Glasul Bucovinei, decembrie 1936 (Anul 19, nr. 4955-4975)

1936-12-01 / nr. 4955

— MTv Marți 1 Decembrie 1936 Cer Zfciref; Tetofsn Hr. ul I !üi Anu|cXIfe No, -4055 PÖNAL ROn&HttSC rtPflRE ZILNIC ssssss TlpegrtfU: Tttafwi Hr, JM dacțîa și Administrația Iti, Strada lancu Flondor Nr. 33 Str. b Petrin© Nr. 1 ABONFtA£NTUL , km St* «Ol**, p* v» *s 300- 1*4, M» irti Uliii 150 i p# m as 300 M, p» *e 1«! 1*î, p* -j£“ finS. tS 30U ttt, W ( ÎOO M, p«41 de Decrtekâ. t«L Nwnas aaini de Dnssteira, pa us o 120 i«L p» % M 70 M, pe te*! tasi 3b i«L Pacsin« Cemeuti ziare! mait amat prte curiei, te* 66 lucru. P«sfcra strftitxfetai« pe us *s 1200 lei, pe »/, *e 700 kct Prâftlc se fat l& «««Itat xterului. îi­iraesc numai articole iscălita. Manuscrisele ®* se înapoiază. fINUHTURi SÎ RBCLlWfi m fakultra* dw*£ tarif st ** ssrfenese I« KUtratk: Strada lanos PSamter Na. 32 P&g&m inserat« ta taterierai xUnuvi H iureă tiun m W% Forul da judacat* fr CwnâMp, ! Astăzi, 1 Decembrie, se împlinesc 18 ani de la proclamarea unirii Ardealului cu vechiul regat. Astăzi deci când sărbătorim aniversarea acestei uniri, neamul românesc întreg, închegat pentru totdeauna în hota­rele sale istorice dintre Tisa, Nistru, Ce­remuş şi Dunăre, într’un moment de înaltă reculegere, înalţă pe altarul Dumnezeului părinţilor noştri rugi fierbinţi, izvorîte din sufletul său bun şi iertător. Ţara noastră îmbracă astăzi haina unei alese sărbă­tori: acea a realipirii Ardealului la vechiul teritoriu românesc de dincoace de munţi şi a restabilirii acelei Românii, care des­ţelenise, apărase şi-şi clădise altar pe a­­ceste meleaguri, acum două milenii. Dar astăzi, când la aceleaşi altare ţara întreagă-şi sărbătoreşte", la ea acasă, unirea Ardealului cu patria străbună, la Bucureşti, în capitala României întregite, se îndepli­neşte un act sacru—acolo se celebrează azi unirea sufletească a României, Iugoslaviei, şi Cehoslovaciei în acea organizaţiune pu­ternică şi temută, care, sub numele de Mica înţelegere, veghează neîncetat la menţine­rea păcii în aceste părţi ale lumii. Acolo astăzi, trimişii Iugoslaviei şi Cehoslovaciei, împreună cu solii Franţei, sărbătoresc cu noi actul dreptăţii istorice a unirii Tran­silvaniei. Acolo se dă azi răspuns definitiv revizionismului maghiar, acolo se strigă azi, să fie auzit de toată lumea, dreptul intan­gibil al Românilor la o viaţă de muncă şi pace, pe moşia lor strămoşească. Tot acolo astăzi, în faţa Regelui nostru, în faţa mi­siunilor politice şi militare, sosite din Iu­goslavia, Cehoslovacia şi îndepărtata Franţă, se sfinţeşte Arcul de Triumf al României. Şi în grelele lui pietre, acesta înveciniceşte un măreţ simbol de vitejie şi afirmare ro­mânească, de stâlp de hotar civilizator în părţile de răsărit ale Europei. Prin felul ei de a fi prăznuită în aceste timpuri zbuciumate, prin măreţia şi simbo­lul ei, sărbătoarea unirii Transilvaniei cu patria mamă capătă acum un sens deose­bit. Căci nu este numai un prilej de recu­legere şi îndemnuri noi la muncă şi afir­mare românească, sărbătoarea de azi a re­încadrării bătrânului Ardeal la vatra româ­nismului, ci, mai mult, ea trebue să fie săr­bătoarea drepturilor noastre sacre, rămase de la străbunii noştri, stăpânii gliei carpa­tice şi purtătorii unei civilizaţii de milenii. Dar astăzi când, după 18 ani de viaţă naţională a Ardealului, când pecetea civili­zaţiei româneşti s'a impregnat pentru tot­deauna pe plaiurile lui, reintegrate indiso­lubil şi pentru vecie în statul român, as­tăzi la orizontul lui dinspre asfinţit se în­grămădesc din nou nori prevestitori de furtună. Furtuna urii milenare a Ungurilor, ură specific maghiară, nota sufletului lor, izvor de zbucium şi nelinişte de veacuri în aceste părţi ale Europei. Ne doare veci­­nătatea acestor urmaşi ai călăreţilor pus­­tiurilor asiatice, ne doare şi mai mult spri­jinul dat lor de cătră stăpânul unui popor latin, un frate de-al nostru întru cea mai veche tradiţie şi cea mai gingaşă afinitate sufletească. Dar un popor care vorbeşte atât de aproape vorbei noastre şi cântă a­­tât de asemănător doinei noastre, nu poate îndrepta pasul prăpădului­­turanic, ce stă să se deslănţuie din nou asupra stăpânirii noas­tre. Cel ce cunoaşte sufletul poporului ita­lian, marea afinitate dintre acest suflet şi cel al poporului român, nu poate crede în declaraţiile vremelnice, din discursuri de ocazie, fie cât de oficiale, dar îndreptate contra celor mai dragi. Acum trei zile Bucovina a sărbătorit a 18 aniversare a unirii ei cu vechiul regat. In