Glasul Bucovinei, decembrie 1934 (Anul 17, nr. 4450-4467)

1934-12-01 / nr. 4450

Unde o spun visătorii ? „ Cine nu visează, nu vede; cine nu vede, nu se apără; cine nu se­­ apără, piere“ Delavrancea: Luceafărul Strigătul de alarmă şi de desnădejde, pe care l-a scos Vlăhuţă în vremea acelei lumi ofilite şi bocitoare, s’a terminat totuşi cu un îndemn al unui optimist, către lumea falsă a scepticilor de-atunci. Era o lume plângătoare de descurajaţi şi sceptici. As­tăzi avem însă o lume de nedreptăţiţi scep­tici şi de critici. Odată plâns­ă, astăzi cri­tică. Atuncea, ca şi acuma, cei cari detes­tau, nu activau. Pentru că acţiunea e lipsită de critica celui ce prestează munca; cri­tical părerea proprie asupra unei munci sau valori — aduse de altul.— E drept, cccpticicrrs*? și critic»!, de ast au oare care temeiu. Căci, oriunde te-ai în­toarce, împrejurările lasă de dorit. Admitem că ai porniteo dintr’un punct, spre altul. Pri­mul lucru ce ai să-l vezi, va fi ab­ia de altă dată de copaci şi arbori fructiferi, nişte bieţi bătrâni hodorogiţi, distruşi de vreme, de războiu şi, mai ales, de mâna omului lipsit de suflet şi cultură. Şi nu se poate spune, că răsadnicii de altă dată n’au fost nişte visători, nişte idealişti.­Visătorii şi idealiştii, deşi pare a fi paradoxal, sunt totuşi, de cele mai multe ori, oameni de acţiune şi de realizare. Mai departe, pădu­rile şi codrii falnici ai Bucovinei de altă dată, lăsaţi în grija unor nepricepuţi sau a unor elemente streine de neam, încep să se mis­­tue. Pretutindeni streini, încât Eminescu ar muri a doua oară, de amărăciunea faptelor de azi, a distrugerii pădurilor. Ceea ce-i mai rău însă, unde te întorci, afli vestigiile trecutului, dar nu al unui trecut glorios, ci a unui trecut care a pus pretutindeni „oa­meni maturi“, azi însă bătrâni şi îmbătrâniţi, monopolizând demnităţile şi locurile. Prin aceasta s’a săpat o prăpastie, dacă nu în­tre aşa numiţii tineri şi bătrâni, atunci în­tre două generaţii. Şi de aici a pornit abe­raţia şi marota „tineretului“ la liberali, iar la ţărănişti, cea a „statului ţărănesc“. Iar, în viaţa politică, azi, când lumea a ajuns la un grad de înţelegere şi cuminţenie, nu­mai ce vezi pe aşa numiţii naţionalişti de profesie, predicând contra împrumutului şi contra plătirii ratelor de conversiune. Şi gestul acesta e cu atât mai scârbos, când adversarii serioşi, între cari poţi numi nu­mai pe naţional-ţărănişti, dau mână de aju­tor la pregătirea premilitară, subscriu cu elan la împrumutul de înzestrare a ţării, în­deamnă lumea să-şi facă şi plătească da­toriile etc. etc. Toate acestea duc la des­tinderea politică şi la consolidarea ţării, căci, a face politică, e a admite ceea ce e bun la adversar, corijarea răului propriu, conci­lianţă şi abnegaţie. Distrugerea a tot ce fac adversarii politici, chiar şi ceea ce e Mare manifestare antirevizionistă Cu prilejul serbării Unirii Ardealului, care are loc sâmbătă, 1 Decembrie crt. Liga antirevizionistă din oraşul şi judeţul Cer­năuţi aranjează o impunătoare manifestare antirevizionistă. La orele 11 se va celebra un Tedeum în Catedrală. După aceea participanţii se vor înco­lona într-un cortegiu, care va parcurge strada Tudor Vladimire­scu, str. Flondor, Piaţa Unirii, str. I. G. Duca, str. General Zadik nobil şi bun, e politicianism şi miopie, este operă de sobor al vieţii de stat! Unde ne sunt visătorii ? ? ! Unde-s plan­tatorii şi îngrijitorii pădurilor şi ogoarele de altă dată ? Ce fac entuziaştii preoţi şi învăţători de acum 20—24 ani în urmă. De ce 110 Tfrăi este serccțiunea valorilor reale, ci e preferată energia ce se impune prin surle şi demagogie, prin critică, dar lipsă de muncă ? ! ? Şi— din fericire e un punct şi apoi ur­mează un şi. — Şi acest şi spune, că o gru­pare, poate mai puţin, iar o mână de oa­meni, mai mult, dacă nu tot — se