Glasul Bucovinei, septembrie 1932 (Anul 15, nr. 3869-3892)

1932-09-01 / nr. 3869

JVA M 4­4­0 Cernâuţi, lai 1 S­ASONAMIENTUL: pe na­sa 500 iei, pe Vi an 300 lei, pe trei luni 190 lei, pentru tirejki adtoic: pe un ui 300 iei, pe Vi an 160 lei, pe trei loni 90 tai .Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe Vi M 70 tai, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimit acasă prin curier, lei 95 lunar. Pentru străinătate pe un m 1200 lei, pe Vi an 700 lei. Piopl« $$ îae la sadiu! ziarului. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Plondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisel» au se înapoiază. «NUWTURI Şl RECLfln* H «ata&toaxă după tarif şi m primo*« la aewE» Strada lancu Plondor Mo, 33 PeactM (1Mwwtca la interiorul ziarului te urci taxa ea 99% «te judecată in Carnawfl» 3 Lei Anul XV. No 3869 Modificarea Conversiunii După lungi şi aprinse discuţiuni gu­vernul pare să îi căzui de acord asupra modificărilor ce urmează să fie aduse legii conversiunii datoriilor agricole. Anteproec­­tul modificator al d-lui Mironescu este gata redactat şi a fost trimis la consiliul legis­lativ pentru a-şi da avizul. Marţi, sau cel mai târziu Miercuri proectul de lege va fi depus la Cameră. Proectul nu cuprinde de­cât 4 articole, care nu ating decât datoriile proprietarilor de peste 10 ha.­­Proprietarii de pământ sub 10 ha continuă să se bu­cure neschimbat de dispoziţiunile vechii legi. Proprietarii peste 10 ha trebue însă să mai îndeplinească următoarele­­condi­­ţiuni: Ei trebue să aibă cel puţin 60 %­ din venitul lor din agricultură, venitul fiind cel constatat prin rolurile pentru contribuţiuni. Ei trebue să fi întrebuinţat sumele datorite în vederea redobândirii de pământ, înfiin­ţării şi sporirii de ferme agricole, crescă­torii sistematice de vite, construcţiuni şi investiţiuni agricole etc. Ei trebue să fi dobândit proprietăţile lor rurale înainte de 1 ianuarie 1931 şi să nu fi beneficiat de un aranjament cu statul pentru portofoliul imobilizat al Băncii Naţionale. Pot bene­ficia de conversiune numai proprietarii ale căror datorii ipotecare nu întrec suma de 20.000 lei pe hectar pentru pământurile a­­rabile, şi 30.000 lei pentru vii, plantaţiuni etc. Totalul datoriilor sale agricole să nu depăşească 2 milioane de lei. Cifrele datoriilor rămân cele fixate prin declaraţiunile deja făcute. Orice schim­bare ce s’ar face în aceste declaraţiuni, chiar cu asentimentul creditorului, nu poate influenţa aplicarea dispoziţiunilor de mai sus, cifra rămânând fixată după declara­ţiile făcute. Cererile făcute de debitorii a­­gricoli, cari nu îndeplinesc condiţiunile mai sus stabilite, sunt nule de drept. Pen­tru datoriile constatate prin poliţe scontate la Banca Naţională, nu se aplică reduce­rile prevăzute în lege. Aceste datorii vor beneficia numai de reducerea dobânzii doi ani de zile, cu 3 la sută sub scontul res­pectiv al Băncii Naţionale. Acestea sunt principalele modificări care se aduc legii pentru conversiunea da­toriilor agricole. Ele privesc deci numai pe proprietarii peste 10 ha, cari vor avea motiv să se simţească greu loviţi de dis­poziţiunile modificatoare a legii. Partidele politice nu au luat nici o atitudine faţă de noul proect de lege, până ce proectul nu va fi primit forma sa definitivă. Nu se ştie încă dacă membrii majorităţii parlamen­tare împărtăşesc cu toţii punctul de vedere al d-lui Mironescu şi al Băncii­­Naţionale. Discuţiile vor fi foarte aprinse între majo­ritarii din Ardeal şi cei din Vechiul Regat. Şi membrii partidelor din opoziţie vor a­­vea să-şi spună cuvântul lor, astfel că des­­baterile parlamentare pe chestiunea modi­ficării conversiunii promit să devină foarte animate. Clubul parlamentar al Partidului Naţional­ Liberal se va întruni zilele acestea sub preşidenţia d-lui­­ G. Duca pentru a se pronunţa asupra proectului. Deocamdată nu putem decât să ne exprimăm nemulţu­mirea noastră asupra felului cum se legi­ferează la noi. Legea pentru conversiunea datoriilor agricole nici n’a fost pusă încă în aplicare și iată că după câteva săptă­mâni noul guvern vine cu modificarea