femei din Frankfurt/M şi Düsseldorf, precum şi la Casa de bolnavi şi Casa de lehuze „Lucina din Viena“, consultă pentru orice boale de femei şi asistenţă ia naşteri cu următoarele preţuri: O vizita în camera de consultaţie lei 50 O vizită ziua la domiciliu . . . lei 100 O vizita noaptea la domiciliu . . lei 150 Cure, pentru o injecţie (Arsen), etc. lei 30. Toate preţurile pentru orice consultaţie sunt acomodate timpului de astăzi. Tratament strict individual: 71060 No. 3541