Glasul Bucovinei, august 1937 (Anul 20, nr. 5121-5142)

1937-08-01 / nr. 5121

Din Câmpulung Fratele lui Geo Bogza ? ! Nu există în Bucovina cineva care să poată pune la îndoială valoarea de profesor desăvâr­şit şi, mai presus de toate, româneasca şi dreapta conducere de care a dat prea frumoase dovezi d-l director Dr. Bileţchi de când se află în fruntea liceului Dragoş-Vodă din Câmpulungul nostru. Personalitate în adevăratul sens al cu­vântului, d-l director Cr. Bileţchi se bucură de o unanimă apreciere în lumea dascălilor ro­mâni bucovineni. Deacea cetim cu stupoare şi indignare articolul injurios ce i-l dedică, într’o revistă cernăuţeană tinerească, un oarecare re­fulat şi maestru de muzică Al. Bogza. Acest domn face şi filosofic şi are prilejul să terfe­lească până şi legile ţării în serviciul căreia se află, şi pe care, — exact ca şi Socrate din ci­tatul bogzan, — este dator s’o servească. Dar d-l Al. Bogza, ilarul preopinent improvizat in Cobză-filosoful, il înțelege pe Plato şi pe So­crate, întocmai, cu zdrângul: Zdrâng-zdrâng Plato, zdrâng-zdrâng Socrate, zdrâng-zdrâng Plotin şi treaba s’a făcut! Iar dacă nu-i de ajuns, atunci, daţi cu parul măi băieţi! Ori nu am ajuns încă ţară fără stăpân. Cetind şi recitind articolul ignorantului rătăcitor de tineret şcolar, nu ne mai surprinde nimic, adică nu ne mai poate surprinde nimic, căci, deşi tonul face muzica, — şi, în calitatea d-sale de don maestro, d-l Al. Bogza trebuia să ştie măcar atâta, — articolul întins, la lat şi galben de spaimă, pe mai mult de o pagină, este ato­­nalist. Dar între timp ne vine şi o altă infor­maţie, — colac peste pupăza bogzană — . Cobză filosoful din oraşul nostru, d-l Al. Bogza ar fi frate bun cu celălat tiz întru ideologie ro­mânească, pornograful Geo Bogza, aflat actual­mente pe frontul comunist de la Madrid. Ne întrebăm în concluzie: Cum stăm cu muzica ? Vă mai place, — nu vă mai place? Sau poate fraţii Bogzi s’au înţeles zicându-şi: „Măi tu frate-miu, e o afacere la mijloc! Eu în Spa­nia, tu aici. Ce mi-i roşul, ce mi-i verdele! Parcă verdele nu-i culoare complimentară?"" Şi dă-i cu măscării şi cu calomnii. Dar, vedeţi, metoda cu toate că e veche, nu prinde pretu­tindeni. Omul şi profesorul Dr. Bileţchi, oricâtă fiere ar vărsa cobzarii aliaţi, rămâne tot acela care este, adică un caracter neumbrit şi o per­sonalitate în lumea dăscălimii noastre. Corespondent -------------------•••«------------------­ O. E. T. R. în Cernăuţi Consiliul de miniştri a aprobat a se da în folosinţă Oficiului de Educaţie a Tineretului Român (O. E. T. R.) terenul proprietatea Mi­nisterului de Finanţe din oraşul Cernăuţi, str. Victoria, din nou creiată, înscris în cartea fun­­duară a oraşului sub No. 723­­­2 şi parte din parcela înscrisă sub No. 722­­­1, spre a servi ca teren de exerciţii pentru tineretul român din Bucovina. De asemenea a aprobat a se da în folo­sinţa Oficiului de Educaţie a Tineretului Ro­mân apartamentul compus din cinci camere, antreu şi servicii din etajul I al imobilului din str. General Presan No. 1, fost ocupat de percepţie, pentru a servi de sediu al Regional­­ei Oficiului de Educație a Tineretului Român din Bucovina, rămânând ca restul imobilului să-l ocupe în viitor. Totodată s’a dispus ca imobilul din Cer­­năuți, str. Regele Ferdinand No. 24, cum şi parte din parcela înscrisă sub No. 722­­­1, spre a avea Intrare prin str. Victoria, din nour creiată, să rămână în exclusivă folosinţă a Ministerului de Finanţe, care îl va utiliza î­n viitor pentru serviciile financiare din oraşul Cernăuţi. Ș1* slăbiciune sexuală, frigidi­­tate, spermalarea precoce, onanie, neurastenia