Glasul Bucovinei, noiembrie 1936 (Anul 19, nr. 4934-4954)

1936-11-01 / nr. 4934

ABONAMENTUL : a* «ni as daC isi, p«­­/s as 300 isi, p« »ta Imi 160 lei, peatru msei ifink: » mi hi 300 lei, p* &ea 180 lei, pe tmri taxi iS­ML Naiul numânsl de DuaniileU pe un an 120 lei, pe an 70 iei, pe trei lasst 36 iei Prafcns Cestiluta ziarul irîsats 1 prin curier, lei C& limai. Paafev străinătate pe un an 1200 iei, p* V, an NO­tel PlalMf» se­­f«d­­e sediu! ziarului. .? / OK oov ISTIONSL ROrt^IHKSC Hamis Tatefo* Nr. 28# = APARE ZILNIC =s Tipografia: T«S«fo« Hr. 28« Redaclia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Prindor Nr. 33 Str. b. Petrin© Nr. t S* vriulitti numai articole iscălite. Manuscrisele :,e se înapoiază. ANUNŢURI Ş4 RECLAME se s&acuieaxa după tarif și se primesc la adtain sistrație. Strada iaaew Floader No. 33 Pm/ftv- inserate is interiore! xlarahti se turcă taxa ea ta% For«? «§« iss«t®«»gîă ?« fttrnaufL „Nu mica ci perfecta înţelegere“ Acesta de deasupra este titlul unui în­flăcărat articol, publicat de d-l Victor Anto­­nescu, ministrul de afaceri străine al Ro­mâniei, într-unul din ziarele de la Praga, ar­ticol în care bărbatul nostru de stat măr­turiseşte că este tentat, documentând însă pentru care motive, să denumească mai bine organismul solid al Micii înţelegeri cu titlul de „Perfecta“ înţelegere. In tot cazul, oricât de bine închegată s’ar prezenta ce­­tăţuia celor trei state — România, Cehoslo­vacia şi Iugoslavia—în răsăritul european, reprezentanţii ţărilor membre nu uită să lu­creze spornic şi cu sârguinţă la o din ce merge mai consol­ierat­e a î&ffobiec­tiv de însemnătate considerabilă, în con­certul păcii în Europa. Astfel, manifestaţiu­­nile şi declaraţiunile, care s’au produs cu prilejul rar al vizitei M. Sale Regelui Carol al II-lea la Prvaga, au avut drept rezultat o nouă piatră de consolidare pusă la temelia organismului politic al Micii Antante şi au scos în evidenţă din nou sentimentele de amiciţie frăţească pe care naţiunile compo­nente ale acestui front comun în orientul Europei, şi le poartă reciproc. Desfăşurarea evenimentelor internaţio­nale din ultima vreme au impus, ca o ne­cesitate inexorabilă, o examinare repetată a problemelor ridicate şi a situaţiunilor create de această desfăşurare de eveni­mente. Acum câteva luni la Bucureşti, acum câteva săptămâni la Bratislava, astăzi cu prilejul vizitei Suveranului României la Praga — orientările şi politica Micei înţe­legeri au fost examinate şi verificate în lu­mina împrejurărilor actuale, constatându-se la fiece reuniune o complectă solidaritate de interese şi o desăvârşită unitate de ve­dere între cele trei state legate în această înţelegere. Este de tot interesul să rezumăm şi felul cum defineşte acest organism politic d-l preşedinte de consiliu al Cehoslovaciei, Hodza, făcând declaraţii în acest sens unul ziarist român . Mica Inţelepere — spune d-sa — este înainte de toate o grupare politică de realizări practice în interesul păcii. Siste­mul şi metodele sale de acţiune, departe de a fi rigide se armonizează cu necesită­­ile de fiecare moment. Iată pentru ce con­­versaţiunile pe care le-am avut şi le vom con­­inua sub auspiciile Augustului Suveran al României şi ale preşedintelui nostru d-1 Jenes, tind spre a creea o posibilitate de elaborare cu acele state cari azi nu s’au propiat încă de noi. — Iar despre magistralul iscurs al Suveranului nostru la Praga, d-l ÎT'SÎta, ministrul de externe al Cehoslova­­iei, a ţinut să declare: „Ne bucurăm în rod cu totul special de a fi găsit la M. R­­egele Carol al II-lea acea formă hotărâ­toare, acea energică voinţă tradiţională, în­ţelepciune, de care popoarele noastre au azi mai mult decât oricând nevoie“. Ori în asemeni condiţiuni trebuie să constatăm cu satisfacţiune şi cu încredere că depe urmele vizitei Suveranului Româ­niei la Praga situaţiunea politică din Orien­tul Europei a ieşit consolidată spre ma­rele câştig al omenirei dornice­­de ordine, de pace şi de muncă. Legăturile cari s’au strâns şi s’au întărit în capitala Cehoslo­vaciei sunt o chezăşie mai mult a politicei sănătoase pe care o practică Mica înțele­gere, organismul politic căruia, cu profund temeiu, d-l ministru Victor Antonescu ar prefera să-i