Glasul Bucovinei, noiembrie 1936 (Anul 19, nr. 4934-4954)
1936-11-01 / nr. 4934
ABONAMENTUL : a* «ni as daC isi, p«/s as 300 isi, p« »ta Imi 160 lei, peatru msei ifink: » mi hi 300 lei, p* &ea 180 lei, pe tmri taxi iSML Naiul numânsl de DuaniileU pe un an 120 lei, pe an 70 iei, pe trei lasst 36 iei Prafcns Cestiluta ziarul irîsats 1 prin curier, lei C& limai. Paafev străinătate pe un an 1200 iei, p* V, an NOtel PlalMf» sef«de sediu! ziarului. .? / OK oov ISTIONSL ROrt^IHKSC Hamis Tatefo* Nr. 28# = APARE ZILNIC =s Tipografia: T«S«fo« Hr. 28« Redaclia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Prindor Nr. 33 Str. b. Petrin© Nr. t S* vriulitti numai articole iscălite. Manuscrisele :,e se înapoiază. ANUNŢURI Ş4 RECLAME se s&acuieaxa după tarif și se primesc la adtain sistrație. Strada iaaew Floader No. 33 Pm/ftv- inserate is interiore! xlarahti se turcă taxa ea ta% For«? «§« iss«t®«»gîă ?« fttrnaufL „Nu mica ci perfecta înţelegere“ Acesta de deasupra este titlul unui înflăcărat articol, publicat de d-l Victor Antonescu, ministrul de afaceri străine al României, într-unul din ziarele de la Praga, articol în care bărbatul nostru de stat mărturiseşte că este tentat, documentând însă pentru care motive, să denumească mai bine organismul solid al Micii înţelegeri cu titlul de „Perfecta“ înţelegere. In tot cazul, oricât de bine închegată s’ar prezenta cetăţuia celor trei state — România, Cehoslovacia şi Iugoslavia—în răsăritul european, reprezentanţii ţărilor membre nu uită să lucreze spornic şi cu sârguinţă la o din ce merge mai consolierate a î&ffobiectiv de însemnătate considerabilă, în concertul păcii în Europa. Astfel, manifestaţiunile şi declaraţiunile, care s’au produs cu prilejul rar al vizitei M. Sale Regelui Carol al II-lea la Prvaga, au avut drept rezultat o nouă piatră de consolidare pusă la temelia organismului politic al Micii Antante şi au scos în evidenţă din nou sentimentele de amiciţie frăţească pe care naţiunile componente ale acestui front comun în orientul Europei, şi le poartă reciproc. Desfăşurarea evenimentelor internaţionale din ultima vreme au impus, ca o necesitate inexorabilă, o examinare repetată a problemelor ridicate şi a situaţiunilor create de această desfăşurare de evenimente. Acum câteva luni la Bucureşti, acum câteva săptămâni la Bratislava, astăzi cu prilejul vizitei Suveranului României la Praga — orientările şi politica Micei înţelegeri au fost examinate şi verificate în lumina împrejurărilor actuale, constatându-se la fiece reuniune o complectă solidaritate de interese şi o desăvârşită unitate de vedere între cele trei state legate în această înţelegere. Este de tot interesul să rezumăm şi felul cum defineşte acest organism politic d-l preşedinte de consiliu al Cehoslovaciei, Hodza, făcând declaraţii în acest sens unul ziarist român . Mica Inţelepere — spune d-sa — este înainte de toate o grupare politică de realizări practice în interesul păcii. Sistemul şi metodele sale de acţiune, departe de a fi rigide se armonizează cu necesităile de fiecare moment. Iată pentru ce conversaţiunile pe care le-am avut şi le vom coninua sub auspiciile Augustului Suveran al României şi ale preşedintelui nostru d-1 Jenes, tind spre a creea o posibilitate de elaborare cu acele state cari azi nu s’au propiat încă de noi. — Iar despre magistralul iscurs al Suveranului nostru la Praga, d-l ÎT'SÎta, ministrul de externe al Cehoslovaiei, a ţinut să declare: „Ne bucurăm în rod cu totul special de a fi găsit la M. Regele Carol al II-lea acea formă hotărâtoare, acea energică voinţă tradiţională, înţelepciune, de care popoarele noastre au azi mai mult decât oricând nevoie“. Ori în asemeni condiţiuni trebuie să constatăm cu satisfacţiune şi cu încredere că depe urmele vizitei Suveranului României la Praga situaţiunea politică din Orientul Europei a ieşit consolidată spre marele câştig al omenirei dornicede ordine, de pace şi de muncă. Legăturile cari s’au strâns şi s’au întărit în capitala Cehoslovaciei sunt o chezăşie mai mult a politicei sănătoase pe care o practică Mica înțelegere, organismul politic căruia, cu profund temeiu, d-l ministru Victor Antonescu ar prefera să-i