Glasul Bucovinei, mai 1936 (Anul 19, nr. 4804-4825)

1936-05-01 / nr. 4804

Pag. 2 No. 4804 RENUMITA APA MINERALA DIN LUMEEmser Kränchen se căpătă iarăși la Farmacii și Drogherii. 18559 Carnet Un oficiu de editură al universităţii cernăuţene Am situat întotdeauna printre cele mai ni­merite mijloace ale tinerilor studioşi, de a-şi întrebuinţa în chip folositor până şi puţinul ră­gaz pe care-l au la dispoziţie, biblioteca şi spor­tul. Deşi una se ataşează numai formării inte­lectuale a individului, pe când celălalt doar în­tăririi lui fizice, le am închipuit mereu colabo­rând la sustragerea tânărului de sub ispita stră­zii şi a altor modalităţi — deloc fericit alese— pentru cheltuirea zadarnică a energiei lui. Con­ducerea universităţii noastre a înţeles de cu­­vreme rolul covârşitor, în formarea armonică a studentului, pe care-l au aceste două instituţii, mai cu seamă în vremea de astăzi, când tine­retul se simte ispitit să participe poate premen­tur la frământări sociale, care cer—în ajutorul unei vederi juste—şi o pregătire anumită, o ma­turitate oarecare de gândire. Astfel a luat fiinţă, acum de curând, o secţie de educaţie fizică, ce-şi va avea un teren amenajat special la dis­poziţie, pe proprietatea de lângă apele Prutu­lui. Pentru băieţii debili mai ales, acesta va fi un foarte bun loc de împrospătare fizică. Dar la îndemâna celor din fire mai aplecaţi spre lectură, îndrăgostiţi de carte, s’a găsit prea pu­ţin spaţioasă actuala sală de bibliotecă, cum şi intregile instalaţiuni ale acesteia. De­sigur, con­statarea poate fi o urmare a creşterii număru­lui de studenţi. Şi atunci, cu atât mai mult—a­­vându-se în considerare şi bogăţia unică în cărţi de valoare a bibliotecii noastre universi­tare — conducerea universităţii cernăuţene s’a văzut îndemnată să desemneze proectul ridică­rii unui palat aparte, pentru adăpostirea impri­matelor ei şi primirea celor care le cercetează, cu tot aranjamentul astăzi modern. Totuşi, căutând cu ochii spre Bucureşti, spre capitala autorităţilor până şi în materie culturală, nu ne puteam scăpa de invidie, vă­zând că învăţământul superior de acolo, prin tipărirea unor nenumărate lucrări aparţinând studenţilor, a aflat o şi mai nimerită cale de-a umplea prin muncă timpul nostru gol. Intr’adevăr, trebuia să fim invidioşi pentru activitatea ştiin­ţifică desfăşurată de centru, în domeniul căreia, mai ales la facultatea de filosofie şi litere, s’a realizat considerabil. Evident, în scopul acesta se cere în prealabil o chemare irezistibilă, se­cundată de o pregătire în specialitatea ta cât de cât temeinică. Ori nu putem crede că a­­ceşti factori de promovare a lucrărilor serioase la universitatea din Bucureşti, ar lipsi studen­ţilor noştri. Avem chiar o dovadă certă, care ne dă această credinţă. Ne-am gândit — poate şi dvs.—la broşurile scoase la iveală de mem­brii seminarului român de literatură modernă şi folklor, de sub priceputa îndrumare a d-lui profesor Leca Morariu. O piedică în calea mai largă a acestor lucrări era deci tocmai lipsa unor posibilităţi convenabile de tipărire a lor. Din contră, existenţa acestora la îndemâna stu­denţilor ar fi un puternic imbold la lucru pen­tru toţi cei dispuşi să-l facă. Mai bine zis, pen­tru cei chemaţi, pentru cei competenţi. Nu toţi sunt astfel, de sigur. Dar sunt—tot sigur. Cei­lalţi, potrivit plăcerii lor, îşi pot manifesta ve­leităţile sportive. Nu-i poate opri nimeni. Dar mai lăudabilă o vedem activitatea celor dintâi. Credem că la aceştia s’a gândit—ca şi la un incontestabil prestigiu sporit—consiliul uni­versitar recent întrunit sub preşedinţia d-lui ministru şi rector I. Nistor, când a hotărât să pună în studiu problema înfiinţării unui oficiu de editură al universităţii noastre, care să pun GLASUL BUCOVINEI Desminţiri italiene Roma, 30 (Rador). Se desminte oficial că s’ar fi trimis un emisar la Londra pentru negocieri cu gu­vernul britanic. Se desminte că Ger­mania ar fi mediatoare între Anglia şi Italia pentru soluţionarea conflic­tului italo-abisinian. Se desminte că ar fi vorba, cel puţin deocamdată, ca regele Victor Emanuel să fie proclamat împărat al Abisiniei în momentul în care trupele italiene ar pătrunde în Addis Abeba. Se desminte că Polonia ar urma să adere la acordurile italo-austro-un­­gare de la Roma. Sportive Belgrad, 30 (Rador).