zică „Perfecta“ înțelegere. #9® Proect de modificare a legii responsabilităţii ministeriale Joi după amiază a avut loc la locuinţa d-lui M. Djuvara, ministrul justiţiei, o consfătuire mi­­nisterială la care au participat d­nil. Ion In­­culeţ, vice-preşedintele consiliului de miniştri, D. luci, ministrul de interne, M. Cancicov, mi­nistrul finanţelor, Valeriu Pop, ministrul de in­dustrie şi comerţ, V. Sassu, ministrul agriculturii şi domeniilor, I. Nistor, ministrul muncii şi Au­relian Bentoiu, subsecretar de stat la interne. S-a discutat proectul de lege modificator al legii responsabilităţii ministeriale. Astfel de consfă­tuiri vor avea loc cât mai des pentru a se dis­cuta toate proectele de legi ce vor fi prezen­tate Parlamentului. înzestrarea laboratoarelor şcoalelor şi liceelor Ministerul instrucţiune! a trimis o circulară tuturor inspectorilor şefi prin care se cere să ia măsuri urgente pentru înzestrarea labora­toarelor şcoalelor şi liceelor, cu aparate mo­derne. In acest scop se va aloca în fiecare an o sumă de către comitetele școlare. *sa®­ Se plătesc pensiile Sosind acreditivele pentru plaţa pensiilor pe luna octombrie la administraţia financiară din Cernăuţi, a început să se plătească după cum urmează: 30 Octombrie literele T, U, V, Z, A; 31 Octombrie literele B, C, D, E; 2 Noembrie literele F, G, H, J; 3 Noembrie li­terele K, L, M, N ; 4 Noembrie literele O, P, R; 5 Noembrie litera S. Examen pentru medici de spitale Din Bucureşti se comunică: Ministerul să­nătăţii a dispus să se ţină pentru ziua de 14 Decembrie un concurs pentru o promoţie de medici de spitale. înscrierile se fac începând cu 30 de zile înaintea examenului, trimiţân­­du-se şi suma de 2000 lei, împreună cu cere­­rea de înscriere. Toamnă lungă Bucureşti. Ne vin­e ştim­ din toate părţile ţării cari anunţă că timpul se menţine destul de­­călduros şi favorabil. Sătenii promit că toamna va ţine încă lung timp. Ei deduc această prezicere din faptul că albinele culeg încă mie­re. Pe de altă parte „Metereologii“ susţin a­­ceastă părere a agricultorilor, şi sunt de pă­rere că acest timp va dura până aproape de Crăciun. a««»- Legei regimului presei nu s-a întocmit Ministerul de justiţie face cunoscut că pro­­ectul de lege pentru reglementarea regimului presei, nu este încă întocmit şi că textele pu­blicate în ziare sunt apocrife. -------------496-------------­ Un vapor scufundat se scoate din mare Zilele aceste soseşte în portul Constanţa un vapor rusesc „Kreml“, aducând pe bord un echipagiu, care va efectua toate lucrările pen­tru scoaterea vaporului „Veliku“ scufundat la Constanţa încă în anul 1920. --------------------.­-----------------­ Condamnarea fostului student Norbert Preminger Este ştiut că în luna Martie a. c., studen­tul evreu Norbert Preminger a lovit un profesor, pe coridorul sălilor de curs a Universităţii din Cernăuţi. Drept urmare a acestui fapt, studenţii i-au aplicat o corecţie. Dar îndrăsneala acestui evreu a provocat o reacţie aşa de puternică, încât Universitatea şi administraţia de­­Stat a suferit două luni de nelinişte şi tulburări. Datorită faptului, că acest incident s’a în­tâmplat în zona stării de asediu şi datorită fap­tului, că profesorul era în exerciţiul funcţiunii, studentul Preminger — căci a fost eliminat din toate Universităţile abia ulterior — a fost trimis judecăţii consiliului de războiu. Consiliul de războiu a corpului 4 armată Iaşi, de®sub preşedenţia d-lui colonel Munteanu, având în vedere considerentele grave a ultra­jului cu lovire­a prof. de la Cernăuţi şi a gra­velor consecinţe ce au urmat acestui gest in­calificabil, ieri, 30 Oct., a judecat acest caz şi a condamnat pe fostul student Norbert Premin­ger la 1 an închisoare militară şi 1000 lei cheltueli. Nu a ţinut cont de timpul cât pedep­situl a stat în prevenţie. In modul acesta, justiţia militară a făcut dreptate, iar prestigiul univer­sitar este reparat. 909. Război sau noul criză ! D-l Huli, ‘secretarul departamentului de stat din New-York, a declarat că politica izo­lării economice a adus la înarmările ’enorme, cărora e faptul să urmeze răsboiul. Şi dacă într’un an sau doi nu isbucneşte răsboiul, cu siguranţă va fi o explozie economică, cu urmări tot așa de funeste.

Next