Glasul Bucovinei, februarie 1933 (Anul 16, nr. 3981-4003)
1933-02-01 / nr. 3981
«S ONRUSH TUL N w M WH pi Vi t8 300 lei, pe trei lud grand zoaic, pe un al 300 lei, pe y* an 100 1st, p* w ML Ntustal numărul de Duminică, pe un an 120 iei, pe % a» TO iei, pe trei luni 35 leu Pentru Cernăuţi darul trimis scant prin curier, lei 05 lunar. Pentru străinătate pe un sn 1200 lei, pe »/* an 700 lei, PIAtito sa fac Sa sediu! standul. .01 nul Redacţia si Administraţia Cernăuţi, Strada iancu Flondor Hr. 33 Se primesc numai articole iscălite. MauucheeSe mm se Înapoiază. muttjum ^ RecLfme M Mhadnufc după tarif ţi u primes« la »4M» aMrați*: Strada iancu Piondor Ha. 33 Pwtni towl* in interiorul ziarului se vnA teszt m 39% IMI da judacată In C«rni«|j&. Declaraţiile d-lui I. G. Duca făcute la banchetul cercurilor de studii nat-liberale din 24 ianuarie s. c. Din cuvintele pe cari le-aţi rostit se desprinde că două simţiminte ne stăpânesc pe toţi în clipele de faţă. Un simţimânt de adâncă îngrijorare şi un simţimânt de neclintită hotărîre. Suntem, şi cu drept cuvânt, îngrijoraţi, foarte îngrijoraţi, tot mai îngrijoraţi, de situaţia în care a ajuns ţara. Avem impresia justificată că fiecare zi ce trece măreşte încă întinderea şi gravitatea răului. Finanţele publice desorganizate printr-o politică nenorocită de neprevederi, de risipă şi de jaf, o fiscalitate excesivă depăşind puterile contributive ale unei societăţi greu atinse în principalele ei ramuri de producţiune prin consecinţele crizei mondiale. O viaţă economică stânjenită in desvoltarea ei printr’o politică de experienţe demagogice, de meschine răsbunări de partid şi de nesocotite măsuri legislative. Creditul public şi privat distrus sau paralizat. Toate clasele producătoare, toate profesiunile libere, sărăcite şi nedreptăţite. Funcţionarii publici trecuţi fără rost la pensie şi înlocuiţi prin 30.000 de sinecurişti recrutaţi din rândurile agenţilor electorali ai partidului naţional-ţărănesc. (Aplauze). Nevoile esenţiale ale armatei neglijate cu o incurie pe care nu mă sfiesc s’o denunţ şi s’o calific ca criminala. Până şi constituţionalismul în loc să fie o practică normală de guvernământ, a ajuns un instrument de uneltiri de partid şi un sistemde ameninţări interesate. (Aplauze). Iar pe deasupra tuturor acestora, o criză morală care provoacă legitime revolte sufleteşti ce pot uşor degenera, după cum s-a constatat zilele trecute, în psichoze colective, dacă nu chiar în agitaţiuni mai îngrijorătoare. (Aplauze). In faţa primejdiei De patru ani, zi cu zi, ceas cu ceas, am denunţat şi opiniei publice şi factorilor constituţionali, prin vorbă, prin scris, în întruniri, în parlament, în presă, în campanii electorale, la sate ca şi la oraşe, pericolul ce ne ameninţă şi proporţiile lui crescânde. N’am fost ascultaţi! Regimul naţionalţărănesc continuă să conducă destinele statului şi să îndeplinească nefasta şi des- trămătoarea lui operă. Cum ar fi cu putinţă astfel să nu fim adânc îngrijoraţi ? Lupta pentru apărarea Ţării Dar oricât de îngrijoraţi am fi, ne stăpâneşte şi un simţimânt de neclintită hotărîre ! Da, suntem hotărîţi să luptăm fără preget şi până la capăt pentru salvarea acestei ţări, la închegarea şi mărirea căreia avem mândria să o spunem, nimeni n’a contribuit mai mult decât noi. (Ovaţiuni). Suntem hotărîţi să ducem această mântuitoare luptă, pentru că avem credinţa că situaţia poate fi îndreptată şi fiindcă simţim în noi, în programul, în concepţiile, în ideologia, în oamenii de cari dispunem, in experienţa, în trecutul lor, în autoritatea morală a întregului partid, forţele necesare pentru a birui răul şi a reaşeza în făgaşul lor normal, desvoltarea şi consolidarea României întregite. Oricât de mari ar fi greutăţile, oricât de dureroase sacrificiile ce se impun, avem totuşi convingerea nestrămutată că suntem în măsură să facem faţă împrejurărilor şi să vindecăm rănile cari astăzi ne duc la pieire. Exemplul trebue să pornească de sus şi vom şti să-l dăm. Politica partidului naţional liberal Politica noastră nu va fi să cerem jertfe celor de jos, menţinând favorurile şi îmbelşugarea celor de sus. Dreptatea pentru toţi va fi la temelia întregii noastre opere de