Glasul Bucovinei, august 1932 (Anul 15, nr. 3846-3868)

1932-08-02 / nr. 3846

Cernăuţi, Marţi 2 August 19321 ! Onor. Asociaţiane pentru cultura şi litera poporului Român AN NAŢIONAL ROMANESC :-- APARE ZILNIC ZÎ2ruh Teleflor Tipografia: Telefon Hr. 286 1 Exemplar flSONn L : pe ua an 100 lei, pe an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru torastilinte: pe un an 300 lei, pe ua an 160 lei, pe trei lui 90 lei Numai numărul de Duminică, pe un an 120 lei, pe Va an 70 lei, pe trei luni 35 Lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimit acuai prin curier, lei S3 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 Iei, pe Va an 700 lei. Plăţile se fac la sediul ziarului. Redacţia şi Administraţia TORINTURI Șl RECLflnC se cftî«Mtou& după tarif și u primase ia admfc aldrafk: Strada lancu Flondor Ne. 33 Piatra Inima la interiorul ziarului te urcă taxa ea M% Cernăuți, Strada lancu Flondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele au se înapoiază. _ Porai de Judecată Internang. Pactul de neagresiune cu Sovietele Luni la 25 iulie guvernul polon a semnat pactul de neagresiune cu Sovietele. Vestea aceasta a trezit nedumeriri în cercurile noastre diplomatice, iar ministerul de externe a găsit de bine să dea un comunicat, liniștind opinia publică. După părerea serviciului nostru la externe, semnătura Poloniei nu trebue interpretată ca o despărţire a Poloniei de România. Ci dimpotrivă, Polonia a avut grijă să dea României asigurări oficiale că nu va ratifica acordul cu Sovietele, până când România nu va încheia şi ea un acord similar cu Rusia. Luăm act de comunicatul guvernului şi ne bucurăm de consolarea pe care ni-o dă. Dacă nu este mai puţin adevărat, că semnarea aceasta este un eşec al politicei noastre externe, codusă de d-l Vaida şi susţinută de d-1 Titulescu. In deosebi cel din urmă, trece drept unul dintre cei mai distinşi şi iscusiţi diplomaţi europeni, şi de aceia ne miră că nu s’a putut evita sem-, nătura aceasta până ce vom cădea şi noi la înţelegere cu Sovietele. Situaţia internaţională este foarte tulbure şi România tre- bue să fie cu ochii în patru faţă de schimbările mari şi neprevăzute ce s’ar putea produce în lume. Iar pentru aceasta avem nevoie de un guvern tare şi de autoritate. Or, guvernul d-lui Vaida, înfrânt în alegeri şi avizat la prima de 40 la sută, nu are cuvenitul prestigiu de a reprezintă în afară în mod demn şi hotărît interesele vitale ale statului nostru. Şi cum s-ar putea aceasta, când guvernul Vaida nu trăeşte decât din expediente şi nu găseşte sumele necesare pentru a-şi achita obligaţiile sale faţă de proprii săi slujbaşi şi pensionari. Am ajuns de pomină, că nu ne putem plăti slujbaşii în vreme ce facem risipă cu banul public, îngăduindu-ne cheltueli nejustificabile. In condiţiile acestea nu este mirare dacă vedem cum prestigiul nostru scade în afară şi cum se zdruncină tot mai mult încrederea în lăuntru. împrumutul aşa de mult trâmbiţat la Liga Naţiunilor a devenit un basm, iar străinătatea se mărgineşte să ne tot trimită anchete şi paraanchete financiare, ca şi cum noi n’am avea nevoie de bani, ci de certificate de adminiere ca cel al d-lui Rist, care dojeneşte pe naţional-ţărănişti, că au administrat prost şi au făcut risipă. Şi astfel suntem condamnaţi să ne sbatem în neputinţă câtă vreme la cârma statului vor zăbovi aceia cari au provocat dezastrul economic de astăzi. Salvarea nu poate să pornească decât dela noi înşine. Opinia publică s-a manifestat foarte drastic contra guvernului naţional-ţărănist. La ultimele alegeri opoziţia a întrunit 60 la sută din sufragii. Guvernul Sâmbătă dimineaţa la orele 11 s-a Întrunit sfatul parlamentar al partidului Naţional-Liberal, sub preşidenţia d-lui Duca. înainte de Începerea lucrărilor, d-l Duca, preşedintele partidului Naţional-Liberal, a adus la cunoştinţa celorprezenţi trista veste a încetării din viaţă a gloriosului ostaş, general Traian Moşoiu. Plin de energie şi de putere de viaţa era in slujba partidului nostru, un fruntaş de seamă, gata pentru luptele ce ne aşteaptă. Nu e locul să spunem aci rolul pe care l-a jucat generalul