Glasul Bucovinei, iulie 1931 (Anul 14, nr. 3541-3566)

1931-07-01 / nr. 3541

Pag. 2 GLASUL BUCOVINEI Sărbătorirea d-lui N. Iorga la Academia Română Vineri, 26 iunie a. c., Academia Română a sărbătorit printr-o şedinţă festivă pe d. prof. N. Iorga, cu prilejul aniversării a 60-a şi a îm­plinirii a 40 de ani de muncă strălucita şi rod­nică. Şedinţa a fost prezidată de d. I. Bianu, care a rostit o frumoasă cuvântare, scoţând în relief personalitatea strălucită a celui sărbătorit. D-l I. Nistor a rostit o impresionantă cuvân­tare despre activitatea d-lui N. Iorga ca istoric, pe care o redăm mai jos în rezumat: Cuvântarea d-lui prof. I. Nistor La discursul de recepţie pe care l-a rostit venerabilul nostru coleg Iacob Negruţi, la pri­mirea în Academie a d-lui N. Iorga, d-sa a răspuns cu aceste cuvinte: „Mă voi găsi de acum înainte în primul rând al ostenenilor şi în cel din urmă al pre­­tenţiunilor“. De atunci d. prof. Iorga a avut un rol proeminent în această Academie şi în deosebi în secţia istorică. Pornind de la concepţia că ştiinţa e o lăr­gire de orizont, d. Iorga dela 1907 încoace prin comunicări, prin dări de seamă, prin rapoarte, publicaţiuni şi daruri de cărţi, a creiat continuu şi a încurajat pe cei ce creiau. D-sa a trecut de mult graniţele ţării, întru­cât prin publicaţiunile numeroase în limbi străine şi prin conferinţele ţinute în Europa şi America, a impus în respectul străinătăţii ştiinţa româ­neascâ. Academiile şi Universităţile străine l-au ono­rat cu cele mai înalte titluri pentru strălucitele sale merite. Recunoscătoare pentru aceasta pro­digioasă munca, Academia Română sărbătoreşte astăzi pe ilustrul ei membru, aşa cum a sărbă­torit pe Titu Maiorescu şi pe D. A. Sturdza. Opera d-sare depăşeşte cu mult munca unui savant — şi această mare şi neperitoare operă—constitue cel mai înalt titlul de mândrie, ai neamului nostru. Timp de 40 ani—d. prof. I­orga,cu o uimitoare putere de pătrundere ai adâncit toate laturile vieţii poporului nostru,­ creind epoci şi curente noul şi determinante în­ viaţa României. Cu o admirabilă îndrăzneala de concepţie şi pătrundere, d-sa a plecat de la ingenioase ipo­teze pentru a ajunge la concluzii revelatoare. Cu multă dreptate Xenopol a văzut un scânteetător creator şi apologist al trecutului nostru. Opera d-lui Iorga are trei domenii : is­­voarele istorice, operele de analiză istorică şi lucrările de sinteză. D-l Nistor arată amănunţit cum d. prof. Iorga a făcut întinse investigaţii în toate arhi­vele străine de unde a cules mulţimea celor mai bogate izvoare istorice asupra trecutului ro­mânesc. Aceste izvoare şi documente române şi străine, d-sa le-a publicat în zeci de volume Însoţindu-te de cele mai preţioase adnotări. Tot d-sa a statornicit cum ţările române au avut o strălucită epocă în care au servit de centru al culturii pentru toate statele creştine din Orient. D. prof. Iorga este istoricul tuturor dome­niilor de viaţă a neamului nostru, al bisericii, al literaturii, al artei, al comerţului şi meşteşu­gurilor româneşti, d-sa posedând vaste cunoş­tinţe care-l indicau pentru acest rol. Dar d-sa nu s’a mulţumit numai sa pună În lumină ma­rile figuri Voevodale ale ţării noastre, ci a stăruit şi asupra rolului de seamă pe care l-au jucat gloatele, poporul nostru vrednic şi meritos. O mare contribuţie a adus d. Iorga istoriei universale şi prin valoroasele lucrări asupra ce­lorlalte neamuri cu care am fost în legături. După Dimitrie Cantemir, d-sa este al doi­lea român care a întocmit istoria