ei. Ce încredere mai poate inspira o aseme­nea operă de legiferare ? -----------------------••••----------------------­ KH 4 'L ipera giMlii ilo­­iu PM IIi Pe calea unei întreruperi dl Maniu a voit sa faci bilanţul politicii agrare a partidului na­­ţional-ţărănist şi procesul politicii ţărăneşti a partidului naţional-liberal. Daca o întrerupere este suficientă pentru a condensa activitatea par­tidului naţional-ţărănist pentru ţărănime, nu poate fi acelaşi lucru când e vorba de a discuta în­făptuirile ţărăneşti ale partidului naţional-liberal. Opera de apărare şi de promovare a inte­reselor plugăreşti şi rurale realizată de partidul liberal, începând cu acţiunea lui ideologică şi programatică şi sfârşind cu rodnicele sale înfăp­tuiri, formează cel mai glorios capitol al luptelor politice duse de acest partid. O astfel de operă nu poate fi discutată pe calea unei întreruperi imprudente şi nefericite. Ea comportă o dezba­tere amplă şi serioasă după importanţa socială şi economica pe care a avut-o în viaţa­ României contimporane. Este cel puţin o uşurinţă de a vorbi despre politica ţărănească a partidului naţional-ţărănesc, a cărui titulatură e desminţită de însăşi acţiunea sa de guvern. Partidul naţional-ţărănesc rând pe rând, a sporit exagerat impozitul agricol, a adus legea de circulaţie a bunurilor care ruinează re­forma agrară şi crează un regim de neoiobăgie, a epuizat rezervele statului pentru a pricopsi partizani, a ruinat­­creditul agricol“, a distrus cooperaţia şi a grevat ţărănimea pentru multe generaţii cu impozitele destinate să compenseze cele 34 miliarde de împrumuturi externe. Dl Maniu — în această materie cel puţin — n’are autoritate să vorbească. Să fi vorbit dl Mihalache despre „scrisorile“ sale. In ceea ce priveşte politica ţărănească a partidului liberal, ea începe odată cu obârşia acestui partid. Şi azi se mai găsesc lucrările comisiunea prezidată de C. A. Rosetti privitoare la problema agrară. Acelaş fir roşu conducător uneşte împroprietărirea lui Kogălniceanu, cu le­gea însurăţeilor, cu legea învoirilor agricole, cu sfărâmarea marilor latifundii, cu scrisoarea lui Ion I. C. Brătianu din 1913, cu exproprierea celor 2 milioane de hectare prin modificările constituţionale de la Iaşi. Alături de acestea ve­dem opera economică de ridicarea a plugărimii, începând cu Casa şi Creditul Rural, cu Băncile Populare şi cu întreaga mişcare cooperatistă. Pe terenul moral şi cultural e suficient de a pomeni numele lui Spiru Haret şi dr. Ange­­lescu pentru a evoca întreaga reţea de luminare a satelor. Toate aceste înfăptuiri enumerate su­mar, au fost făcute în urma unor crunte lupte politice, în care partidul liberal a întâlnit Întot­deauna rezistenţa darza a conservatorilor şi a Inffluenţei lor. D. Maniu trebuia să se intereseze în ce condiţiuni a votat exproprierea regretatul Mişu Cantacuzino, a cărui apologie ca simbol de­mocratic se făcuse într’o şedinţa precedentă. D. Maniu mai avea ceva de spus. Poate chiar multe. Cuvântul d-sale a fost însă o decepţie. Dar nu e decât vina sa. De ce înţelege d. Maniu să vorbească numai despre lucruri pe care nu le ştie şi de ce face atât de persistent despre lucruri pe care le ştie cu siguranţă ca nimeni altul ? Noul raport al d-lui Rist Noul raport al d-lui Charles Rist a fost remis guvernului. El conţine o ana­liză generală a reformelor financiare şi administrative, privind în primul rând re­organizarea serviciilor de contribuţii di­recte şi indirecte. Raportul d lui Rist preconizează în acelaş timp o reducere a cotelor de im­pozite, în special la profesioniştii liberi, precum şi modificarea legii asupra mo­nopolului alcoolului. Cu ce bani se poate eşi din ţară Ministerul de finanţe a trimis vămilor un ordin circular în care stabileşte următoarele: Până la noul dispoziţiuni se îngăduie călătorilor să poată ieşi din ţară, fără vre-o autorizaţie speciala, cu cel mult 5000 (cinci mii) lei în bancnote ale Băncii Naţionale a României şi cel mult contravaloarea a lei 5000 (cinci mii) în bancnote străine, deci în total cu valoarea ma­ximă de 10.000 (zece mii) lei, nu însă în cecuri.

Next