Glasul Bucovinei, martie 1932 (Anul 15, nr. 3730-3755)

1932-03-01 / nr. 3730

Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu flondor Nr. 33 ANUNŢURI Şl RECLIm­E se cjtunteasă după tarif şi se primesc la adml- Slniraţie: Strada lancu Flondor No. 33 Peatm Inseraţi In interiorul ziarului se urci taxa ca 90°/» ABONfm­ENTUL: M n ia 000 lei, pe */■ an 300 lei, pe trei luni 130 lei, pentru iarnai silnic: pe un an 300 lei, pe l/? an 160 lei, pe trei luni 10 lai. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe Va an 70 lei, pe trei luni 35 lei Pentru Cernăuţi ziarul timis prin curier, lei 05 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe V, an 700 lei ! Plăţile se fac la sediul ziarului. Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. Perei de Judecată în Cernăuți. _ - —------------­ _ — Citiţi continuarea pe pag. 11-a — PARTIDUL NAŢIONAL-LIBERAL şi proectul de lege al Conversiunei Declaraţiunea citită In şedinţa de Joi a Camerei de domnul George Titirescu In şedinţa de Joi a Camerei, d. Gheorghe Tătărescu a rostit, In numele partidului naţional - liberal, urmăltoarea declaraţiune: Partidul naţional­ liberal socoteşte necesar să lămurească, în faţa Parlamentului şi a ţării, atitudinea sa în discuţiunea procetului de lege pentru conversiunea datoriilor agricole. Partidul naţional liberal consideră conversiunea datoriilor agricole drept o problemă de Stat cu caracter social­­îşi naţional, a cărei soluţiune condiţio­nează în mare parte celelalte măsuri menite să rezolve situaţia grea in care se zbate clasa noastră producătoare cea mai numeroasă—baza fi rezervele de totdeauna ale naţiunii. Marea scădere a preţului produselor agri­cole, sporirea valoarei schizitive a leului stabi­lizat, acumularea dobânzilor împovărătoare şi o fiscalitate excesivă, au paralizat puterile produc­tive ale agricultorilor noştri,iar dezechilibrul din­tre rentabilitatea şi valoarea pământului şi da­toriile acumulate ale debitorilor agricoli au creat acestora o situaţie care ameninţă să compro­mită efectele marilor reforme ce au pus pămân­tul în mâinile unei­­trănimi libere. Situaţia a­­ceasta tot mai serioasă şi tot mai ameninţătoare nu mai putea dăinui, fără a primejdui liniştea şi propăşirea Statului nostru. De aceea, partidul naţional-liberal, de nu­mele căruia se leagă reformele cari stau la teme­lia structurei şi organizării noastre agrare, a luat la timp in serioasă considerare gravitatea aces­tei situaţii şi a inscris în programul său măsu­rile menite să o înlăture şi să consolideze ast­fel marea operă a exproprierii şi a împroprie­tăririi. Printre aceste măsuri, care, însănătoşind clasa agricultorilor, vor însănătoşi indirect şi ce­lelalte clase, azi în suferinţă, stă pe primul plan conversiunea datoriilor agricole. Adoptată in programul din Main 1930, care prevede că: „asanarea principalei ramuri de producţie a ţării fiind o chestiune vitala pentru poporul nostru, statul va trebui să facă jertfele necesare, în vederea uşurării sarcinilor trecutu­lui, conversiunea datoriilor agricole a fost reîn­­scrisă in programul de imediata realizare din Octombrie 1930, care precizează că „creditul pe termen lung va trebui să fie asigurat prin instituţiuni de credit special, având drept scop convertirea apăsătoarelor datorii care grevează azi proprietatea agricolă*. Un punct principal din programul Parti­dului Liberal Iar câteva luni mai târziu, în Februarie 1931, şeful partidului naţional-liberal, dl Duca, anga­jând răspunderea Întregului partid, spunea ţării: „In ce priveşte creditul pe termen lung, prin în­fiinţarea unui mare aşezământ de credit agricol, pe care să aibă drept scop conversiunea apăsă­toarelor datorii agricole de azi pot spune că noi am studiat amănuntele i­flit­tării unui atare credit şi a unor atari operaţiuni şi că le putem înfăptui*. In toate manifestările şi actele sale publice ulterioare, partidul naţional-libe­al a pus, apoi, un chip permanent in locul de îunte al decla­raţiilor sale programatice, comeisiunea datoriilor agricole, iar in anul 1931 el a căutat, printr’o campanie de propagandă şi de lămurire a opi­niei publice, să popularizeze această reformă şi să solidarizeze, în jurul ei, toate clasele. Con­versiunea datoriilor agrişei d­e ieni, deal, şi ră­mâne şi azi, unul dl punct de dominante ale programului de guvernare şi ale ac­ţiunii partidului naţional-liberal. De aceea, el a hotărât, din primul ceas, a nu face din această reforma o armă de luptă, şi :­i-a manifestat voinţa de a colabora la formularea soluţiilor ce­lor mai largi şi mai eficace pentru rezolvarea acestor