generală , frica, depresii, sentiment de inferioritate, tulburări nervoase, dureri etc. Sexuologţ Dr. SCHMIDT, str. Universității 2 p 19163 litt INSTITUTUL DE CHIRURGIE ORTOPEDICA $1 ORTOPEDIE Dr. Gideon Bierer medic special pentru chirurgie ortopedică, fost operator timp îndelungat în clinica PROF. LORENZ, Viena —str. Română 21, Cernăuţi, Telefon 774— Tratament operativ şi conservativ de diformaţiuni înăscute şi contractate Toate bolile de picioare, inflamaţiuni de încheeturi, tu­berculoză osoasă, strâmbări a şirei spinărei şi a picioarelor. Paralizări şi fracturi. Atelier pentru construcţie de proteze, picioare artificiale, mâni artificiale pentru a putea lucra, aparate ortopedice, corsete, bandaje de vătamătură, cingătoare şi ciorapi de cauciuc. — Institut de Röntgen şi Electroterapie — DR. JOSEF BIERER Liceul „Ştefan cel Mare“ din Suceava, liceu de elită Liceul prt. pr. „Ştefan cel Mare“, una dintre cele mai vechi şi mai solide instituţii de cultură românească din Moldova de nord, care a jucat — pe timpul ocupaţiei austriace — un covârşitor rol, în viaţa naţională din „Ţara Fagilor“, constituind centrul iredenţei bucovinene, îşi continuă şi astăzi existenţa, cu aceeaşi tenacitate accentuată, având aceeaşi austeră disciplină, promovând munca reală, intensă, cinstită şi conştiincioasă, galvanizând su­fletele tineretului cu tonicul îndeplinirii datoriei şi incadrându-le armonic, în ritmul mare al vieţii Neamului nostru, ritm indicat de însuşi Marele Străjer de Ţării. Corpul didactic al liceului „Şte­fan cel Mare“, în frunte cu dl dir. V. Burduhos, se prezintă unitar, muncind cu elan într’o fră­ţească colaborare, fără să fie desbinat — ca la atâtea licee — pe chestiuni de ordin politic (sunt licee, unde corpul didactic îţi face impresia că e stăpânit despotic de zeiţa Discordia). Munca acestui corp didactic sucevan nu se mărgineşte numai în cadrul şcolii, ci un frumos mănunchiu de dascăli, în frunte cu neobositul şi întreprinzătorul Ştefan Pavelescu, desfăşoară o substanţială activitate extra-­­ şcolară, în cadrul societăţilor artistice şi culturale din loc. (Reuniunea muz.-dramatică „Ciprian Porum­­bescu“, „Ateneul Român“, Liga Culturală“, „Şcoala Română“ etc.). Trăind într’o astfel de atmosferă favorabilă şi datorită acestor serioase şi ideale stră­danii de la liceul de băieţi din Suceava e natural să se poată înregistra, anual, rezultate frumoase, cu prilejul celor două sesiuni de bacalaureat, când elevii trec aproape toţi prin această ultimă vamă a învăţământul secundar. Anul acesta, d. p., s-au prezentat 14 elevi, dintre cari 5 vechi şi 9 noui. Trei din cei vechi au căzut, iar cei 9 au trecut cu toţii, deci 80%. Dacă considerăm numai pe cei noui, atunci avem 100%. Trebue să mai men­ţionăm că primele două locuri, în ordinea clasi­ficării generale, le deţin doi elevi din Suceava. Numele celor reuşiţi din anul acesta sunt: Avram Schaye, Berthal Iacob, Cărăuşu Constantin, Coco­lici Gheorghe, Constantinescu Octav­, Găitan Tra­­ian, Livinschi Mihail, Nimigean Dumitru, Scurei D-tru, Teleaga Arborel și Weinberg Siegfried. ----------------------------------------­ Excursia grupului de premilitari din Cernauca la Zalesciki-Polonia In ziua de 28 iulie a. c. un grup de pre­militari în număr de 100 persoane, compus în majoritate din studenţi şi intelectuali, sub con­ducerea d-lui Maior Râdulescu, comandantul premilitarilor din Bucovina, in 3 autobuze puse la dispoziţie de către municipiul Cernăuţi au făcut o excursiune în Polonia,Zalesciki. La frontieră, după îndeplinirea formalită­ţilor, cam­ în treacăt zis, au fost cât de su­mare, graţie