Glasul Bucovinei, august 1933 (Anul 16, nr. 4113-4133)

1933-08-01 / nr. 4113

Cernăuţi, Marţi 1 August 1933 Ei ABONAMENTUL: Ml m 800 id, p* V* an 300 lei, pe trei luni ISO lei, pentru Ui ztak: pe an an 300 lei, pe V* an 160 lei, pe trei luni SUL Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe Ht m TO lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis MMl prim curier, iei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe t/* an 700 iei. Wafili sa­rac la sediul ziarului. Numărul 3 lei Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Sancu Flondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. mmm ani Fiasco-ul Conferinţei economice de la Londra s’a tradus asupra situaţiei finan­ciare de la noi printr’un curios fenomen optic. Adept al politicei de colaborare cu Liga Naţiunilor şi de aranjamente cu cre­ditorii externi, d-l Virgil Madgearu n’a în­ţeles nimic din semnificaţia catastrofalei prăbuşiri a conferinţei de la Londra. In ex­punerea asupra activităţii delegaţiei române, ministrul de finanţe vorbeşte de rezultate pozitive, de „succese“ cărora Consiliul de miniştri se raliază spontan şi oarecum fri­vol. Nu se precizează cum­ sunt succesele şi rezultatele pozitive, când se ştie — o mărturiseşte şi fostul „former observer“, d-l Mihalache, — că în general conferinţa de la Londra n’a dat nici un rezultat. Atunci căror rezultate se raliază guvernul ? Alt punct din comunicatul Consiliului de mi­niştri,—Consiliul de miniştri obicinueşte în ocazii similare, să dea comunicate,de de­claraţia, că se va aduce la îndeplinire pro­gramul guvernului cu privire la valorificarea cerealelor. Dar un asemenea program n’a fost publicat nicicând, de unde atunci cer­titudinea că acest program există ? Un punct din comunicatul Consiliului de mi­niştri e luarea tuturor dispoziţiunilor pen­tru aplicarea riguroasă a legii Conversiunii. Dispoziţiunile nu se vor lua, în primul rând, findcă, guvernul a dovedit în repetate ocazii, că nu are o politică în această direcție. Dar un non sens frapant e atitudinea cate­gorică a ministrului de finanţe . Nici o de­­viare de la politica monetară. Dovada că guvernul nu stă tocmai „ferm şi solidar pe baza stabilizărei monetare“, sunt desminţirile d-lui Ion Mihalache la Câmpulung, reproduse în „Dreptatea“, în care se afirmă că guvernul s’ar alătura printr’un întreg program de soluţii şi me­tode, politicei de inflaţie monetară preco­nizate de fostul ministru de interne. Co­municatul recentului consiliu de miniştri cu adnotările şi comentariile ce se desprind cu necesităţi reflectează tragic situaţia gu­vernului silit să afişeze programe şi să a­nunţe reforme inexistente numai ca să-şi jus­tifice formal o perpetuare ridicolă şi ab­surdă. D-l Ion Mihalache delegat „minister of State“ la conferinţa de la Londra plătit cu zece mii lei zilnic pentru ca să observe că „toate punctele de reper în orientarea politicei economico-financiare trebuesc con­centrate în interiorul hotarelor cel puţin pentru câţiva ani“ — a verificat prea scump pentru ţară — exactitatea formulei „prin noi înşi­ne“. Şi în asemenea condiţii, derulat de la programul iniţial de refa­cere economică pe baze internaţionale, guvernul în plină dezorientare lansează comunicate, schiţează reforme, al căror vid se străvede printre rânduri. Şi d-l Virgil Madgearu cu o abilitate de juisseur, obligă guvernul să-i recunoască succesele fictive la Londra, uitând că el însuşi a importat ceva din atmosfera de­zagregării conferinţei londoneze. T. C. Grossu Guvernul în tovărăşia agitatorilor anarhici Unele ziare au publicat informaţia că d-l Tilea, subsecretarul de stat de la preşedenţie ar fi îndemnat pe studenţi să lupte mai departe pentru „numerus clausus“, iar d-l Vaida, pre­şedintele consiliului ar fi adoptat aceeaş atitu­dine. Nu e de mirare că se pot produce ase­menea manifestări când în fruntea guvernului ţărei se găseşte d-l Vaida-Voevod. D-sa a dis­pus — acum câtva timp — ca organele admi­nistrative să dea tot concursul lor pentru or­ganizarea batalioanelor de asalt hitleriste din