imperiului oto­man. Animator neobosit al unităţii naţionale, d-sa a lucrat fără preget pentru realizarea marei uniri. De mult d-sa a colindat toate ţinuturile româ­neşti şi a scris acele admirabile volume asupra Ardealului şi Bucovinei, cu bisericile, mănăsti­rile, preoţii şi răzeşii lor. Dacă până acum a scris istorie acum d-sa a fost chemat prin înalta încredere a suveranu­lui s’o facă. Ii urăm viaţă lungă şi aceeaşi putere uriaşă de muncă pentru împlinirea acestei mari şi fru­moase misiuni. D. N. Iorga a mulţumit d-lor Bianu şi Nistor pentru elogiile ce s’au adus. Apoi d. N. Iorga a făcut o interesantă comunicare cu pri­vire la ultimele descoperiri documentare privitoare la Mihai Viteazu. Concertul Academiei Sibiene Studenţii Academiei teologice „Andrelane“ din Sibiu, care este un aşezământ pedagogic de bază şi de frunte al ortodoxiei bisericeşti-cultu­­rale în Ardeal, au prins să cutreere plaiurile şi câmpiile Moldovei, spre a cunoaşte de-a dreptul un peisagiu natural şi sufletesc constitutiv al româniei. Calea binevenita i-a îndrumat, fireşte, şi spre pământul clasic al Bucovinei, unde au fost oaspeţii primitoarei noastre Eparhii, a cărei Fa­cultate teologică recheamă cu drag amintirile uce­niciei multor credincioşi, păstori şi chiriarhi din cuprinsul întregii ortodoxii româneşti. Cu acest prilej, corul Academiei a dat în seara de joi 25 iunie un frumos Concert în somp­tuoasa sală sinodală a Reşedinţei mitropolitane. Audiţia a fost onorată de către prezenţa I. P. S. Sale Mitropolitul Nectarie şi de către profe­sorii facultăţii de teologie în frunte cu decanul D. Spânu, sâvârşindu-se în faţa unui public distrug, ales, căruia distincţiunea mediului îi facilita o favorabilă dispoziţie de receptivitate artistică. Programa, destul de variată ca repertoriu, a însăilat contribuţii religioase de ritual liturgic şi compoziţii profane, în stil mai mult sau mai puţin popular până la academism neutral, întru­nind, între altele, cunoscute şi încercate nume ca C. Porumbescu, Kiriak, S. Drăgoi, Muzicescu, N. Oancea, I. Vidu. Corul andreian — cor stu­denţesc, alăturând calităţile vocale oferite de ha­zardul matricolei şcolare — trăeşte sub rapor­tul artistic în funcţie de bunele însuşiri de diri­­gent ale d-lui prof. N. Oancea, el însuşi com­pozitor de seam­ă, păşind pe urmele rapsodului naţional I. Vidu. Atenuând asperităţile naturale prin contopire într-un ansamblu suficient de u­­nitar ca funcţionare şi utilizându-l la Interpretare şi analizare cu înţelegere ascuţită, cu accentuare nunţată şi cu o matură pondere, maistrul N. Oancea se poate prezenta cu corul studenţilor sibieni urcând şi oriunde în chip demn şi cuvi­incios. Binecuvântarea Înaltului Chiriarh şi aplause călduroase au răsplătit prestaţiile corului ardelean, al cărui concert ocazional a prilejuit o seară îm­bogâţită cu cele mai adânci şi mai alese senti­mente. Se aflice la cunoştinţă onoratelor cliente că d- na Burstin (Grünberg) şi-a re­luat activitatea de coafeză pentru doamne în salonul .RUDOLF* M. BERIC, Piaţa Vasile Alecsandri 17. Abonamentele vândute îşi păstrează valabilitatea. 