îndreptare şi reclădire, şi ne luăm angajamentul solemn să restabilim ordinea morală, de care această ţară este atât de însetată. (Aplauze). Binele ca şi răul trebue să-şi primească cuvenita răsplată, pentru că o societate să nu cadă pradă celor mai primejdioase convulsiuni. (Aplauze). Nu e locul să intru in amănunte, dar conştient de toată semnificaţia cuvintelor mele, afirm că azi încă nu ştiu însă ce va în mâine — situaţia financiară a statului se poate restabili. O politică de cinste şi dreptate Prin economie, prin desfiinţarea creaţiunilor parazitare naţional-ţărăniste, prin repunerea în funcţiune a aparatului fiscal prin uşurarea impozitelor, prin adaptarea lor la posibilităţile de plată ale contribuabilului, printr’o politică de cinste, de dreptate şi de bună gospodărie, bugetul poate fi echilibrat şi nevoile esenţiale ale statului pot fi împlinite. (Aplauze). Ceea ce partidul naţional-liberal a ştiut să facă sub Dimitrie Sturdza va şti s’o facă şi astăzi, scutind astfel România de un control străin care, sub orice formă ni s ar înfăţişa constitue un testimoniu de incapacitate şi o jignire a demnităţei noastre naţionale. (Aplauze). Restaurarea creditului Ţării Printr-o politică economică chibzuită, prin restabilirea creditului, prin adaptarea tarifelor vamale la adevăratele interese ale economiei naţionale, prin încetarea sistemului de impuneri ce sleiesc izvoarele însăşi de producţie, prin valorificarea cerealelor, prin o bună organizare a cooperaţiei azi distrusă de politicianism şi de îndrăzneţele lui căpătueli, efectele crizei mondiale pot fi în bună parte înlăturate şi diferitei clase producătoare şi categorii sociale po fi scoase din jalnica lor stare de astăzi (Aplauze). Iar conversiunea, scandalos compromisă prin nechibzuita legiferare a tehnicienilor şi nepermis agravată prin amânările neputinţei naţional-ţărăniste, poate găsi în cadrul constituţiei îndreptăţită şi neîntârziata deslegare cerută de nevoile debitorilor şi de reînvierea creditului. Spre o viaţă nouă Prin muncă stăruitoare, printr’o grijă de fiecare clipă a interesului obştesc şi prin pedepsirea fără cruţare a necinstei şi a abuzurilor, se poate da o viaţă nouă administraţiei şi diferitelor organe ale Statului, căci iluziile inexperienţei şi neastâmpărul demagogiei singure, îşi pot închipui că îndreptarea lucrurilor stă în multiplicitatea legilor şi necontenita lor prefacere. Deasemenea şcoala, biserica şi armata, nevoile culturale şi ale apărării naţionale trebuesc şi pot fi sub o conducere serioasă, pricepută, ocrotite chiar ţinând seama de restricţiunile bugetare pe care le reclamă situaţia tezaurului public. (Aplauze). In sfârşit, pentru noi stricta şi sincera aplicare a regimului constituţional, conform tradiţiei noastre de peste 60 de ani, este pavăza cea mai puternică a monarhiei, singura chezăşie a mersului normal al Statului. (Ovaţiuni). Am spus-o fără înconjur când se făcea apologia regimurilor personale şi dictatoriale, o repetăm şi azi când unele partide caută să se slujească de constituţionalism pentru scopuri de altă natură. (Ovaţiuni). Aşa fiind, Partidul Naţional-Liberal stă azi ca şi în trecut în slujba Ţării şi a Coroanei, încrezător în puterile lui, conştient de speranţele pe care le reprezintă în desnădejdea generală de astăzi, va continua până la biruinţă lupta lui de salvare a Ţării. În această luptă în care fac apel la toate energiile, la toate devotamentele, la toate însufleţirile şi la toate abnegaţiunile partidului, să ştiţi că nimeni nu va închina mai deplin acestui înalt scop, mintea, munca şi energia decât mine, decât acel ce simte toată răspunderea, şi toată mândria de a fi în aceste vremuri sbuciumate de consolidare a patriei întregite, purtătorul steagului glorios al partidului, al marelui şi strălucitorului partid Național-Liberal. (Ovațiuni). fiţi ttinici .MM Mir „Junimea Literară“ Nr. 7—12 pe anul 1932 a apărut cu un cuprins foarte bogat şi variat. Colaboratorii revistei sunt invitaţi pentru Difminecă 5 Februarie orele 5 la sediul redafiei str. Fiondor 16, pentru a sărbători apariţia numărului şi a pregăti materialul pentru numărul 112 din 1933 care va apare la sfârșitul lunei Februarie.