Glasul Bucovinei, martie 1932 (Anul 15, nr. 3730-3755)
1932-03-01 / nr. 3730
Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu flondor Nr. 33 ANUNŢURI Şl RECLImE se cjtunteasă după tarif şi se primesc la adml- Slniraţie: Strada lancu Flondor No. 33 Peatm Inseraţi In interiorul ziarului se urci taxa ca 90°/» ABONfmENTUL: M n ia 000 lei, pe */■ an 300 lei, pe trei luni 130 lei, pentru iarnai silnic: pe un an 300 lei, pe l/? an 160 lei, pe trei luni 10 lai. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe Va an 70 lei, pe trei luni 35 lei Pentru Cernăuţi ziarul timis prin curier, lei 05 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe V, an 700 lei ! Plăţile se fac la sediul ziarului. Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. Perei de Judecată în Cernăuți. _ - —------------ _ — Citiţi continuarea pe pag. 11-a — PARTIDUL NAŢIONAL-LIBERAL şi proectul de lege al Conversiunei Declaraţiunea citită In şedinţa de Joi a Camerei de domnul George Titirescu In şedinţa de Joi a Camerei, d. Gheorghe Tătărescu a rostit, In numele partidului naţional - liberal, urmăltoarea declaraţiune: Partidul naţional liberal socoteşte necesar să lămurească, în faţa Parlamentului şi a ţării, atitudinea sa în discuţiunea procetului de lege pentru conversiunea datoriilor agricole. Partidul naţional liberal consideră conversiunea datoriilor agricole drept o problemă de Stat cu caracter socialîşi naţional, a cărei soluţiune condiţionează în mare parte celelalte măsuri menite să rezolve situaţia grea in care se zbate clasa noastră producătoare cea mai numeroasă—baza fi rezervele de totdeauna ale naţiunii. Marea scădere a preţului produselor agricole, sporirea valoarei schizitive a leului stabilizat, acumularea dobânzilor împovărătoare şi o fiscalitate excesivă, au paralizat puterile productive ale agricultorilor noştri,iar dezechilibrul dintre rentabilitatea şi valoarea pământului şi datoriile acumulate ale debitorilor agricoli au creat acestora o situaţie care ameninţă să compromită efectele marilor reforme ce au pus pământul în mâinile uneitrănimi libere. Situaţia aceasta tot mai serioasă şi tot mai ameninţătoare nu mai putea dăinui, fără a primejdui liniştea şi propăşirea Statului nostru. De aceea, partidul naţional-liberal, de numele căruia se leagă reformele cari stau la temelia structurei şi organizării noastre agrare, a luat la timp in serioasă considerare gravitatea acestei situaţii şi a inscris în programul său măsurile menite să o înlăture şi să consolideze astfel marea operă a exproprierii şi a împroprietăririi. Printre aceste măsuri, care, însănătoşind clasa agricultorilor, vor însănătoşi indirect şi celelalte clase, azi în suferinţă, stă pe primul plan conversiunea datoriilor agricole. Adoptată in programul din Main 1930, care prevede că: „asanarea principalei ramuri de producţie a ţării fiind o chestiune vitala pentru poporul nostru, statul va trebui să facă jertfele necesare, în vederea uşurării sarcinilor trecutului, conversiunea datoriilor agricole a fost reînscrisă in programul de imediata realizare din Octombrie 1930, care precizează că „creditul pe termen lung va trebui să fie asigurat prin instituţiuni de credit special, având drept scop convertirea apăsătoarelor datorii care grevează azi proprietatea agricolă*. Un punct principal din programul Partidului Liberal Iar câteva luni mai târziu, în Februarie 1931, şeful partidului naţional-liberal, dl Duca, angajând răspunderea Întregului partid, spunea ţării: „In ce priveşte creditul pe termen lung, prin înfiinţarea unui mare aşezământ de credit agricol, pe care să aibă drept scop conversiunea apăsătoarelor datorii agricole de azi pot spune că noi am studiat amănuntele iflittării unui atare credit şi a unor atari operaţiuni şi că le putem înfăptui*. In toate manifestările şi actele sale publice ulterioare, partidul naţional-libeal a pus, apoi, un chip permanent in locul de îunte al declaraţiilor sale programatice, comeisiunea datoriilor agricole, iar in anul 1931 el a căutat, printr’o campanie de propagandă şi de lămurire a opiniei publice, să popularizeze această reformă şi să solidarizeze, în jurul ei, toate clasele. Conversiunea datoriilor agrişei de ieni, deal, şi rămâne şi azi, unul dl punct de dominante ale programului de guvernare şi ale acţiunii partidului naţional-liberal. De aceea, el a hotărât, din primul ceas, a nu face din această reforma o armă de luptă, şi :i-a manifestat voinţa de a colabora la formularea soluţiilor celor mai largi şi mai eficace pentru rezolvarea