zică „Perfecta“ înțelegere. #9® Proect de modificare a legii responsabilităţii ministeriale Joi după amiază a avut loc la locuinţa d-lui M. Djuvara, ministrul justiţiei, o consfătuire ministerială la care au participat dnil. Ion Inculeţ, vice-preşedintele consiliului de miniştri, D. luci, ministrul de interne, M. Cancicov, ministrul finanţelor, Valeriu Pop, ministrul de industrie şi comerţ, V. Sassu, ministrul agriculturii şi domeniilor, I. Nistor, ministrul muncii şi Aurelian Bentoiu, subsecretar de stat la interne. S-a discutat proectul de lege modificator al legii responsabilităţii ministeriale. Astfel de consfătuiri vor avea loc cât mai des pentru a se discuta toate proectele de legi ce vor fi prezentate Parlamentului. înzestrarea laboratoarelor şcoalelor şi liceelor Ministerul instrucţiune! a trimis o circulară tuturor inspectorilor şefi prin care se cere să ia măsuri urgente pentru înzestrarea laboratoarelor şcoalelor şi liceelor, cu aparate moderne. In acest scop se va aloca în fiecare an o sumă de către comitetele școlare. *sa® Se plătesc pensiile Sosind acreditivele pentru plaţa pensiilor pe luna octombrie la administraţia financiară din Cernăuţi, a început să se plătească după cum urmează: 30 Octombrie literele T, U, V, Z, A; 31 Octombrie literele B, C, D, E; 2 Noembrie literele F, G, H, J; 3 Noembrie literele K, L, M, N ; 4 Noembrie literele O, P, R; 5 Noembrie litera S. Examen pentru medici de spitale Din Bucureşti se comunică: Ministerul sănătăţii a dispus să se ţină pentru ziua de 14 Decembrie un concurs pentru o promoţie de medici de spitale. înscrierile se fac începând cu 30 de zile înaintea examenului, trimiţându-se şi suma de 2000 lei, împreună cu cererea de înscriere. Toamnă lungă Bucureşti. Ne vine ştim din toate părţile ţării cari anunţă că timpul se menţine destul decălduros şi favorabil. Sătenii promit că toamna va ţine încă lung timp. Ei deduc această prezicere din faptul că albinele culeg încă miere. Pe de altă parte „Metereologii“ susţin această părere a agricultorilor, şi sunt de părere că acest timp va dura până aproape de Crăciun. a««»- Legei regimului presei nu s-a întocmit Ministerul de justiţie face cunoscut că proectul de lege pentru reglementarea regimului presei, nu este încă întocmit şi că textele publicate în ziare sunt apocrife. -------------496------------- Un vapor scufundat se scoate din mare Zilele aceste soseşte în portul Constanţa un vapor rusesc „Kreml“, aducând pe bord un echipagiu, care va efectua toate lucrările pentru scoaterea vaporului „Veliku“ scufundat la Constanţa încă în anul 1920. --------------------.----------------- Condamnarea fostului student Norbert Preminger Este ştiut că în luna Martie a. c., studentul evreu Norbert Preminger a lovit un profesor, pe coridorul sălilor de curs a Universităţii din Cernăuţi. Drept urmare a acestui fapt, studenţii i-au aplicat o corecţie. Dar îndrăsneala acestui evreu a provocat o reacţie aşa de puternică, încât Universitatea şi administraţia deStat a suferit două luni de nelinişte şi tulburări. Datorită faptului, că acest incident s’a întâmplat în zona stării de asediu şi datorită faptului, că profesorul era în exerciţiul funcţiunii, studentul Preminger — căci a fost eliminat din toate Universităţile abia ulterior — a fost trimis judecăţii consiliului de războiu. Consiliul de războiu a corpului 4 armată Iaşi, de®sub preşedenţia d-lui colonel Munteanu, având în vedere considerentele grave a ultrajului cu lovirea prof. de la Cernăuţi şi a gravelor consecinţe ce au urmat acestui gest incalificabil, ieri, 30 Oct., a judecat acest caz şi a condamnat pe fostul student Norbert Preminger la 1 an închisoare militară şi 1000 lei cheltueli. Nu a ţinut cont de timpul cât pedepsitul a stat în prevenţie. In modul acesta, justiţia militară a făcut dreptate, iar prestigiul universitar este reparat. 909. Război sau noul criză ! D-l Huli, ‘secretarul departamentului de stat din New-York, a declarat că politica izolării economice a adus la înarmările ’enorme, cărora e faptul să urmeze răsboiul. Şi dacă într’un an sau doi nu isbucneşte răsboiul, cu siguranţă va fi o explozie economică, cu urmări tot așa de funeste.