Glasul Bucovinei, februarie 1936 (Anul 19, nr. 4740-4760)

1936-02-01 / nr. 4740

ABONAMENTUL :­ pe un an 500 lei, pe V2 an 301­ iei, pe trei luni 150 lei, pentu­ ţărani zilnic: pe un an 300 lei, pe V2 an 160 lei, pe trei luni 00 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe Va an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis acasă prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe 1/2 an 700 lei. Plățile se fac la sediul ziarului. nt şi Ilim «! Un popor care a putut creia instinctiv, şi fără şcoli, toate frumuseţele artelor plas­tice şi decorative, ca şi minunata poezie populară, ori cântecul de dor şi de izbânzi, fireşte, că ar fi păcat dacă nu ar găsi ca­drul cel mai potrivit de a-şi manifesta, în forme superioare, puterea lui sufletească. Această supremă nevoe a afirmaţiei spiri­tuale au simţit-o toţi acei cari au încurajat luminarea poporului nostru prin şcoli — partidul liberal în primul rând — şi prin lupta contra întunericului periculos al ne­­ştiinţei de carte. In adevăr, care alt guvern a luptat mai mult pe terenul cultural, prin în­fiinţarea de şcoli la sate şi repararea şi înzestrarea celor în fiinţă, pentru a scoate pe ţăranul român din bezna neputinţei de a citi din când în când un rând şi de a-şi ţine socotelile gospodăriei pe hârtie! Să ne mai amintim apoi de înlesnirile pe care în­totdeauna partidul liberal le-a pus la în­demâna băeţilor inteligenţi de la ţară, spre a se ridica acolo unde calitatea lor sufle­tească şi mintea lor îi îndreptăţea să fie. Dar, cu această operă de ridicare cul­turală, care reprezintă o ofensivă naţională, tot atâta de hotărîtoare pentru destinele poporului nostru, ca şi ofensivele întemeiate pe forţa materială, se cuvine, a cita, ca fapt hotărîtor în evoluţia noastră culturală, ma­rele rol de ctitor ce-l ţine M. S. Regele Carol II, înţelegător al primatului spiritual. Îndrăgostit de tot ceea ce este creaţie spi­rituală românească, şi Regele legat de pe acum, în istoria neamului nostru, cu avân­tul dat operelor de calitate nemuritoare pentru că sunt părtaşe cu liniile eterne ale vieţii. Regelui ţării, poporul român îi dato­rează încurajarea ce El a dat-o oricărei manifestări spirituale, patronând serbările cărţii româneşti, organizând echipe cultu­rale la sate şi stând de veghe la activitatea „Fundaţiei“ ce-i poartă numele şi care atâta de impunător trage noui drumuri în cultura artistică şi literară a neamului nostru. Desigur, ar fi de amintit aici, în aceste rânduri destinate lecturii oamenilor de la ţară, mai cu seamă acele echipe regale studenţeşti, care pe timpul verii umblă din sat în sat, pentru a strânge şi însemna fru­museţile poporului nostru, mai de mare importanţă pentru orice ţară chiar decât bogăţiile materiale. De asemenea, ar mai tre­bui să catalogăm şi numeroasele cărţi de folos anume pentru lumea de la sate, tipă­rite pe un preţ extrem de ieftin de aceleaşi Fundaţii culturale regale, în biblioteca nu­mită „Cartea satului*. Aşa­dar, ofensiva culturală românească, dusă cu puteri unite de toţi înţelegătorii marii forţe sufleteşti, pentru consolidarea unei ţări, găseşte un Rege pe Suveranul pasionat de cultură şi ctitor al creaţiilor eterne ale spiritului. Prin cultură vom cu­ Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Flondor Nr. 33 Str. D Petrino Nr. 1 Se primesc numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie. Strada lancu Flondor No. 33 Pentru inserare In interiorul ziarului se urci taxa ca f Forul de judecata in cernăuți. ceri cetăţile ce ne vor susţine acum şi de­­apururi toate avânturile, toate cerinţele şi toate drepturile noastre istorice. * -------------••-------------­ întrevederile Suveranului nostru la Londra Londra, 30 (Rador). — M. S. Regele Carol II a fost invitat la 28 Ianuarie de Re­gina văduvă Mary a Angliei la ceai. Apoi în ziua de 29 ianuarie a fost invitat la de­jun de ducele de Kent, fratele regelui An­gliei. In cursul după amiezii M. S. Regele Carol II a primit în audiență pe van Sit­­tart, subsecretar de stat la externe și lord Tyrell, fost ambasador al Angliei b­y Paris. Aseară Suveranul nostru a invitat la dineu la reşedinţa Sa din Londra pe Eden, Ne­ville Chamberlain, lord Wigram, mare şam­belan al curţii, lord Granarth şi pe d. N.­Ti-­­tulescu. Azi Regele nostru a invitat la detali tot în reşedinţa Sa din Londra pe Baldwin, primul ministru englez, Austin Chamberlain și lordul Cramborne, cum și pe d. N. Titulesu. L .