­­ Făcând ultimul antrenament înainte de a pleca la Bucureşti unde va juca cu echipa naţională a României, echipa naţională de footbal a Iugoslaviei a învins ori cu uşurinţă cu 5:0 pe Hakoah din Viena. cu cu jitm­­ir­­lice lucrări ştiinţifice şi—mai mult —manuale pentru studenţi. O iniţiativă vrednică de cinste, veţi conveni cu toţii. Şi prin înţelegerea şi pu­terea de muncă a actualei conduceri a univer­sităţii, noi o vedem pe curând realizată. Ca atare, gata să fructifice nebânuite posibilităţi studenţeşti, tăinuite potenţe în diferite specia­lităţi ale învăţământului superior şi în plus, să însemneze o nouă izbândă în drumul culturii, o nouă instituţie vom avea bucuria să vedem trăind rodnică pe lângă universitatea cernău­­ţeană. Atunci—spre pisma altora — şi — de ce nu ?—spre îngâmfarea, spre mulţumirea noastră! Ion Ştefan -----------------—«•••------------------­Mim mina „MM Emi­li" Lucrările pentru punerea la punct a vapo­rului „Regele Carol al Il-lea" au fost termi­nate. Inaugurarea noului vapor românesc se va face la 12 Maiu în prezența Suveranului. Promulgarea legii meseriilor M. S. Regele a semnat ieri dimineață de­cretul de promulgare al legii meseriilor. De­cretul va fi publicat astăzi în „Monitorul Oficial". ------------------••••------------------­ Vineri, 1 Mai 1931. M mi lut am torni Londra, 30 (Rador).—Consiliul de miniştri de ieri nu a ajuns la nici o încheiere defini­tivă a chestionarului ce va fi remis la Berlin, Vineri sau Sâmbătă. Chestionarul conţine ur­mătoarele trei întrebări principale: Care sunt intenţiile Germaniei faţă de Societatea Naţiu­nilor şi dacă doreşte ca pactul Societăţii Na­ţiunilor să fie separat de tratatul de la Versail­les? Cum vede Germania problema securităţii occidentale ? Şi cum vede Germania securitatea orientală? Nu se ştie încă sigur dacă se vor pune vre­o întrebare privitoare la egalitatea colonială şi la felul cum Germania înţelege so­luţionarea ei. Cu toate desminţirile lui Baldwin se anunţă că experţii de la Foriegn Office stu­diază ce colonii ar putea fi cedate Germaniei în caz când ea ar ameninţa cu pretenţiile. O asemenea cedare ar avea caracter simbolic, urmând să fu­re cedate Germaniei Coasta de Aur, Sierra Leone, și o parte din Nigeria. Mai mulţi membri din guvern ar fi favorabili cedă­rii coloniilor acestora Germaniei. --------------••••-------------­ Lindbergh in Franţa Paris, 30 (Rador). Lindbergh şi soţia sa, care dispăruseră de câteva zile, au fost des­coperiţi de ziarişti pe plaja de la Rochelle. Vă­­zându-se descoperiţi şi de indiscreţiile ziariş­tilor, cei doi soţi Lindbergh au împachetat şi au plecat cu destinaţie necunoscută. Cameră mobilată event popas (Absteigs­quartier) de închiriat cu 1­­­5 1936. Informa­­țiuni la ziar. 1*547 Domnişoară figură înaltă sveltă se anga­jează imediat. Adresa la adiţia ziarului. 1*565 Automobilul în care a fost asasinat regele Alexandru Automobilul în care a fost asasinat re­gele Alexandru, la Marsilia, oferit de guvernul francez Muzeului militar din Belgrad, a sosit în capitala Iugoslaviei. împreună cu alte amintiri ale tragediei din Marsilia, automobilul va fi a­­șezat într-o sală specială a Muzeului militar din Belgrad. Conserve de Legume Compoturi Conserve de Peşte (specialitate Pic-Nic) (specialitate Gusta) Muştar în flacoane Vinuri superioare de masă şi desert Specialităţi: Selection, Pinot Gris Riesling Casino Dining-Car „STIRBßY” Produse proprii de calitate excelenți :—: :—: De vânzare la toate magazinele de coloniale și băuturi precum şi la :—: : Magazinul de desfacere „STIRBE­Y“ Cernăuți Strada Regele Ferdinand 26. — Telefon 1046. 1*455

Next