amabilităţii d-lui Şef de Vamă Francisc Iauţ de la vama Cristeatic, grupul a sosit peste frontieră, unde de asemeni după scurta formalitate vamală, s’au înşiruit în for­maţiune militară, şi au intonat imnul polon şi ro­mân în faţa a numeroşi vizitatori poloni, cari cu vădită satisfacţie au aplaudat ţinuta demnă a premin­tarilor. După vizitarea oraşului, conducătorii gru­pului au făcut o vizită de curtoazie prefectului ţinutului d-l Crijanovschi, care a rămas impre­sionat de felul cum s’au comportat premilitarii în acelaşi timp acordând diferite înlesniri de ordin material fără a fi solicitat. Astfel la plecare, grupul a fost invitat în vastul restaurant al aşezămintelor balneare „Plaza Sloneczna“ de sub conducerea d-nului Daniel Metz, originar din Bucovina-Seletin, unde întregului grup i s-a servit dulciuri şi băuturi răcoritoare. A fost un entuziasm formidabil şi o însu­fleţire comună, când în incinta localului s’au executat din nou imnul polon şi român, pre­cum şi mai multe cântece româneşti. Pentru această frumoasă primire într’o scurtă cuvântare, a mulţumit d-l Maior Ră­­dulescu. Cu această ocazie, avem plăcuta în­sărcinare de a aduce pe această cale mulţu­miri. Autorităţilor româneşti de la frontiere şi în special d-lui vameş Iauţ care a dat con­cursul său preţios şi înlesniri de trecere. ------------••••------------­ înfiinţarea unei curse poştale cu antenul c. f. R. lela Centi la Coneni si Mama st retour Se aduce onoratului P. T. public la cu­noştinţă că începând cu ziua de 29 Iulie s’a înfiinţat între oficiul poştal Cernăuţi I, II şi Cozmeni—Zastavna o cursă poştală însoţită de un factor poştal, care pleacă la orele 10 dim. cu autobusul C. F. R. şi se întoarce la orele 16. Publicul care are interes a expe­dia corespondenţa pentru aceste localităţi va prezenta-o până la orele 9.30 la oficiul Cernăuţi 1 Central sau Cernăuţi 2 gara pen­tru Cozmeni şi Zastavna iar cei din Coz­meni şi Zastavna vor prezenta corespon­denţa lor pentru Cernăuţi şi localitate peste Cernăuţi la acele oficii până la orele 13. Pentru localităţile de mai sus se admite a se preda corespondenţa complect francată şi direct factorului care însoţeşte cursa. -------------------------------------­ Buletin intern — D-l prof. Ion I. Nistor, ministrul muncii, a făcut zilele trecute o serie de inspecţiuni la câteva centre de muncă de folos obştesc din Ardeal. Astfel, d-sa a vizitat centrele de muncă din: Miercurea-Ciucului, Bicsad şi Tg.-Mureş. La Mercurea-Ciucului, d-l ministru a avut oca­zia să admire un splendid stadion destinat sporturilor; la Bicsad, începând din această localitate spre lacul Sf. Ana, s’a întins un drum ce face acum legătura dintre cele două locali­tăţi; la Tg.-Mureş, s’a pregătit un dig dealun­­gul Mureşului pentru a-i opri năvalnicele pu­hoaie în timpul abundenţii apei în urma ploilor sau a topirii zăpezilor. — Ieri s’a sărbătorit aniversarea luptei dela Cireşoaia, unde a căzut şi scriitorul buco­vinean Ion Grămadă. — Vor fi repatriate şi reînhumate în ţară rămăşiţele pământeşti a 1.400 eroi căzuţi în Bulgaria. — Exportul de struguri din Basarabia se anunţă a fi foarte ridicat pentru sezonul acesta. Numai din Tighina au fost achiziţionate peste 500 vagoane pentru Polonia. — Ministerul de finanţe a făcut cunoscut ministerului educaţiei naţionale că se pot face numiri în posturile de secretari în administraţia şcoalelor, întrucât acest personal este tot atât de indispensabil bunei funcţionări a şcoalelor ca şi membrii corpului didactic. Duminecă 1 August ora 17:30 terenul Dragoş Vodă Cernăuţi—Iiaşi (cupa Tilea) Arb. de tuşă: Cobilanschi Cornel şi­­ Haivas Max

Next