Glasul Bucovinei, iulie 1934 (Anul 17, nr. 4344-4360)
1934-07-01 / nr. 4344
In memoria lui I. G. I Duca Azi se împlinesc şase luni dela moartea lui I. G. Duca. Nenumăraţii prieteni şi admiratori ai marelui bărbat de stat, s’au adunat la biserica din Urşani în Vâlcea şi la biserica Visarion din Capitală, pentru a pomeni cu creştinească şi adâncă evlavie memoria celui mai bun şi ales fiu al Ţării, căzut în serviciul Patriei pentru ideea de ordine, disciplină şi libertate, căreia i-a închinat tot ce avea mai nobil în sufletul său. Viaţa, opera şi jertfa lui I. G. Duca s-au integrat cu litere luminoase în istoria neamului nostru, care-l va ţine veşnic în amintire ca pe un om de nesfârşită iubire de neam, elevată capacitate politică şi continuă muncă pe altarul marilor interese ale Ţării. Naţionalismul constructiv şi de largă înţelegere a timpului, a pierdut un Român de cea mai nobilă autenticitate, de stat Viaţa lui Ioan G. Duca va rămâne în sufletul Românilor ca un permanent exemplu de edificator entusiasm, de simbolice elanuri şi de nestăvilită încredere în destinele acestui Neam veşnic viu, la toate cutele eroicei şi înălţătoarei sale istorii. Întrunind toate calităţile unui mare om — dragoste de Ţară, spirit ager, tenacitate, şi vastă cultură—I. G. Duca a fost, prin jertfa cea mai doamnă şi curată, adusă pe altarul Românismului constructiv şi de ordine, un martir, a cărui pomenire va fi întotdeauna un isvor de înălţare a sufletelor româneşti de pretutindeni. I. G. Duca a înscris în sbuciumatele pagini ale politiciii noastre simbolul celui mai vrednic devotament faţă de idealurile Ţării, care-l va păstra etern în memorie. împrumutul intern De mai mulţi ani finanţele Statului sunt încărcate de o datorie specială care stinghereşte în mod considerabil alcătuirea bugetelor, distribuirea raţională a veniturilor şi se opune la refacerea creditului, pe piaţa noastră internă. Este vorba de sumele datorate de stat furnizorilor rămaşi neplătiţi, — datorii cari se ridică la sume considerabile. S’a luat, ce e dreptul, obiceiul de a se înscrie aceste creanţe într’un buget special. Dar deoarece acest buget special extraordinar a fost alimentat de venituri insuficiente, studia aceasta a Statului rău-platnic se prelungeşte la infinit. Un alt rezultat paradoxal care decurge din această situaţie este că Statul nu trage nici un beneficiu moral de pe urma faptului că el plăteşte acuma în mod normal şi la vreme pe furnizorii săi, întârzierea lichidării trecutului apasă asupra creditului intern al Statului. Cu drept cuvânt guvernul actual a socotit că trebue să se sfârşească cu această situaţiune. Soluţiunea cea mai potrivită ce s’a ales este aceea a unui împrumut intern, care a fost admis în principiu. Se poate prevedea de pe acuma că operaţiunea va fi încununată de succes. Pe lângă subscriitorii obicinuiţi şi benevoli se vor adăuga de data aceasta şi toţi creditorii neplătiţi cari vor avea facultatea de a vărsa creanţele lor drept subscripţie la noul împrumut. Ei vor schimba astfel drepturile lor momentan irealizabile, contra unor titluri de rentă garantate de Stat, negociabile şi purtătoare de dobândă. In afară de aceasta participarea marelui public este foarte probabilă. In adevăr, capitalurile neproductive sunt abundente şi ele vor eşi din ascunzătorile unde sunt ţinute neproductive. In loc ca banii să fie întrebuinţaţi în cheltueli somptuoarii, în consumaţii de lux sau în construcţii, ale căror venituri devin din ce în ce mai mici, şi mai aleatorii, particularii vor găsi că e avantagios să-şi procure o rentă scutită de impozite şi în condiţiuni de emisiune foarte avantagioase. De aceea publicul aşteaptă cu încredere apropiata lansare a împrumutului intern. Pe lângă toate argumentele de mai sus în favoarea succesului operaţiunei, trebue să se mai adauge reînceperea incontestabilă a activităţei economice pe piaţa internă, provocată de politica constructivă a guvernului actual. HI. S. Regele la serbările culturale din Vânjuleţ Vineri în 29 iunie au avut loc mari serbări culturale în fruntaşa comună Vânjuleţ, jud. Turnu-Severin. M. S. Regelui, care a luat parte la aceste festivităţi, i s’au făcut entuziaste primiri, în toate comunele prin care a trecut. Mii de săteni, din toate comunele de prin prejur, au ieşit întru întâmpinarea M. Sale. Au mai luat parte d-nii miniştri Dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunii, Franasovici, Sassu, precum şi o mare mulţime de popor. ----------------•*-------------- Conferinţa d-lui Ministru Ion I. Nistor la Radio Bucureşti Dl Profesor Dr. Ion I. Nistor, Ministrul Muncii, va vorbi Duminică, la orele 20.30, la Radio Bucureşti despre „ Treizeci de ani de la apariţia revistei „Junimea literara“. Presa franceză despre d. G.Tătărescu, preşedintele consiliului de miniştri Ziarul „Paris Soir“ publică sub semnătura d-nei Lucite Decaux un articol consacrat d-lui Gh. Tătărescu, preşedintele consiliului de miniştri. După ce înfăţişează cariera politică a d-lui Gh. Tătărescu, articolul face o descriere elogioasă a personalității sale, subliniind talentul oratoric, contactul său cu massele, caracterul său viguros și activitatea sa neobosită în toate domeniile vieții publice. Comemorarea lui Mihai Eminescu la Iași Duminică 1 Iulie a. c. va avea loc în grădina Copou, o impresionantă festivitate cu prilejul comemorării a 40 ani de la moartea nemuritorului poet M. Eminescu. Cu această ocazie se va inaugura bustul în bronz al marelui poet. ..............................................— 99 ...................................... Din Bobeşti Liturgie în sobor Duminecă în 24 iunie a. c., cu ocazia serbării „Naşterii sf. Ioan Botezătorul“, s-a oficiat în comuna Bobeşti (jud. Storojineţ) , sf. Liturgie în sobor. Prezenţa celor peste 3000 de credincioşi de toate categoriile la „Isvorul tămăduirii“ din Bobeşti este o dovadă eclatantă pentru susţinerea tezei creştine că împotriva buruienilor exotice ale indiferentismului, ateismului şi nihilismului distrugător, adie vântul cald al creştinismului constructiv, care va birui toate pentru binele Bisericii, Tronului şi Patriei. C. B.