Glasul Bucovinei, decembrie 1932 (Anul 15, nr. 3941-3960)

1932-12-01 / nr. 3941

Numărul 3 Lui Cernăuţi Joi 1 Decemvrie 1932 ^ Onor. Asociaţiunea pentru cultura şi literatura poporului Român 1 Exemplar ^ Ziarul: Telefon I Tipografia, Telefon Nr. 280 Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Plondor Nr. 33 ANUNŢURI ŞI RECLAME se carchleaza după tarif şi se primesc la admi­nSatraţie: Strada Iancu Flondor No. 33 Pestre iservate în interiorul ziarului se urcă taxa cu 90% ABONAMENTUL: pe un an 000 lei, pe 7* an 300 lei, pe trei luni ţărani zilnic, pe un an 300 lei, pe 7* an 130 lei 90 tal. Numai numărul de Duminică: pe un a */­ an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis acasă prin curier, iei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe un an 700 lei.. Plăţile se fac la sediul ziarului. Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. Porul de Judecată în Cernăuţi. 251 DE ÎNCHINARE Astăzi, Joi, 1 Decemvrie crt., se împlinesc 14 ani, de când într’un elan fără de seamăn, A­­dunarea Naţională de la Alba lulia a votat u­­nirea pentru veşnicie a Ardealului cu Romă­nismul de pretutindeni intr un Stat român u­nitar. Pregătită prin resistenţa de un mileniu a sufletului românesc din Transilvania împotriva tuturor năvălitorilor şi asupritorilor săi, visată de mii de generaţii cu atâţia mucenici ai lor, stropită cu sângele lui Horia, Cloşca şi Cri­­şan şi accelerată de nebunia lui Avram Iancu, ziua aceasta de deslegare trebuia să vină ca o zi de mare sărbătoare a neamului româ­de pretutindeni, prin vrednicia şi înţelepciunea conducătorilor neamului românesc, din toate provinciile, ziua aceasta de 1 Decemvrie s’a înlănţuit ca un popas plin de lumină în evo­luţia Românismului. Cine a trăit acele clipe de slavă, când pe piaţa istorică dela Alba Iulia, în care cu trei veacuri înainte Intra Mihai Viteazul luminând cu fulgerile energiei sale perspectiva realizării definitive a măreţei sale fapte vremelnice, s’a adunat sufletul Transilvaniei robite, pentru a se descătuşa şi a-şi croi noul drum al desti­nației sale istorice, după ce cu trei zile în urmă se alipise la Patria-Mamă duioasa Bucovină. Comercializarea uzinelor electrice din Cernăuţi La primăria municipiului Cernăuţi se fac toate pregătirile pentru punerea în a­­plicare a regiei publice comerciale, hotă­râtă prin jurnalul consiliului de miniştri pentru uzinele electrice din Cernăuţi. Deşi noua formă de administrare urmează să înceapă la 1 ianuarie 1933, totuşi consiliul de administraţie al regiei publice comer­ciale a fost numit, instalat şi a început să activeze. Considerând marea importanţă ce o prezintă întreprinderea uzinelor electrice pentru municipiul Cernăuţi, în jurul hotă­­rârei de comercializare s’au produs dis­cuţii aprinse şi câteva contestaţii pentru a­­tacarea acestei hotărâri au fost înaintate. In cele ce urmează vom discuta şi noi a­­ceastă chestiune, păstrând toată obiectivi­tatea şi călăuzindu-ne numai de adevăra­tele interese ale municipiului Cernăuţi. Uzinele electrice se găsesc în patri­moniul primăriei oraşului Cernăuţi din a­­nul 1906, când acţiunile ce se găseau în mâinile societăţii Siemens Schubert şi a câtorva particulari, au fost răscumpărate de primărie. De la acea dată şi până în prezent ele au fost în mod continuu admi­nistrate de primărie, împreună cu celelalte întreprinderi ale ei. S’au făcut importante transformări şi amplificări, pentru care pri­măria a învestit un capital care reprezintă aproximativ dublul celui învestit la răscum­părare. S’a ajuns astfel la situaţia de as­tăzi, adică la o întreprindere modernă care reprezintă o valoare de aproape 250 mili­oane lei, după expertiza făcută de experţii numiţi de „Consiliul superior al avuţiilor publice“. Când primăria oraşului Cernăuţi, cu banii contribuabililor a făcut sacrificii atât de grele pentru a prelua şi aduce uzi­nele electrice în situaţia în care se găsesc astăzi, pot fi ele scoase cu atâta uşurinţă de sub scutul primăriei pentru a fi încre­dinţate unui consiliu de administraţie com­pus din 7 persoane, care să le adminis­treze aşa cum va crede el de cuviinţă ? Dar mai este încă ceva şi mai impor­tant. Uzinele electrice, aduse de primărie în situaţia desvoltată de astăzi, sunt pro­ducătoare de foarte importante venituri. In adevăr din examinarea bugetului primăriei municipiului Cernăuţi pe anul 1932 cons­tatăm la venituri, capitolul uzinelor elec­trice, suma de 70.400.000.