- -------------------------------­ iutii iism ii im m w Londra, 31 (Rador). Regele nostru a părăsit ieri la ora 17 Londra cu un tren special. Pe pe­­ron a fost salutat de ducele de York, lordul Granard, generalul Buttler, lordul Munters, mi* miștru­ iugoslav, cehoslovac și grec, Rusdu Aras, ministru de externe turc şi membrii legaţiei ro­­mâne in frunte cu Laptew, ministru la Londra. Lordul Granard, în casa căruia a fost găzduit Suvernul, a însoţit pe Rege până la Paris’ * Dover, 31 (Rador). Regele Carol II a părăsit Dover plecând spre Calais, pe bordul distrugătorului „Montrose“, excortat de alte două distrugătoare. * Paris, 31 (Rador). — La ora 0.10 (ora Paris), Regele a sosit în gara de nord, fiind insolit de la Calais de Cesianu. A fost salutat de un reprezentant al președintelui Lebrun. —------------••--------------­ lipsit H­C MIM I Agenţia Ştefani transite din Djibuti. Ho­tărârea Negusului de a pleca din Dessie şi a se înapoia la Addis-Abeba este pusă în legă­tură cu o eventuală părăsire a Addis-Abebei, curtea imperială ca şi guvernul abisianian ur­mând să se stabilească în altă localitate a ţării. Se crede că Înaintarea coloanelor italiene de subt comanda generalului Graziani în provincia Sclamo constitue o serioasă şi gravă amenin­ţare pentru capitala Abisiniei. Crearea unei baze aeriene la Neghelli sporeşte această primejdie. Astfel se subliniază că acest oraş a fost bom­bardat in ziua de 20 Ianuarie, adică cu 24 ore înainte de ocupare, de 26 avioane italiene ve­nite de la o distanță de 400 kilometri. Or Addis- Abeba este situată la o depărtare de numai 360 kilometri de Neghelli. Regina Mary a Angliei mulţumeşte poporului Londra, 30 (Rador). Intr’un mesagiu a­­dresat poporului britanic, Regina Mary mul­ţumeşte pentru dovezile de simpatie pe care le-au dat cu toţii cu prilejul morţii Re­gelui George V. Ea îşi exprimă speranţa că poporul britanic va da dovadă şi faţă de fiul ei, Eduard VIII, de aceeaşi credinţă şi acelaş devotament. Se subliniază cu a­­cest prilej că în actele oficiale Regina nu este numită Regina Mamă, ci Regina Mary, denumire care se explică prin faptul că ac­tualul Suveran nu este căsătorit. -----------------------------------­ Savanţii noştri peste hotare -j ' Este locul să revenim şi să subliniem mân* dria ce trebuie să simtă fiecare român faţă de ^p^&ierile extrem de elogioase şi de primirea reface în franţa d*lui prof. Iorga. Opera de propagandă, pe care an de an, d*sa o în* făptueşte în străinătate, are o nepreţuită va­ loare. Mai ales când se ştie căldura neobiş* nuită cu care d*sa înfăţişează România, sub toate aspectele ei precum şi geniul rasei. In ul* tima d*sale conferinţă, ţinută la Nancy, marele nostru savant a vorbit despre „Evoluţia gân* direi politice româneşti“. Cu acest prilej, dasa a insistat în introducere, asupra legăturilor din­­tre armata noastră şi cea franceză în timpul războiului. Prezenţa la conferinţă a şase gene­­rali francezi, aplauzele cu cari reprezentanţii glorioasei armate aliate au salutat pe savantul nostru, au dovedit sincera fraternizare a celor două neamuri. ---------------•••--------------­ Lucrările pentru întocmirea bugetului ministerului sănătăţii La ministerul sănătăţii s’a început lucrările pentru întocmirea bugetului acestui departa­ment, ca el să fie întocmit pe bazele şi ne­voile reale ale serviciilor D. prof. Dr. Gane, secretarul general al ministerului, a hotărît să se consfătuiască cu inspectorii generali sanitari şi medicii primari de judeţe. Astfel zilele tre­cute s-a ţinut o consfătuire cu inspectorii şi medicii primari din regiunile Craiova şi Bucu­reşti iar Joi şi Vineri se ţin conferinţe cu re­prezentanţii regiunilor din Moldova (Cernăuţi, Iaşi). In aceste conferinţe preparatorii bugetu­lui, se discută nevo­le sanitare ale fiecărui ju­deţ în parte. După aceste conferinţe ministerul va întocmi un program de lucru. Un obiectiv principal, este lărgirea cât mai mult posibil, a asistenţei medicale la sate, guvernul fiind pre­ocupat, îndeobşte, de ridicarea standardului sănătăţii generale, îndeosebi în mediul rural unde locuitorii trebue să găsească, de aci îna­inte, mai multă solicitudine din partea organe­lor sanitare. Numărul mare de dispensării ce s’au clădit mai ales în ultimul an, va ajuta mult la opera de ajutor sanitar la sate pe care guvernul vrea s-o intensifice.

Next