Ardeal. Tot d-l Vaida, fiind ministru de interne în trecuta guvernare, a patronat la minister o asociaţie antisemită organizată de colaboratorii săi, care a provocat apoi accidente în nordul Moldovei şi Bucovina. Dar actualul preşedinte al consiliului are predilecţia pentru extreme. Fiind martor în­­tr’un proces comunist, a decretat pe agitatorii bolşevici drept „apostoli“ ai credinţelor noui, şi acuză guvernele naţional-liberate de măsuri abuzive, când arestau pe uneltitorii împotriva siguranţei statului. „Patria“, oficiosul guvernului® de la Cluj, publică de trei zile la rând, reportagii pe câte 3—4 coloane asupra unui vast complot comu­nist descoperit, care avea şi un comitet re­gional ardelean. D-l Vaida ar trebui să cerce­teze cu deamânuntul, dacă nu cumva printre cei arestaţi se găsesc şi foşti candidaţi pe lis­tele naţional-ţărăniste de pe vremea când par­tidul d-sale încheia pacte de alegeri comunale şi judeţene cu sindicatele comuniste. Guvernul unui partid care are la trecutul său asemenea acte, nu poate menţine ordinea ameninţată de extremişti. Acord pentru revenirea la etalon aur. — Intre ţările cari constitue imperiul britanic si a încheiat un acord pentru revenirea la etalonul aur. Anul XVI. No. 4113 ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie. Strada Iancu Flondor No. 33 Pentru iste rate în Interiorul ziarului se urcă taxa cu 50*­* Forul d­e Judecată in cernăuţi. O recunoaştere târzie Cine poate aplica formula salvatoare? de Victor Slăvescu Dl Ion Mihalache a făcut joi câteva de­­claraţiuni, cu prilejul şedinţei comitetului exe­cutiv al partidului naţional-ţărănesc din jude­ţul Muscel. Nu m’aşi fi ocupat de aceste declaraţiuni, dacă fostul ministru de interne nu ar fi intrat în domeniul specialităţii mele. Dar cum de câ­­tăva vreme d-sa se ocupă de problemele eco­nomice şi financiare, este firesc să mă intere­seze ce a spus la Câmpulung prietenilor săi politici, după recenta şi îndelungata călătorie ce a întreprins în Occident. Îmi voiu îngădui să subliniez două cons­tatări, din cele făcute de dl Ion Mihalache şi apoi să trag o firească concluzie. Prima constatare. Fostul ministru de in­terne explică de ce a refuzat să participe la conferinţa de la Londra, ca delegat al ţării. Cum explică acest refuz? „Studiind rapoartele pregătitoare acestei conferinţe făcute de experţii societăţii naţiuni­lor, am fost încredinţat de la început că nu va reuşi această conferinţă în scopurile ce şi-a propus“. Este deci clar. D-l Ion Mihalache numai studiind lucrările pregătitoare ale conferinţei de la Londra, a avut de îndată, neta intuiţie că totul se va termina cu un enorm fiasco. Tre­­bue să recunoaştem, cu neportinire că domnia sa a avut dreptate în prevederea sa. Dacă o spunea atunci de la început, ar fi fost şi mai bine. Ar fi scutit poate pe mulţi de anumite speranţe. Dar dacă însu­şi d-l Ion Mihalache recu­noaşte că nu s’a obţinut nimic la Londra, din momentul ce conferinţa nu a dat nici un re­zultat — fapt prevăzut de d-sa, — cum se explică atunci succesele delegaţiei noastre, de care este atât de mulţumit ministrul nostru de finanţe ? S’ar putea spune foarte simplu : deosebiri de vederi. Unul vede într’un fel situaţia, ce­­lalt în alt fel. Şi aceasta este adevărat. Mai ales că din câte ni s’au spus la Londra, între d­l Mihalache şi d-l Madgearu a avut loc o discuţie din cele mai calde, cel dintâiu susţi­nând anumite soluţii monetare şi economice, pe când cel din urmă rămânând cu fermitate pe punctul de vedere al ortodoxiei monetare. Pe chestiunea conferinţei de la Londra, de­sigur, adevărul este de partea d-lui Mihalachie, dar pe chestiunea soluţiilor monetare, dreptate are d-l Madgearu. Păcat numai că amândoi sunt fruntaşi cu greutate în acelaş partid şi ţara aşteaptă cu gri­je să vadă, cine va învinge. A doua constatare. Fostul ministru de in­terne vorbind de programul economic şi finan­ciar al partidului naţional-ţărănesc şi de meto­dele noui ce se impun, conchide astfel: „Mai ales astăzi, când nu se mai pot pune — Citiți continuarea pe pag. II-a —

Next