Moşoiu în realizarea unităţii naţionale. Voi aminti numai că 10 ani şi-a închinat toată puterea de muncă pentru partidul naţional-liberal unde avea numai prieteni. Pierderea lui e dintre cele mai dureroase. Pleacă dintre noi unul dintre cei mai populari şi iubiţi fii ai ţarei. (Asistenţa a păstrat căteva minute de pioasă reculegere). După aceasta, d-l Duca a făcut următoarele declaraţii: Azi când Începe activitatea noului Parlament, ţin In primul rând să vă reuncesc tuturor mulţumirile male pentru munca pe care aţi desfăşurat-o şi pentru rezultatele frumoase pe care le-aţi obţinut tn ultimele alegeri. Aţi avut de purtat o luptă grea, fiindcă a trebuit să luptaţi nu numai cu guvernul care nu s’a dat In lături dela nici o ingerinţă şl dela nici o violenţă, dar şl împotriva celorlalte partide de opoziţiune, care adesea ne combateau pe noi mai mult decât pe guvern. Munca d-trfi a fost tnsâ răsplătită, fiindcă nu numai In Capitală, dar In toată ţara, In vechiul Regat ca şl In provinciile unite, aţi înregistrat un succes moral şi material, pe care, după cum aţi putut constata, însăşi adversarii noştri politic) II recunosc şi II proclamă In mod public. Când guvernul Vaida, atât de cinic denumit guvern de alegeri, s’a constituit, vă aduceţi aminte că In discursul pe care l-am rostit la impunătoarea noastră Întrunire din sală Eforiei, v’am spus că felul In care a fost soluţionată criza de guvern, constitue o nedreptate faţă de partidul Naţional-Liberal, dar mai presus de toate o greşeală faţă de interesele însăşi ale ţarei şi ale Coroanei, n’a putut întruni asupra sa mai mult de 40 la sută din voturile exprimate. Or, un guvern osândit să se razime pe minoritate nu poate guverna cu autoritate. El nu poate face faţă împrejurărilor grele nici interne şi nici externe. Şi de aceia nu trebue să ne mirăm când îndurăm eşecuri diplomatice ca cel cu semnarea pactului de neagresiune din partea Poloniei fără noi. Să dea Dumnezeu ca eşecuri de acestea să nu se mai repete. Rezultatul alegerilor şi cele ce se petrec în momentul de faţă, dovedesc până la evidenţă temeinicia afirmaţiilor mele de atunci. La nedreptatea ce s-a făcut partidului Naţional-Liberal, corpul electoral a răspuns cu tâlc şl cu prisosinţă. Eram sigur că aşa va fi, fiindcă masele populare suportă multe, însă nicioda*« ««.dreptăţile. De aceea repet încă odată şi azi ce am spus In sala Eforiei, partidul Naţional-Liberal este destul de puternic pentru a suferi nedreptăţi ; mai mult, nedreptăţile In loc să-l slăbească, nu pot decât să-l întărească. Un guvern împotriva simţimântului Ţării Dar, spuneam totdeodată că guvernul Vaida a fost o greşală pentru cei ce au recurs la el. Cred că nimeni azi nu poate nega că dovada greşelei a fost făcută. Intr’adevăr, guvernul cu toate presiunile, cu toată teroarea şi cu toate crimele comise In cartel cu minoritarii nu au reuşit să întrunească, după Indoelnice şi alambicate socoteli decât 40.36 la sută din voturi. Cu alte cuvinte, o deplasare de câteva mii de voturi, ar fi pus In imposibilitate de a beneficia de acea primă pe care partidul naţionalţăranesc o declarase imorală şi a cărei desfiinţare o cerea cu atâta stăruinţă şi cu atât zgomot acum abia câteva luni. Dar soarta a fost şi mai crudă încă, cu partidul naţional-ţărănesc, căci îl osândeşte să guverneze azi cu 40,36 o/o, atunci când d! Maniu acum un an tâgăduia altora dreptul să guverneze cu 47 % din voturi. De la războiu încoace n’a fost guvern care să sufere o înfrângere electorală atât de cumplită. Prin urmare, alegerile au dovedit că regimul naţional-ţărănesc a fost adus la cârmă împotriva simţimântului ţării. înfrângerea naţional-ţărăniştilor în alegeri Dar partidului naţional-ţărănesc nu-i lipseşte numai Încrederea ţării, II lipsesc prestigiul, conducerea şi programul. In genere era greu, ca partidul naţional-ţărănesc să aibă vreun prestigiu când In mintea tuturora subsistă vie şi răzbunătoare amintirea ultimei sale guvernări, cu tot cortegiul ei de greşeli, de incapacităţi şi — Citiţi continuarea pe pag. II-a — Declaraţiile d-lui I. G. Duca la şedinţa sfatului parlamentar al P.N.L.