Glasul Bucovinei, februarie 1933 (Anul 16, nr. 3981-4003)

1933-02-01 / nr. 3981

«S ONRUSH TUL N w M WH pi Vi t8 300 lei, pe trei lud grand zoaic, pe un al 300 lei, pe y* an 100 1st, p* w ML Ntustal numărul de Duminică, pe un an 120 iei, pe % a» TO iei, pe trei luni 35 leu Pentru Cernăuţi darul trimis scant prin curier, lei 05 lunar. Pentru străinătate pe un sn 1200 lei, pe »/* an 700 lei, PIAtito sa fac Sa sediu! standul. .01 nul Redacţia si Administraţia Cernăuţi, Strada iancu Flondor Hr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Mauuch­eeSe mm se Înapoiază. muttjum ^ RecLfm­e M Mhadnufc după tarif ţi u primes« la »4M» aMrați*: Strada iancu Piondor Ha. 33 Pwtni towl* in interiorul ziarului se vnA teszt m 39% IMI da judacată In C«rni«|j&. Declaraţiile d-lui I. G. Duca făcute la banchetul cercurilor de studii nat-liberale din 24 ianuarie s. c. Din cuvintele pe cari le-aţi rostit se desprinde că două simţiminte ne stăpânesc pe toţi în clipele de faţă. Un simţimânt de adâncă îngrijorare şi un simţimânt de ne­clintită hotărîre. Suntem, şi cu drept cuvânt, îngrijoraţi, foarte îngrijoraţi, tot mai îngrijoraţi, de si­tuaţia în care a ajuns ţara. Avem impresia justificată că fiecare zi ce trece măreşte încă întinderea şi gravitatea răului. Finanţele publice desorganizate printr-o politică nenorocită de neprevederi, de risipă şi de jaf, o fiscalitate excesivă depăşind puterile contributive ale unei societăţi greu atinse în principalele ei ramuri de produc­­ţiune prin consecinţele crizei mondiale. O viaţă economică stânjenită in desvoltarea ei printr’o politică de experienţe demago­gice, de meschine răsbunări de partid şi de nesocotite măsuri legislative. Creditul public şi privat distrus sau pa­ralizat. Toate clasele producătoare, toate profesiunile libere, sărăcite şi nedreptăţite. Funcţionarii publici trecuţi fără rost la pen­sie şi înlocuiţi prin 30.000 de sinecurişti recrutaţi din rândurile agenţilor electorali ai partidului naţional-ţărănesc. (Aplauze). Nevoile esenţiale ale armatei neglijate cu o incurie pe care nu mă sfiesc s’o de­nunţ şi s’o calific ca criminala. Până şi constituţionalismul în loc să fie o practică normală de guvernământ, a ajuns un in­strument de uneltiri de partid şi un sistem­­de ameninţări interesate. (Aplauze). Iar pe deasupra tuturor acestora, o criză morală care provoacă legitime revolte sufleteşti ce pot uşor degenera, după cum s-a constatat zilele trecute, în psichoze co­lective, dacă nu chiar în agitaţiuni mai în­grijorătoare. (Aplauze). In faţa primejdiei De patru ani, zi cu zi, ceas cu ceas, am denunţat şi opiniei publice şi factorilor constituţionali, prin vorbă, prin scris, în întruniri, în parlament, în presă, în cam­panii electorale, la sate ca şi la oraşe, pe­ricolul ce ne ameninţă şi proporţiile lui crescânde. N’am fost ascultaţi! Regimul naţional­­ţărănesc continuă să con­d­ucă destinele statului şi să îndeplinească nefasta şi des- trămătoarea lui operă. Cum ar fi cu putinţă astfel să nu fim adânc îngrijoraţi ? Lupta pentru apărarea Ţării Dar oricât de îngrijoraţi am fi, ne stă­pâneşte şi un simţimânt de neclintită ho­tărîre ! Da, suntem hotărîţi să luptăm fără preget şi până la capăt pentru salvarea acestei ţări, la închegarea şi mărirea căreia avem mândria să o spunem, nimeni n’a contribuit mai mult decât noi. (Ovaţiuni). Suntem hotărîţi să ducem această mân­tuitoare luptă, pentru că avem credinţa că situaţia poate fi îndreptată şi fiindcă simţim în noi, în programul, în concepţiile, în ideologia, în oamenii de cari dispunem, in experienţa, în trecutul lor, în autoritatea morală a întregului partid, forţele necesare pentru a birui răul şi a reaşeza în făgaşul lor normal, desvoltarea şi consolidarea României întregite. Oricât de mari ar fi greutăţile, oricât de dureroase sacrificiile ce se impun, avem totuşi convingerea nestrămutată că suntem în măsură să facem faţă împrejurărilor şi să vindecăm rănile cari astăzi ne duc la pieire. Exemplul trebue să pornească de sus şi vom şti să-l dă­m. Politica partidului naţional liberal Politica noastră nu va fi să cerem jertfe celor de jos, menţinând favorurile şi îm­belşugarea celor de sus. Dreptatea pentru toţi va fi la temelia întregii noastre opere de