Glasul Bucovinei, aprilie 1933 (Anul 16, nr. 4030-4050)

1933-04-01 / nr. 4030

ABONAMENTUL: at­un­ca 800 lei, pe Vt an 300 lei, pe trei luni 160 lei, pentru um­ar silnic: pe un an 300 lei, pe z* an 160 lei, pe trei luni 90 M. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe Vt m 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis acasă prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe 1/2 an 700 lei. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Flondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLIlitE se calculează după tarif şi se primesc la ad­mi­nistraţie. Strada Iancu Flondor No. 33 Pentru inserare în Interiorul ziarului se urcă taxa cu 50 m/p-Porul de judecată în Cernăuți. Profile se fac la sediul ziarului. întreaga Bucovină în picioare! Intru apărarea drepturilor Bisericii Cititorii noştri au aflat de bună seamă că de câtva timp naţional-ţărăniştii s’au pus pe lucru ca să ia din mâna Bisericii noas­tre conducerea şi administrarea averilor fondului bisericesc şi să o dea unor oa­meni de-ai lor, dornici de chilipir şi căpă­tuială. Se ştie că prin legea bisericească din anul 1925 partidul naţional-liberal a dat administrarea averilor fondului bisericesc în seama tuturor creştinilor ortodocşi din Bucovina. In temeiul acestei legi toţi cre­dincioşii Bisericii noastre, preoţi şi mireni, au dreptul să aleagă Adunarea eparhială şi Consiliul eparhial, hotărând astfel asupra persoanelor şi a felului de administrare a fondului bisericesc. Aşa este rânduiala în administrarea fondului bisericesc de la anul 1925 încoace, adecă de la făurirea legii bi­sericeşti de către partidul naţional-liberal. Iată că acum vin naţional-ţărăniştii şi vor să răstoarne lucrurile. Ei vroesc să în­lăture atât pe I. P. S. S. Mitropolitul cât şi Adunarea eparhială şi Consiliul eparhial de la conducerea fondului bisericesc, şi să aşeze în locul lor şapte flămânzi naţional­­ţărănişti, cari apoi să se apuce a gospodări şi la fondul bisericesc aşa cum am văzut cu toţii că ştiu să gospodărească naţional­­ţărăniştii unde ajung să pună mâna pe ceva avere obştească. De Biserica noastră drept credincioasă nici că le pasă! Căci legea ce vor să o facă naţional-ţărăniştii spune că din veniturile fondului bisericesc se vor plăti mai întâi cheltuelile trebuitoare pen­tru slujbaşii fondului, pentru îngrijirea pă­durilor, ca şi pentru toate celelalte spese astfel că numai ceea ce va rămânea poate după acoperirea acestor cheltueli să se dea apoi Bisericii pentru plata preoţilor, a das­călilor, pentru îngrijirea bisericilor, a ca­selor parohiale, a cimitirelor şi aşa mai departe. Dar se ştie că astăzi veniturile a­­verilor fondului bisericesc sunt foarte slabe, mai ales din cauza crizei şi a scăderii foarte mari a preţului lemnului. Aşa fiind fondul bisericesc nu poate plăti din aceste venituri toate cheltuelile sale proprii şi deci împarte veniturile ce le are dând o bună parte din ele Bisericii. Dacă însă adminis­traţia fondului bisericesc va avea să-şi a­­copere mai întâi numai nevoile sale proprii, fără să-i pese de trebuinţele Bisericii, a­tunci de bună seamă Biserica noastră ră­mâne fără nici un ajutor şi fără nici un ban. Căci naţional-ţărăniştii vor să-i ia prin noua lor lege tot ce are, iar în bugetul Statului n’au înscris nici o para pentru Bi­serica ortodoxă a Bucovinei. Cu drept cuvânt se vor întreba cetitorii noştri: Dar de ce vor cârmuitorii de astăzi ai ţării să facă acest lucru? De ce vroesc naţional-ţărăniştii să ia din mâna mulţimii, a alegătorilor pentru alegerile eparhiale, dreptul de a hotărî asupra administrării a­­verilor fondului bisericesc ? De ce vroesc naţional-ţărăniştii să nedreptăţească şi să umilească atât de mult Biserica noastră?? Răspunsul e lămurit: In alegerile epar­hiale din 1932 bieţii naţional-ţărănişti n’au izbutit să fie aleşi; cei mai mulţi din can­didaţii lor în acele alegeri au fost trântiţi, căci lumea îi cunoaşte şi ştie ce plătesc. Dar naţional-ţărăniştii vreau să stăpânească şi să şperţuiască peste tot; şi deci pentru a putea