acestor grave probleme. Propunerile partidului naţional liberal Consecvent cu această hotărîre, delegaţii partidului naţional-libral au colaborat la lucrările comisiunilor fiecale, cerând să se înscrie în lege următoare principii: Conversiunea egală pentru toate categoriile de debitor agricoli, cu înlăturarea distincţiei nejustificate şi artificiale dintre debitorii cei mici, mijlocii şi mari, şi obligatorie faţă de toţi creditorii agricoli; reducerea creanţelor întărită de justiţie; repartizarea sacrificiilor reclamate de conversiune asupra tuturor categoriilor de creditori, 1« proporţia în care capitall lor a fost întrebuinţat în plasamentul agricol convertit; fixarea unei dobânzi de 3 şi luni. la sută pentru toate categoriile de debitori; contribuţia statului, care eprezintă participarea echitabilă şi solidară a întregei ţări, pentru acoperirea deosebirei de dobândă plătită creditorilor; finanţarea conversiuni prin emisiune de titluri garantate de stat; în sfirșit, o procedură simplificată, cu înlăturarea formalismului complicat, costicitor, și vexator, având la bază conversiunea de drept pentru debitorii cei mici, și conversiunea obligatorie, cu înlăturarea discriminării pentru celelalte categorii. P. N. L. a cerut o conversiune egală, echitabilă și rapidă. Prin aplicarea acestor principii, se asigură pe de o parte, o conversiune uniformă, rapidă și echitabila, pentru toate categoriile de debitori agricoli, iar pe de alta, ce asură menţinerea creditului în genere, şi a creditului ţăănesc în special, nedurgându-se astfel pentru viitor nici una din posibilităţile de desvoltare ale economiei naţionale care in interesul însuşi al debitorilor agricoli, trebue să rămână intacte. Aceste principii au fost susţinute în mod constant de delegaţii săi, şi au rămas şi azi la baza soluţiunilor prin care partidul naţional-liberal crede că se poate rezolva organic problema conversiunii datoriilor agricole. Reamintind atitudinea şi soluţiile sale, partidul liberal nu poate să nu pună’ In lumină atitudinea şovăitoare şi contradictorie a guvernului, care a aruncat, în rezolvarea acestei probleme, soluţii nestudiate şi propuneri irealizabile, având a bază impreciziunea şi improvizarea. Rând pe rând susţinute, şi apoi rând pe rând părăsite, propunerile guvernului formează un lung şir de improvizări de durată efemeră, sistematic restrânse prin soluţii de surpriza şi prin formule de expedient. Toată aceasta acţiune de dibuire şi de con- ,traziceri a creat în ţară o atmosferă de nelinişte şi de nesiguranţă, prielnică pentru exercitarea tuturor patimilor şi pentru intensificarea tuturor agitaţiilor, şi care a contribuit la agravarea depresiunii financiare, cu repercutări asupra tuturor claselor de producători şi, în special asupra aceea a agricultorilor. In această atmosferă, conversiunea datoriilor agricole, în loc să rămână un element de consolidare şi de pacificare, tinde să se transforme într’un instrument de învrăjbire şi dezagregare, şi, astfel, se compromite principiul însuşi al acestei reforme, zădarnicindu-i-se efectele binefăcătoare. Hotărlrea de ultima eră a guvernului de a prezenta Parlamentului legea conversiunii datoriilor agricole, fără asigurarea unei baze financiare, după ce declarase că asemenea lege nu poate fi eficace fără mijloace de finanțare, rămâne ultimul şi cel mai caracteristic al său act de contrazicere. Proectul acesta de lege, trunchiat, constitue astfel actul definitiv de confirmare a spiritului de improvizare, care stăpâneşte concepţiile guvernului şi consfinţirea, în forme legale, a neputinţei sale de realizare. Proectul guvernului este incomplect în forma în care se prezintă azi, proectul de lege al conversiunii datoriilor agricole cuprinde lipsuri şi greşeli, cari nu vor întârzia să se vădească şi dintre care cele mai de seamă trebuesc de pe acum semnalate ţării. Intr’adevâr, prin acest proect de lege: Se creiază un chip artificial şi pe temeiul unor criterii arbitrare, categorii de debitori, care vor beneficia de tratamente inegale şi se adoptă, pentru ajutorarea unei clase, care e lovită de o criză unică şi care aşteaptă o soluţie uniformă, regimuri de conversiune cu condiţiuni, cu drepturi şi cu proceduri deosebite. Se creiază distincţii şi privilegii chiar înăuntrul aceleiaşi categorii de debitori, prevăzându-se reduceri de creanţe inegale, care nu au la bază nici o justificare. Se institue un regim nedrept pentru debitorii mocii şi mari, ale căror datorii nu se vor putea decât cu greu converti, din cauza corei