îndreptare şi reclădire, şi ne luăm an­gajamentul solemn să restabilim ordinea morală, de care această ţară este atât de însetată. (Aplauze). Binele ca şi răul trebue să-şi primească cuvenita răsplată, pentru că o societate să nu cadă pradă celor mai primejdioase con­­vulsiuni. (Aplauze). Nu e locul să intru in amănunte, dar conştient de toată semnifi­caţia cuvintelor mele, afirm că azi încă nu ştiu însă ce va în mâine — situaţia financiară a statului se poate restabili. O politică de cinste şi dreptate Prin economie, prin desfiinţarea crea­­ţiunilor parazitare naţional-ţărăniste, prin repunerea în funcţiune a aparatului fiscal prin uşurarea impozitelor, prin adaptarea lor la posibilităţile de plată ale contribua­bilului, printr’o politică de cinste, de drep­tate şi de bună gospodărie, bugetul poate fi echilibrat şi nevoile esenţiale ale statului pot fi împlinite. (Aplauze). Ceea ce partidul naţional-liberal a ştiut să facă sub Dimitrie Sturdza va şti s’o facă şi astăzi, scutind astfel România de un con­trol străin care, sub orice formă ni s ar înfăţişa constitue un testimoniu de incapa­citate şi o jignire a demnităţei noastre na­ţionale. (Aplauze). Restaurarea creditului Ţării Printr-o politică economică chibzuită,­­ prin restabilirea creditului, prin adaptarea tarifelor vamale la adevăratele interese ale economiei naţionale, prin încetarea siste­mului de impuneri ce sleiesc izvoarele în­săşi de producţie, prin valorificarea cerea­lelor, prin o bună organizare a cooperaţiei azi distrusă de politicianism şi de îndrăz­neţele lui căpătueli, efectele crizei mondiale p­ot fi în bună parte înlăturate şi diferitei clase producătoare şi categorii sociale po fi scoase din jalnica lor stare de astăzi (Aplauze). Iar conversiunea, scandalos compro­misă prin nechibzuita legiferare a tehnicie­nilor şi nepermis agravată prin amânările neputinţei naţional-ţărăniste, poate găsi în cadrul constituţiei îndreptăţită şi neîntâr­ziata deslegare cerută de nevoile debitori­lor şi de reînvierea creditului. Spre o viaţă nouă Prin muncă stăruitoare, printr’o grijă de fiecare clipă a interesului obştesc şi prin pedepsirea fără cruţare a necinstei şi a abuzurilor, se poate da o viaţă nouă ad­ministraţiei şi diferitelor organe ale Statu­lui, căci iluziile inexperienţei şi neastâm­părul demagogiei singure, îşi pot închipui că îndreptarea lucrurilor stă în multiplici­tatea legilor şi necontenita lor prefacere. Deasemenea şcoala, biserica şi armata, nevoile culturale şi ale apărării naţionale trebuesc şi pot fi sub o conducere serioasă, pricepută, ocrotite chiar ţinând seama de restricţiunile bugetare pe care le reclamă situaţia tezaurului public. (Aplauze). In sfârşit, pentru noi stricta şi sincera aplicare a regimului constituţional, conform tradiţiei noastre de peste 60 de ani, este pavăza cea mai puternică a monarhiei, sin­gura chezăşie a mersului normal al Sta­tului. (Ovaţiuni). Am spus-o fără înconjur când se făcea apologia regimurilor personale şi dictato­riale, o repetăm şi azi când unele partide caută să se slujească de constituţionalism pentru scopuri de altă natură. (Ovaţiuni). Aşa fiind, Partidul Naţional-Liberal stă azi ca şi în trecut în slujba Ţării şi a Co­roanei, încrezător în puterile lui, conştient de speranţele pe care le reprezintă în des­­nădejdea generală de astăzi, va continua până la biruinţă lupta lui de salvare a Ţării. În această luptă în care fac apel la toate energiile, la toate devotamentele, la toate însufleţirile şi la toate abnegaţiunile partidului, să ştiţi că nimeni nu va închina mai deplin acestui înalt scop, mintea, munca şi energia decât mine, decât acel ce simte toată răspunderea, şi toată mândria de a fi în aceste vremuri sbuciumate de conso­lidare a patriei întregite, purtătorul stea­gului glorios al partidului, al marelui şi strălucitorului partid Național-Liberal. (O­­vațiuni). fiţi ttinici .MM Mir „Junimea Literară“ Nr. 7—12 pe anul 1932 a apărut cu un cuprins foarte bogat şi variat. Colaboratorii revistei sunt invitaţi pentru Dif­m­inecă 5 Februarie orele 5 la sediul redafiei str. Fiondor 16, pentru a sărbători apariţia nu­mărului şi a pregăti materialul pentru numărul 112 din 1933 care va apare la sfârșitul lunei Februarie.

Next