Glasul Bucovinei, iunie 1932 (Anul 15, nr. 3800-3819)

1932-06-11 / nr. 3806

s­emăuţi, Strada lancu Flondor Nr. 33 ANUNŢURI Şl RECLAME M «ifSaaiNMnrM după tarif­ul se primesc la Rftaraţie: Strada lancu Flondor No. 13 Pastia IsMMate la interiorul ziarului te urcă tain ea 59% forai de judecată In Cernăufl.m ABONAMENTUL M un n an 500 lei, pe Vi an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru xan­c:pe un an 300 lei, pe Va an 160 lei, pe trei luni Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe Vi an 70 lei, pe trei luni 35 lei Pentru Cernăuţi ziarul trimis acasă prin curier, iei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe Va an 700 lei Plăfile se frace la sediul ziarului, ia și Administrația Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele au se inapoiază.. 0 Up Innibil După aproape două săptămâni de pertractări şi de frământări politice, criza de guvern a găsit o deslegare, pe care nu şi-o închipuia nimeni. Până în clipele când scriem aceste rânduri guvernul nu este alcătuit încă decât numai în parte. O jumătate de guvern a fost numită Luni, o pătrime Marţi, după ruperea tratativelor cu Geor­­giştii, iar restul va fi numit numai după ce se va potoli cearta dintre d-nii Ioani­­ţescu şi Madgearu. Astfel avem un guvern numit cu ţârîita, de la care ţara n’are prea mult de aşteptat. Ziarul „Viitorul“ constată foarte ni­merit, că ori­cum se va întregi guvernul, el este şi rămâne­ un guvern al parti­dului naţional-ţărănist. Criza deschisă prin demisiunea guvernului Iorga­ Arge­­toianu putea primi multe şi felurite des­­egări. Deslegări mai bune, sau mai puţin bune, soluţiuni mai corespunzătoare, sau mai puţin corespunzătoare nevoilor şi aşteptârilor ţării. O singură deslegare ieşi din calea cea bună şi dreaptă, era chemarea unui guvern naţional-ţărănist în împrejurările­­rele şi apăsătoare de astăzi. Şi totuşi, tcmaî această neaşteptată deslegare s’a al crizei de guvern. In faţa ei lumea a îmas încremenită şi adânc îngrijorată. Nu este om cu scaun la cap, care să­­ se întrebe plin de scârbă: „Unde mergem ? Unde vom ajunge ?“ Cum este cu putinţă ca tocmai par­iul care poartă în cea mai bună parte ispunderea prăpădului de astăzi, partidul cărui cârmuire a rădicat un adevărat for de nemulţumiri în toate straturile loiale — vifor pe care vremea şi faptele acoperite în urmă, n’au făcut decât -1 sporească — tocmai un asemenea irt­d să fie chemat să stăpânească o­are de lucruri aşa de grea ca cea de tăzi ? Lumea se întreabă cu drept cuvânt, nu se poate, ca partidul care cu un în urmă, a fost izgonit dela putere, fie rechemat la cârmă în împrejurări mai grele ca cele de atunci. Şi totuş est fapt de neînchipuit s’a produs: a are din nou un guvern naţional­­ănist, căruia îi place să se numească cemn de alegeri. Ca guvern de alegeri pentru dânsul şi pentru lipaşii săi hă­­misiţi, dar nici decum de alger­ pentru ţară şi pentru nevoile ei. De aceia nici unul dintre partidele mari şi mici nu s’a lăsat amăgit de a se însâmbla cu dl Vaida şi cu guvernul său, împărtăşind durerea şi îngrijorarea cu care toţi oamenii de bine au primit deslegarea neobişnuită ce s’a dat crizei de guvern, dorim din tot sufletul ca răbdarea şi puterea de suferinţă ale ţării să fie mai tari decât urmările dureroase ale unei asemenea deslegări. Cum a fost complectat guvernul In sfârşit guvernul naţional-ţărănist al d-lui Vaida a fost complectat în modul următor: d­lui prof. Dimitrie Gusti i s’a încredinţat mi­nisterul de instrucţie; d. Perieţeanu a fost trecut la ministerul comunicaţiilor şi lucrărilor publice; iar