Glasul Bucovinei, octombrie 1935 (Anul 18, nr. 4655-4678)
1935-10-01 / nr. 4655
Cernăuţi, Marți 1 Octombrie 1935 Asociaţiunea pentro““ura Sibiu literatura poporulL ROMANESC Ziarul: Telefon Nr. 286 APARE ZILNIC Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Pondor Nr. 33 Str. b. Petrino Nr. 1* primae numai articol* iscălita. Manuachaele aa înapoiază. Tipografia: Telefon Nr. 288 ANUNŢURI ŞI RECLAME calculează după tarif şi se primesc re distraţie. Strada lenen Plonder No. 33 insaraia In interiorul ziarului aa urcă teza ca Forul de judecată in Cernăuţi. de un an 100 lei, pe v i as 300 lai, pa trai luni IAC lai, pantru ţărani zilnic: pa un an 300 lai, pa V«an 100 lai, pa trai ini 00 lai. Numai numărul da Duminici:pa un an 1200, pa V« an 70 lei, pa trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trank acasă prin curier, lai 66 lunar. Pentru străinătate pa un an 1200 lai, pa și an 700 M. Plățile se fac la sediul ziarului. fiSONImENTUL. MMllHitlittlLiiilor la al III-lea congres de arheologie şi numismatică din Cernăuţi „Universitatea „Regele Carol II“ din Cernăuţi este fericită de a putea saluta sub cupola ei pe membrii celui de al treilea congres de arheologie şi numismatică şi a le zice: să fie bine veniţi. Pentru noi cernăuţenii este o mare cinste de a vedea întrunindu-se la noi floarea intelectualităţii române, îndrăgostită de rămăşiţele aşa de numeroase şi frecvente ale unui trecut de civilizaţie multi-milenară. Cernăuţii cu vastul său hinterland preistoric şi arheologic oferă un climat prielnic pentru îndeletnicirile dvs. Numai zece kilometri mai sus de Cernăuţi, pe valea Prutului, se găseşte vestita staţiune preistorică de la Şipeniţ, care a alimentat cu nepreţuitele ei comori preistorice aproape toate muzeele arheologice din Europa Centrală. De aci rezultă că în nemijlocita noastră apropiere a fiinţat o străveche aşezare omenească, creatoarea celei mai vechi civilizaţii din valea Prutului. Cu aceasta rivalizează în mod demn o altă staţiune preistorică, cea de la Grăniceşti, aşezată la punct de veghe, sus pe Opcina care desparte valea Siretului de cea a Sucevii. La bogăţia obiectelor ceramice din epoca cimerică şi scitică se mai adaugă şi urme de obiecte metalice, ca faimosul ceaun dela Cuciurul-Mare, ce se păstrează în muzeul arheologic dela Viena. Şi aşa s’ar mai putea spori numărul staţiunilor preistorice din hinterlandul cernăuţean cu o serie întreagă de aşezări, ca cele dela Horodnic şi din dealul Burlei de lângă Rădăuţi , dela Adâncată din preajma Storojineţului şi altele, dacă bogatele urme arheologice şi numismatice din timpuri istorice nu ne-ar ademeni de a li da şi tot cuvenita atenţiune. Străvechea civilizaţie greco-romană de la Dunăre a pătruns încet dar constant pe văile Siretului, Prutului şi Nistrului în sus spre obârşia lor, pentru a cuprinde în sfera de cultură şi civilizaţie elino-latină şi hinterlandul cultural al Universităţii noastre. O piatră cu o prea frumoasă inscripţie grecească din secolul al II-lea înainte de Hristos s’a rătăcit fără să ştim când şi cum, până în regiunea noastră, acoperind mormântul unui pretins arhitect grec din pronaosul mânăstirei Dragomirna. Dar pe lângă asemenea enigme arheologice, pământul hinterlandului nostru abundă în monede greceşti şi romane, începând cu epoca alexandrină şi continuând până târziu în epoca romană, până în vremea migraţiunilor. Frecvenţa acestor monede, descoperite în regiunile noastre, dovedeşte dacă nu o efectivă stăpânire politică, atunci desigur o puternică influenţă economică şi comercială, pe care civilizaţia antică dela Dunăre a exercitat-o asupra ţării noastre. Nu voi aminti decât de frumoasa monedă a lui Traian, ce s’a găsit pe dealul ce împrejmueşte oraşul Siret, prezentând pe marele împărat, triumfător, cu spada în dreapta, iar cumpăna dreptăţii în stânga, cea mai intuitivă înfăţişare simbolică a rosturilor noastre civilizatoare şi a imprescriptibilelor noastre drepturi asupra acestor ţinuturi. Epoca năvălirilor, care la noi spre deosebire de Centrul şi Vestul Europei, a dăinuit până în secolul al XlII-lea, a înăduşit germenii civilizaţiei antice, care