stăpâni şi şperţui şi la fond, trebue înlăturat Mitropolitul, Adunarea eparhială, Consiliul eparhial şi aşa mai departe! A­­cesta este rostul legii naţional-ţărăniste pentru scoaterea Bisericii noastre din drep­turile ei. S-a aflat însă din vreme despre această încercare nelegitită a naţional-ţărăniştilor. Şi astfel, la chemarea părintelui consilier eparhial George Şandru, s’a adunat la Cer­năuţi în ziua de Bunavestire lume multă din toate părţile Bucovinei şi într’un glas, dela Vlădică până la opincă, toţi au protestat împotriva proiectului de lege naţional-ţără­­nist pentru prădarea Bisericii ortodoxe a Bucovinei. Toate partidele politice au în­fierat această lăcomie şi lipsă de creştină­tate a naţional-ţărăniştilor. Preoţi, cărturari şi gospodari ţărani şi-au spus cuvântul hotărît şi lămurit. Partidul naţional-liberal, partidul averescan, partidul gogist, partidul cuzist, partidul lupist, apoi un mare număr de societăţi culturale şi întreg tineretul no­stru universitar s’au unit în acel protest. Aproape patru sute de scrisori şi telegrame de protest au sosit din toate oraşele şi satele Bucovinei. O singură suflare de in­dignare a însufleţit întreaga creştinătate ortodoxă a ţărişoarei noastre. Numai na­ţional-ţărăniştii, prinşi cu oca mică, nici n’au îndrăznit să se arate sau să bleştească vre-o vorbă. Lacomi şi dornici de căpătuieli, dar fricoşi, au tras coada între picioare — cum se zice — şi acum mârâe ca nişte cotarle cărora le-a scăpat prada din labe. Un lucru s’a dovedit însă din nou şi cu prilejul adunării de protest din ziua de Bunavestire . Când e vorba de treburi mari, de chestiuni de viaţă ale neamului nostru, cu toţii ştim să fim una ; şi s’a mai dovedit că toţi credincioşii Bisericii noastre sunt hotărîţi să apere drepturile Bisericii cu toată bărbăţia şi împotriva oricui. Aceasta să se ştie !! ------------------------­ Afacerea Skoda Seletzki a fost arestat Sub guvernul național-țărănist care a adus tara la sapă de lemn, s’a mai descoperit o afa­cere care poartă numele de Skoda. In numărul trecut al ziarului nostru am arătat cum dl Dr. Lupu și reprezentanții celorlalte partide din opozitie, au arătat vina nespus de mare a d-lui Seletzki,­­conducătorul societăţii comerciale Skoda din Bucureşti, la care s au găsit documente de ale apărării noastre naţionale. S-a cutremurat ţara întreagă, aflănd acest fapt extrem de în­grijorător, care dovedeşte că regimul naţional- ţărănist este vinovat că a putut să ia naştere această mocirlă de necinste şi ruşine care duhneşte până la mari depărtări. Luat foarte din scurt de cătră reprezentanţii opoziţiei, guvernul Vaida s-a văzut nevoit să declare că sigiliile cu pricina despre care am scris în numărul trecut al gazeler noastre le-a rupt Seletzki. Tot sub presiunea partidelor din opoziție, guvernul l-a arestat pe Seletzki. Pri­­mele cercetări au scos la iveală urme cari arată că Seletzki este un spion. El ar fi avut legături și cu maiorul Varzaru, comunist care a uneltit împotriva țării. Crima pe care Seletzki a comis-o sub regimul stării de asediu, urmează să fie pedepsită cu închisoare de la 2 până la 10 ani. Cercetările sunt continuate pentru a descoperi pe oamenii cari au lucrat în tovărășie cu spionul Seletzki. Sinuciderea generalului Sică Popescu In seara zilei de 29 Martie s’a împuşcat la Craiova generalul Sică Popescu, fost secretar general al ministerului apărării nationale. Ne­fericitul general, care era și comandantul cor­pului I armată, a lăsat 4 scrisori, în cari între altele spune că i s’au adus în Parlament învi­nuiri nedrepte in legătură cu afacerea Skoda. Neputând suporta aceste învinuiri, nefericitul general şi-a curmat firul vieţii. In una din scri­­seele sale generalul Sică Popescu spune că este complect nevinovat. -00- O întrebare cu tâlc Întreba cineva de ce au de gând să pună naţional­ ţărăniştii în fruntea fondului bisericesc un consiliu de administraţie de şapte inşi ? Sunt cele şapte vaci slabe, de cari se spune în biblie că au înghiţit pe cele grase şi tot slabe au rămas.

Next