marea manifestaţie naţională de la Cer­năuţi, în glasul duios al trimisului Ardealu­lui vibrară, pline de avânt, note de hotă­­rîre nestrămutată pentru apărarea ţării noas­tre întregite. Azi, când sora noastră de peste munţi îşi sărbătoreşte aceaşi sfântă unire a ei, Bucovina românească stă alături de Transilvania românească, întru acelaş ideal: apărarea patrimoniului nostru naţional, în­chegat pentru totdeauna din părţi de suflet şi de pământ românesc. Ilie Corfus ---------------______________ owr Prsi h mp ininsile Mili nalindle Ini Mffl Universul subliniază în mod deosebit participarea celor 50.000 de săteni cari au defilat la 28-X1 în Cernăuţi. La fel ziarul Viitorul­ .Înainte de solemnitatea desvelirii, cei peste 50.000 de săteni au defilat în formaţii judeţene în faţa d-lui C. I. C. Brătianu, pe care l au a­­clamat îndelung. Au făut o deosebită impresie grupurile de ţărani din ţinuturile Putnei şi Ba­niţa Moldovenească, ale căror costume pito­reşti şi ţinuta disciplinată, au plăcut mult“. Sub titlul: Manifestaţiile liberale de la Cer­năuţi. Desvelirea statuei lui Ion I. C. Brătianul, Comemorarea Unirii, Curentul scrie: Astăzi s’a desfăşurat la Cernăuţi festivitatea naţională pentru comemo­rarea a 18 ani de la Unirea Bucovinei, pentru desvelirea bustului lui Ion I. C. Brătianu şi o impunătoare manifestaţie antirevizionisstă a par­tidului naţional liberal din Bucovina, la care au participat peste 20.000 cetăţeni din toate colţurile provinciei. Porunca Vremii remarcă: Astăzi a avut loc la Cernăuţi în cadrul serbărilor co­­memorative ale Unirii, o mare întrunire anti­­revizionistă la care au participat peste 30.000 de cetăţeni. Lupta scrie : „Dri dimineaţă s’a sărbă­torit cu mare însufleţire împlinirea a 18 ani dela Unirea Bucovinei cu regatul. In cadrul festivităţilor s’a făcut dezvelirea bustului lui Ion I. C. Brătianu şi s’a ţinut o mare întru­nire antirevizionistă. La festivităţi au participat zeci de mii de săteni din toate colţurile Buco­vinei, veniţi cu căruţe, călări şi cu trenuri spet­eiate, incă în cursul nopţii. Şi după ce pu­blică în extenso ca şi toate celelalte ziare, discursurile rostite, insistând asupra conţinu­tului lor naţional, închee. Mulţimea de săteni a defilat apoi prin faţa tribunei în care se gă­seau fruntaşii partidului şi oficialităţile. Defilarea a durat două ore. Sătenii purtau placarde prin care protestau împotriva revizionismului. La ora 1 juni, a avut loc un banchet de 500 per­soane în sala Astoriei“. Epoca publică în n­rul de Duminică 29 Nov. deocamdată numai rezoluţia dela 28 Nov. 1918. Adeverul şi Dimimaţ publică un text identic cu cel apărut în Luptă. Cele­lalte ziare româneşti încă nu aduc reportajul despre mare festivităţi din 28 XI dela Cernăuţi. Presa minoritară cernăuţeană închină însă acestei zile, sfinte pentru româ­nismul bucovinean, pagini întregi. Astfel Czernowiczer Deutscher Tagespost în articolul din prima pagină: Das Treubekenntnis der Bukowina (Profesiunea de fidelitate a Bucovinei) subliniază entuziasmul naţional al celor „30.030 de participanţi din Bucovina şi judeţele învecinate din Moldova şi Basarabia*. Czernowitser Morgenblatt con­­sacră peste trei pagini festivităţilor de la 28 Nov. şi are titluri ca: ,Un monument al libertăţii“ (Monumentul lui I.I. C. Brătianu), 28 Noembrie 1918—28 Noembrie 1936. Dinu Brătianu răs­punde lui Mussolini. 28 Noembrie în Cernăuţi. Se subliniază formidabila participare a mulţi­milor la această manifestaţie românească. Cernewitzer Allgemeine Zei­tung spune: Grandioasă desfăşurare a festi­vităţilor. — Cuvinte solemne pentru Rege şi Ţară. — Respingerea hotărâtă a revizionis­mului. Discursuri de mare importanţă politică. Ovaţiuni pentru şefii liberali. — Se subliniază imensa participare a judeţelor. In numărul viitor al ziarului nostru vom publica şi acele ecouri ale presei despre festi­vităţile din 28 Noembrie, cari încă nu ne au putut ajunge în redacţie. --------------»«--------------­ Deschiderea celui de al VI-lea salon de Pictură şi Sculptură Societatea artiştilor şi amicilor artelor plas­tice din Bucovina, a deschis Duminecă în 20 Noembrie 1936 la orele 12 în muzeul Regele Carol II, al şaselea salon de pictura şi sculp­tură. D­l vice-primar Dr. Luţa preşedintele a­­cestei societăţi artistice, a dat un interview zia­relor locale, cu acest prilej în care­­ şi a expus pe scurt rodnica activitate de până acum a societăţii. Noi vom reveni în curând asupra deschiderii acestei expoziţii cu o amplă dare de seamă.

Next