— lei, ceea ce re­nesc întreg. Vechiul Regat, chiigul de nădejdi a Ro­mânilor răsleţiţi, şi-a cunoscut, fără îndoială, misiunea sa istorică. Sub domnia a doi mari şi viteji Regi, el s’a pregătit pentru marea şi hotărîtoarea clipă a istoriei, în care Pronia cerească l-a hărăzit pe cel mai isteţ şi mai destoinic bărbat politic, ce l-a creat­ geniul naţional dela 1848 încoace pe fiul aceluia, sub impulsiunile energiei căruia s’a închegat şi consolidat acest Vechia Regat. Prin eroismul legendar al ostaşului român, prin suferirețe fără nume ale poporului nost­u prezintă aproape jumătate din totalul general de venituri ale primăriei care este de 152.310.340 lei. Verificând apoi cum au decurs încasă­rile veniturilor trecute în buget până la sfârșitul lunei octombrie, constatăm la toate capitolele, fără uzina electrică şi fără ră­măşiţele din 1931 un total de ca. 40 milioane lei, pe câtă vreme la uzina electrică şi tram­vaie s’au încasat 52 milioane lei, adică, pe câtă vreme la uzinele electrice încasările se apropie de prevederile bugetare, înca­sările celorlalte venituri ale primărie—în marea lor majoritate impozite — merg foarte greu fiind cu 40 la sută sub preve­derile bugetare, ceeace înseamnă că veni­­turile uzinei electrice sunt cu mult mai uşor realizabile ca celelalte venituri a­le primăriei. De fapt dacă până în prezent s’a putut face faţă într’o anumită măsură situaţiei atât de grele dela primăria Cernăuţi, aceasta s’a datorat întotdeauna concursului uzinelor electrice şi tramvaelor. Din aceste consta­tări nu rezultă în mod neîndoelnic că pri­măria municipiului Cernăuţi este astăzi mai mult ca ori şi când cu totul dependentă de veniturile uzinelor electrice şi tramvaelor, şi că deci comercializarea uzinelor elec­trice, care o privează de aceste venituri, nu poate fi în timpurile de grea criză de astăzi, nici într’un caz oportună ? Se va spune de către partizanii comercializărei că exploatarea uzinelor electrice are nu­acela putea să spună cu venerabilul preşedinte al acelei măreţe Adunări: „Acum slobozeşte, Doamne, pe robul Tău...“ Trăim zile de grea încercare, de întune­coase şi sumbre perspective pentru viitor. Pri­me­j­di nebănuite pândesc minunea istorică, care s’a realizat la 1 Decemvrie 1918 la Alba lulia. Duşmanii poporului românesc să die însă minte. Fapta de energie şi de înţelepciune de atunci ne va călăuzi mereu. Şi mai bine va peri întreg neamul românesc decât să renunţe la un singur palmac din sfântul său pământ, mai de suferit din faptul că veniturile lor sunt întrebuinţate şi pentru alte scopuri. Este însă oare admisibil ca o întreprin­dere să prospere în timp ce celelalte în­treprinderi — de un interes orăşenesc tot atât de mare ca şi uzinele electrice — să fie cu totul paralizate în acţiunile lor din lipsă de fonduri ? Nu fac parte toate din patrimoniul aceluiaşi municipiu, care are datoria să le deservească deopotrivă pe toate în raport cu posibilităţile vremurilor de astăzi? Teoria că fiecare întreprindere trebue să aibă bugetul şi administrarea ei separată, s’ar putea poate aplica pentru timpuri normale nu pentru acele de astăzi, cu totul excepţionale. Pentru orice judecată obiectivă comer­cializarea uzinelor electrice apare ca o ac­ţiune fundamental greşită, de natură să cau­zeze cele mai grele prejudicii gospodăriei municipiului Cernăuţi. Avem convingerea că factorii răspunzători îşi vor da seamă de aceasta şi că vor împiedeca înfăptuirea ei. Serbarea aniversării Unirii Ardealului Joi, 1 Decembrie, împlinindu se 14 ani de la Unirea Ardealului cu Patria­­mamă va avea loc în Aula Universităţii, la orele 12, o serbare comemorativă pen­tru aniversarea Unirii. Autorităţile, publicul şi studenţimea sunt invitate a lua parte la această fes­tivi­tate.

Next