strădu­­eşte, să aducă prosperitate, după începutul ajungerii la normal. Bugetul, legea conver­siunii, alimentarea populaţiei, construirea şoselelor şi a edificiilor de utilitate publică pregătirea premilitară, împrumutul etc. etc. sunt operă de titan. Şi alăturea de această lume de aristocraţie a muncii, au venit până şi adversarii, cari, într’un fel sau altul, voesc şi doresc şi ei, binele patriei. Dar — din nenorocire există un dar, o altă lume, care nu activează, ci voeşte a activa numai când va fi la putere — dacă va fi vreodată­ — denigrează, induce în eroare şi descura­jează. Şi aceasta, în numele unui ideal şi şi Piaţa Alexandri până la Teatrul Na­ţional. Aici va avea loc un festival antirevizio­­nist, în cadrul căruia D-l prof. univ. Dr. Dimitrie Marmeliuc, preşedintele Ligii anti­­revizioniste din Bucovina va vorbi despre „Revizionismul maghiar“. Toată suflarea românească din Cernăuţi este rugată să participe la această manifestare naţională._____________________________________ a unei credinţe! Ba, mai mult, în numele unei generaţii,’ în numele generaţiei tinere, care nu recunoaşte de exponent un singur zeu şi o singură căciulă! Şi alunei, când vezi aberaţiunile şi desorientarea tineretului, fără să vrei, te întrebi, oare aceştia’s visă­torii, după vârstă, când după faptă se arată a­zi tocmai „ bătrânii ? Şi atunci te’ntrebi iar, oare cari sunt adevăraţii şi unde sunt adevăraţii visători ?! întrebare la care nu va răspunde decât istoria şi viitorul, jude­când şi consacrâd faptele şi visătorii! Strigătul de alarmă şi de desnădejde al lui Vlăhuţă s’a terminat cu un îndemn, cătră lumea scepticilor ş’a bocitoarelor de­­atunci. Şi era o lume de bocitoare şi de sceptici. Azi avem o lume de sceptici şi de critici. Atuncea — plâns, astăzi — critică. Dar şi atunci, ca şi acuma, scepticii, ca şi criticii, nu activează, nu critică. Cine cri­tică — să aducă un aport pozitiv. Şi pozi­tivul e totdeauna aproape sinonim cu — muncă. Deci — înainte de-a critica, d-lor critici de azi, mai întâiu la munca la care ne cheamă ţara şi apoi — vom mai vedea ce va mai îi cu visătorii ! — Valerian I­oboş*Boca Congrese judeţene Congresul organizaţiunilor naţional-liberale din jud. Storojineţ e convocat pentru Duminică 2 Decembrie a. c., orele 11, în localurile Clu­­bului naţional-liberal. Congresul organizaţiunilor naţional-liberale din jud. Cernăuţi e convocat pentru Luni 3 Decembrie a. c., orele 11 dim. în localurile Clubului. Sunt invitaţi să ia parte la aceste congrese preşedinţii organizaţiunilor săteşti cu câte un membru din comitet însărcinat de organizaţie cu proces verbal în regulă. Deasemenea sunt invitaţi a lua parte la Congres toţi membrii comitetului orăşenesc precum şi toţi membrii delegaţiunii permanente. Ambele congrese vor fi prezidate de d-l Ion I. Nistor, preşedintele organizaţiunilor naţionaliberale din Bucovina. Un nou deputat în locul de deputat de Mureş, rămas va­­cant prin moartea lui Bogdan­ Duică, a fost proclamat ales dl Melinte Căprucean. Convocarea delegaţiei permanente a partidului naţional-liberal Delegaţia permanentă a partidului na­ţional-liberal se va întruni Sâmbătă 1 De­cembrie, orele 5 jum. d. a. sub preşedinţia d-lui C. I. C. Brătianu. Disolvarea organizaţiunilor de stânga din Bucovina In urma ordinului de dizolvare a organi­zaţiunilor de stânga, poliţia a procedat la des­cinderi domiciliare la toate sediile organizaţiu­nilor de stânga aflate în raza de activitate a inspectoratului regional de poliţie şi siguranţă din Bucovina. Sediile organizaţiunilor dizolvate au fost sigilate, iar arhivele şi întreg materia­lul de propagandă au fost ridicate. Totodată, comandamentul corpului IV armată a interzis printr’o ordonanţă, pe tot timpul stării de ase­diu, funcţionarea orcăror organizaţiuni cu ca­racter specificat de ordonanță a fi de stânga.

Next