la ministerul muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale a fost instalat d. D. R. Ioaniţescu. Mare adunare publică Duminecă, 12 iunie a. c., va avea loc în Capitală o grandioasă adunare publică, convocată de Partidul Național- Liberal. Paşte, murgule, iarbă verde Dl Mironescu, ministru de finanţe, a­­nunţă că este gata să plătească resturile de lefuri şi pensii pentru luna Mai şi Iunie. Fondurile necesare ar urma să fie luate de la Banca Naţională. Când colo ce să vezi ? Gazeta »Dimineaţa« din Bucureşti, aduce vestea, că fondurile acestea n’ar atinge decât suma de vre­o 700 milioane lei. Dacă vestea aceasta se va adeveri, atunci ne întrebăm de unde va lua dl Vaida fondurile pentru plata pen­sionarilor şi slujbaşilor muritori de foame ? Nu cumva se vor întrebuinţa şi acele 700 milioane lei pentru alegerile naţional-ţărăniste, iar armata, slujbaşii şi pensionarii vor ră­mâne şi mai departe muritori de foame ? Noi nu ne sfiim a spune tare de tot că ţara nu are nevoie de alegeri ci de bani pentru plata pensiilor şi slujbaşilor, şi pentru înviorarea negoţului şi agriculturii. Când mulţimea cere pâine, dl Vaida îi aruncă ciomagul alegerilor! Halal de noul guvern de alegeri ! Dragostea d-lui Maniu pentru Bucovina Ne aducem aminte cu topi, cum am fost tratați de dl Maniu pe când era prim-ministru. Dările au devenit mai a­­păsătoare, făgâduinţile au rămas minciu­­noase, iar Bucovina a fost tratată­­de d-sa ca o adevărată colonie, neputând pătrunde în slujbele publice nici un bu­covinean. Acel domn Maniu are acuma tristul curaj, să nu ceară voturile pentru ca cu glasurile noastre să-şi bată joc de noi ca în guvernarea trecută. Dar noi credem că am învăţat ceva din trecut şi vom ştie ce să facem în viitor. Ce do­vadă mai bună doriţi pentru făţărnicia d-lui Maniu, care nu cere votul, decât faptul că guvernul Vaida s’a constituit ca şi în trecut fără nici un Bucovinean. Domnul Maniu mai are curajul să vorbească de funie în casa spânzurata­ ..Âc,a ’ ici ,?nîî’ zîua ero,lor a fot s­ârţă" lui, amintind de acei cari „au adus fara cuvenită. In piaţa V. Alecsandri s’au făcut altare cu toate provinciile, în situaţia dezastroa­­să în care se găseşte“. Dar pentru Du­mnezeul Dl Maniu n'a cetit raportul profesorului francez Rist, care arată că dezastrul economic şi financiar se dato­­reşte, în cea mai mare parte, guvernului national-țărănist din 1929 până 1931 ? De aceia dl Maniu ar face bine să ne mai slăbească ca dragostea sa, când Bucovina s'a săturat ca de hrean de gu­vernarea national-țărănistă. Ziua Eroilor la Cernăuţi pentru credincioşii tuturor cultelor din Cernăuţi. La aceste altare s’a făcut slujba dumnezească, înălţindu-se rugăciuni pentru odihna sufletelor eroilor căzuţi pe câmpul de luptă. La serbare au luat parte reprezentanţii autorităţilor civile şi militare precum şi un public foarte numeros. Piaţa V. Alecsandri a fost înconjurată de uni­tăţi din regimentele garnizoanei Cernăuţi. Terminându-se slujba dumnezeească, s’a format o procesie în frunte cu preoţi în odăjdii, care s’a dus la cimitirul eroilor. Aice s’a oficiat un serviciu divin în prezenţa autorităţilor mili­tare şi civile. S’au rostit cuvântări, în care s’a stăruit asupra însemnătăţii pe care o are ziua eroilor. Cu acest prilej soldaţii şi norodul au presărat flori pe mormintele eroilor. Seara a a­­vut loc la Teatrul Naţional o serbare culturală. După amiază muzicele militare au cântat în Piaţa Unirii şi în Grădina publică, iar seara a avut loc o retragere cu torţe. Oraşul întreg a fost împodobit frumos cu steaguri trei colore.

Next