grave probleme. Propunerile partidului naţi­onal liberal Consecvent cu această hotărîre, delegaţii partidului naţional-libral au colaborat la lucră­rile comisiunilor fie­cale, cerând să se înscrie în lege următoare­­ principii: Conversiunea egală pentru toate categoriile de debitor agricoli, cu înlăturarea distincţiei ne­justificate şi artificiale dintre debitorii cei mici, mijlocii şi mari, şi o­­bligatorie faţă de toţi creditorii agricoli; redu­cerea creanţelor întărită de justiţie; repartiza­rea sacrificiilor reclamate de conversiune asupra tuturor categoriilor de creditori, 1« proporţia în care capita­ll lor a fost întrebuinţat în plasa­mentul agricol convertit; fixarea unei dobânzi de 3 şi luni. la sută pentru toate categoriile de debitori; contribuţia statului, care eprezintă par­ticiparea echitabilă şi soli­dară a întregei ţări, pentru acoperirea deosebirei de dobândă plătită creditorilor; finanţarea conversiuni prin emisiune de titluri garantate de stat; în sfi­rșit, o proce­dură simplificată, cu înlăturarea formalismului complicat, costicitor, și vexator, avân­d la bază conversiunea de drept pentru debitorii cei mici, și conversiunea obligatorie, cu î­nlăturarea dis­criminării pentru celelalte categorii. P. N. L. a cerut o conversiune egală, echitabilă și rapidă. Prin aplicarea acestor principii, se asigură pe de o parte, o conversiune uniformă, rapidă și echitabila, pentru toate categor­iile de debi­tori agricoli, iar pe de alta, ce as­­ură menţine­rea creditului în genere, şi a creditului ţă­ănesc în special, ned­u­r­gându-se astfel pentru viitor nici una din posibilităţile de desvoltare ale eco­nomiei naţionale care in interesul însuşi al de­bitorilor agricoli, trebue să rămână intacte. Aceste principii au fost susţinute în mod constant de delegaţii săi, şi au rămas şi azi la baza soluţiunilor prin care partidul naţional-li­beral crede că se poate rezolva organic proble­ma conversiunii datoriilor agricole. Reamintind atitudinea şi soluţiile sale, par­tidul liberal nu poate să nu pună’ In lumină a­­titudinea şovăitoare şi contradictorie a guvernului, care a aruncat, în rezolvarea acestei probleme, soluţii nestudiate şi propuneri irealizabile, având a bază impreciziunea şi improvizarea. Rând pe rând susţinute, şi apoi rând pe rând părăsite, propunerile guvernului formează un lung şir de improvizări de durată efemeră, sistematic res­trânse prin soluţii de surpriza şi prin formule de expedient. Toată aceasta acţiune de dibuire şi de con- ,­traziceri a creat în ţară o atmosferă de nelinişte şi de nesiguranţă, prielnică pentru exercitarea tuturor patimilor şi pentru intensificarea tuturor agitaţiilor, şi care a contribuit la agravarea de­presiunii financiare, cu repercutări asupra tuturor claselor de producători şi, în special asupra a­­ceea a agricultorilor. In această atmosferă, con­versiunea datoriilor agricole, în loc să rămână un element de consolidare şi de pacificare, tinde să se transforme într’un instrument de învrăjbire şi dezagregare, şi, astfel, se compromite princi­piul însuşi al acestei reforme, zădarnicindu-i-se efectele binefăcătoare. Hotărlrea de ultima eră a guvernului de a prezenta Parlamentului legea conversiunii dato­riilor agricole, fără asigurarea unei baze finan­ciare, după ce declarase că asemenea lege nu poate fi eficace fără mijloace de finanțare­, rămâne ultimul şi cel mai caracteristic al său act de contrazicere. Proectul acesta de lege, trunchiat, consti­­tue astfel actul definitiv de confirmare a spiri­tului de improvizare, care stăpâneşte concepţiile guvernului şi consfinţirea, în forme legale, a ne­putinţei sale de realizare. Proectul guvernului este incomplect în forma în care se prezintă azi, proectul de lege al conversiunii datoriilor agricole cu­prinde lipsuri şi greşeli, cari nu vor întârzia să se vădească şi dintre care cele mai de seamă trebuesc de pe acum semnalate ţării. Intr’adevâr, prin acest proect de lege: Se creiază un chip artificial şi pe temeiul unor cri­terii arbitrare, categorii de debitori, care vor be­neficia de tratamente inegale şi se adoptă, pen­tru ajutorarea unei clase, care e lovită de o criză unică şi care aşteaptă o soluţie uniformă, regimuri de conversiune cu condiţiuni, cu drep­turi şi cu proceduri deosebite. Se creiază distincţii şi privilegii chiar înă­untrul aceleiaşi categorii de debitori, prevăzân­­du-se reduceri de creanţe inegale, care nu au la bază nici o justificare. Se institue un regim nedrept pentru debi­torii m­­­ocii şi mari, ale căror datorii n­u se vor putea decât cu greu converti, din cauza cor­ei­

Next