10688 Corpurile legiuitoare Camera Şedinţa de Vineri după amiază, 26 Iunie crt. Şedinţa se deschide la orele 3 d. a. Pre­zidează d. D. Pompei. Pe banca ministeriala d-nii Iorga, Argetoianu, Ghica, Vâlcovici. Se­cretarul biuroului citeşte comisiunea armatei, co­­misiunea de lucrări publice, comisiunea de na­turalizări şi recunoaşteri de cetăţenii. D-l Pompei anunţă că Duminecă, 28 iu­nie, se va desveli la Lugoş monumentul gene­ralului Dragalina, iar deputaţii locali să repre­zinte adunarea. Comunicări D-l Dr. Lupu, cere preşedintelui să ia mă­suri ca localul adunării să fie bine ventilat. Face apoi o comunicare în care arată că în jud. Mus­cel este un sat ai cărui locuitori veniţi din Ar­deal, fiind embaticari, au fost definitiv împro­prietăriţi. Acum însă să se revină asupra acestei împroprietăriri. Cere guvernului să facă dreptate locuitorilor. In a doua comunicare, cere ca să se dea dreptul sătenilor ca să pâşuneze vitele în pădu­rile statului la munte. D-l C. Argetoianu, arată că legea silvică opreşte păşunatul în pădurile tinere, fiindcă se In a treia comunicare, d-l Dr. Lupu, arată că la Mărâşti este o şcoală de gospodărie, care funcţionează în condiţiuni rele. D-l Francu-Iaşi (averescan), face o comu­nicare prin care arată că din cauza panicei, u­­nele bănci ca Banca Generală a cerut concor­datul. Cere guvernului să intervină pentru ame­liorarea situaţiei. D-l C. Argetoianu, ministru de finanţe. In­­tr’adevar, Banca Generală a cerut concordat, fiindcă avea sume mari imobilizate. Nu va pier­de nimeni nimic. Noi avem interesul să menţi­nem solidaritatea monetei noastre şi a Băncii Naţionale. Banca Naţională trebue să se îngri­jească de siguranţa monetei. Dacă Banca Na­ţională ar face faţă tuturor cererilor, nu ar mai putea fi bancă de emisiune şi de susţinere a stabilizării. Noi vom lua măsuri ca să avem o atmos­feră prielnica funcţionării instituţiilor economice. Banca Naţională reglementează şi menţine sto­cul de devize pentru a susţine stabilizarea. Ca­uza situaţiei precare la băncile din provincie este legea contra camerei. In sesiunea aceasta vom vota o lege de organizare a comerţului bancar. Banca Naţională îşi face pe deplin datoria. Cererea de concordat a Băncii Generale e o măsură de chibzuinţă şi în mai puţin de un an, va satisface toate cererile, iar panica va trece. România şi iniţiativa d-lui Hoover Răspunzând comunicării de eri a d-lui C­­romolu, arată că propunerea Hoover e un act de generozitate faţă de Europa şi nu ştim ce formulă vor adopta alte State. In ce priveşte bugetul nostru, noi am plătit aproape tot în 1931 şi mai avem de plătit faţă de Anglia şi Franţa 160 milioane lei, iar noi mai avem de primit dela Germania 240 milioane. Ar fi o pa­gubă contabilistică de vreo 80 milioane lei, care în realitate n’ar fi o paguba. Vom vedea ce a­­titudine vor lua celelalte State. D-l Alexe (lupist), face o comunicare prin care cere ca să se precizeze chestiunea loturilor de casă. Proectul de buget rectificat D. ministru C. Argetoianu depune proectul de buget rectificat, cerând urgenţa. D-sa dă citire mesagiului regal care înso­ţeşte proectul de lege, pentru ratificarea acor­dului relativ la regularea obligațiunilor 4 și ju­mătate la sută din 1913, al companiei de cale ferată Akerman. S’a mutat Dr. EMANUEL MAHLER Ginecolog şi Accoucheur In strada Regele Ferdinand No. 27 Fost medic mai mulţi ani la policlinica din Viena, la clinicile pentru femei din Frankfurt/M şi Düsseldorf, precum şi la Casa de bolnavi şi Casa de lehuze „Lu­­cina din Viena“, consultă pentru orice boale de femei şi asistenţă ia naşteri cu urmă­toarele preţuri: O vizita în camera de consultaţie lei 50 O vizită ziua la domiciliu . . . lei 100 O vizita noaptea la domiciliu . . lei 150 Cure, pentru o injecţie (Arsen), etc. lei 30. Toate preţurile pentru orice consultaţie sunt acomodate timpului de astăzi. Tratament strict individual: 71060 No. 3541

Next