începuseră să încolţească în ţările noastre. Incercat-au ordinele cavalereşti să stăvilească puhoiul păgân şi să isbăvească pământul Daciei de urgia hoardelor barbare, dar n’au isbutit. Rămăşiţele cetăţilor lor ca cea dela Neamţ, dau dovadă de gândurile şi străduinţele de cari erau stăpâniţi în vremurile acelea cărunte. Datia lor, cea unor străini chinuiţi de orgoliul cuceririi — ci elementul român, băştinaş şi aborigen, i-a încredinţat soarta misiunea civilizatorică de a se emancipa, prin propriile sale puteri, de sub stăpânirea barbară, isgonind pe uzurpatorii moşiei străbune în stepele transnistriene şi de a dura graniţă neclintită dealungul bătrânului Nistru. Cu crucea în suflet şi cu spada în mână, străbunii noştri au descălecat ţara Moldovei, au întărit şi desăvârşit cetăţile dela hotarele ei şi au împodobit-o cu monumente arhitectonice, admirate până astăzi de lumea întreagă.’ Urmele reşedinţei lui Laţcu Vodă dela Siret, ruinele cetăţii domneşti de la Suceava, bastionul de veghe de la Ţeţina şi departe... la vadul Nistrului, cetatea Hotinului, sunt dovezi arheologice indiscutabile a spiritului nostru războinic şi a grijei permanente pentru apărarea ţării. Evlavia străbună a găsit expresie în neîntrecutele monumente bisericeşti, care se găsesc răspândite în număr mare în hinterlandul Cernăuţilor, oferind iubitorilor de artă cel mai mânos câmp pentru cercetările lor. Iată pentru ce ziceam că hinterlandul centrului nostru de ştiinţă şi investigaţie din Cernăuţi oferă cel mai fericit climat pentru iubitorii de cercetări arheologice şi numismatice. In aceste simţeminte, încălzite de mândrie şi admiraţie pentru trecutul nostru aşa de bogat în urme arheologice, urez membrilor congresului spor la muncă şi atingerea deplină a înaltelor scopuri, de cari sunt călăuziţi. Deschiderea celui de al lll-lea congres de arheologie şi numismatică la Cernăuţi Eri, Duminică 29 Septembrie la orele 10, s’a deschis, printr’un Serviciu Divin slujit de cătră I. P. S. S. Episcopul şi Vicarul nostru Ipolit, asistat de părinţii Gh. Şandru, Gheorghiu, Reii, Spânu şi diacon Lazariuc in biserica seminarului teologic, congresul de arheologie şi numismatică. La încheerea Te-Deum-ului P. S. S. Ipolit a finut această cuvântare: Cuvântarea I. P. S. Episcop şi Vicar Ipolit Domnule Ministru, Onoraţi Congresişti, Doamnelor şi Domnilor, Oraşul nostru are deosebita cinste, să găzduiască pentru câteva zile pe reprezentanţii tuturor centrelor din ţară, care se ocupă cu cele două ramuri de ştiinţă arhiologică şi numismatică, cari sunt chemate să servească neamul cu dovezi preţioase pentru originea şi continuitatea etnică a noastră pe aceste meleaguri, precum şi să arăte străduinţele culturale ale poporului român în cursul veacurilor. Executarea artistică cu motive aparte româneşti a monetelor din bănăriile Statului de pe timpul lui Mircea Vodă şi acelea din Cetatea Sucevei de la Dabija Vodă înainte, a atras atenţia tuturor învăţaţilor specialişti. Aprofundarea acestor studii este deci numai şi numai în folosul şi spre cinstea neamului. Cum tocmai aceasta este ţinta Congresului şi Expoziţiei de arheologie şi de numismatică ce se deschide astăzi în capitala acestei regiuni, Biserica a implorat cu această ocaziune binecuvântarea cerească asupra lucrărilor ce vor avea loc, iar Noi, Episcopul conducător al acestei Arhidieceze, Vă împărtăşim binecuvântarea Noastră arhierească. Amin. Dela biserică toti congresiştii s’au indreptat apoi înspre Universitate unde la orele 10,30 d-l prof. univ. Dr. Teofil Sauciuc-Săveanu, preeşedintele congresului a deschis seria cuvântărilor, dând cuvântul d-lui Ministru şi Rector Ion I. Mistor. Frumoasele domniei sale cuvinte le-am publicat în fruntea ziarului nostru. După d-l ministru Nistor au urmat la cuvânt reprezentanţii autorităţilor locale. Nu numai autorităţilor Dl prof. univ. T. SauciucSăveanu, fost ministru al Bucovinei, declară deschis cel de al treilea congres de arheologie şi numismatică. Mulţumeşte apoi d-lui ministru Ion I. Nistor pentru frumoasa d-sale cuvântare. Dl prof. univ. D. Marmeliuc, primarul municipiului Cernauţi, spune că populaţia oraşului şi