Glasul Bucovinei, februarie 1939 (Anul 22, nr. 5540-5561)
1939-02-01 / nr. 5540
ORIE tI ATIO NAL ROMANESC Ziarul: Telefon Nr. 29-1? — APARE ZILNIC Tipografia: Telefon Nr. 29-1? înscris în registrul publicațiilor periodice aril Mai 1938.— Proprietar: Institutul de Arte grafi Director responsabil: Dr. . REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Cernăuți, Strada Iancu Flondor 33 sau D. Petrino Nr. 14, sub Nr. 15/38 din 26 Q ovinei“ S.A.R. Cernăuți ) R A R I U Evenimentul zilei Discursul fl-lui HITLER ■ in fata Reichstagului Alipirea Austriei soluţionarea probiemei sudete. Aspră critică a dento»craticior.— Problema coloniilor* — italiai nafionsi-socistist $1 biserica. — Problema evreească.—Strânsa prietenie Italo-germană. — Reichul va interveni în lupta pentru Italia.'- Relaţiile cu celelalte țăuri. Berlin 31. (Rador). — Cancelarul Hitler, în discursul de Luni de la opera Krol, după ce a făcut istoricul venirii la cârmă a partidului național socialist, a declarat că salvarea Europei a fost începută cu d. Mussolini şi cu fascismul italian şi continuată de naţional-socialişti, iar în ultima verae de victoria generalului Franco. Un an a fost de ajuns ca să dea putinţă poporului gerrman să se bucure de unitatea dorită zadarnic de generaţii. După ce relevă că printre cele 14 puncte ale preşedintelui Wilson se află şi acela privitor la dreptul de autodeterminare al popoarelor, arată că el nu a fost aplicat în ce priveşte Germania, atunci când i s’au luat coloniile. El a fost folosit numai pentru ţelurile lor egoiste. Cât despre articolul din pactul societăţii naţiunilor, privitor la revizionism, prevederile sale au un caracter platonic. Face istoricul evenimentelor, cari au dus la alipirea Austriei şi trece la felul cum a fost soluţionată criza cehoslovacă. Germania nu ameninţă pe nimeni. Ea s’a ridicat contra încercării de ingerinţă a altora. fa cordul de la Hiâncheit „Nici pe viitor nu vom tolera puterilor occidentale să încerce a interveni în anumite chestiuni, cari ne privesc exclusiv, încercări făcute în chip manifest, cu scopul de a împiedica prin această intervenţie soluţii fireşti şi raţionale. Ne-am bucurat când graţie iniţiativei prietenului nostru Mussolini şi valoroasei bună- voinţi a lui Chamberlain şi Daladier, ne-a fost cu putinţă să găsim elementele unui acord, care nu numai că îngăduia soluţionarea pacifică a unei chestiuni dar mai putea servi ca pildă pentru posibilitatea unui tratament rezonabil şi unei rezolvări de ordin general în anumite pro*bleme de interes vital. Denunţând strigătele puternice ale moraliştilor şi reformatorilor democraţi, d. Hitler a reamintit criticele ce se aduc regimului naţio nal-socialist. Este adevărat că Germania se găseşte de mai multă vreme în situaţie grea. Cauzele dificultăţilor germane economice sunt, între altele, suprapopularea Germaniei. Ia Germania democratică erau milioane de şomeri, o economie ruinată şi societatea ameninţată de revoluţie. Problema coloniilor In ce priveşte chestiunea colaborării posibile între democraţii şi dictaturi, în domeniul economic nu ne interesează regimul. Naţional-socialismul nu este marfă de export. Nu vrem răsboiu contra altor popoare, intru că sunt democrate Fiecare popor are dreptul la existenţă. La fel şi Reichul. Deslipirea coloniilor germane a fost violarea dreptului moral şi din punct de vedere economic o nebunie. Din punct de vedere politic, justificarea acestei măsuri a fost atât de scandaloasa, încât eşti înclinat să o socoţi drept stupidă. Nimeni nu poate accepta ideea că s’ar putea osândi la infinit 80 milioane de oameni la viaţa de pariu sau că ar putea fi reduşi la tăcere veşnică, lipsindui de drepturile lor de proprietate Şuţi se distribue bogăţiile lumii prin violenţă şi atunci ea nu este niciodată stabilită, trebue să fie corectată prin violenţă, sau aceste bogăţii sunt distribuite echitabil şi raţional şi atunci această echitate şi raţiune trebue să servească justiţia. Constrângerea nu este de ordin capitalist, ci efect al mizeriei şi necesităţii celei mai crunte. Dacă unii oameni de stat străini ameninţă că vor recurge la represalii economice de tot felul, trebue să declar că în acest caz o luptă economică disperată va fi angajată, pe care vom şti să o susţinem cu mare înlesnire Politicienii englezi şi americani Se pare că anumite democraţii caută să semene ură contra statelor totalitare prin ştiri tendenţioase. Dacă ne apărăm contra acestor apostoli ai răsboiului, contra unui Duff Cooper, Churchil, Eden şi Ickes, se spune că este vorba din partea noastră de atingere adusă drepturilor sacre ale democraţiei. Guvernul german, care reprezintă Reichul suveran, nu va lăsa ca politicienii englezi sau americani să-i tăgăduiască dreptul de a răspunde la acest atac. Poporul german nu nutreşte nici un resentiment contra Angliei, Franţei sau Americei, ci doreşte pace. Rog ca propaganda şi presa noastră să răspundă la fiecare atac, informând poporul german despre ele. Minciunile servesc unor oameni de bursă sau speculanţi, ce vor să-şi salveze fondurile. Problema avresssa Evreimea internaţională vrea să*şi satis* facă astfel ura şi lăcomia. In ce priveşte ches* Tiunea evreească, d. Hitler declară că este odios să vezi cum democraţia copleşeşte cu compătimiri pe poporul evreu, dar nu vrea să-i dea nici o asistenţă. Germania nu caută decât să repare răul, pe care l - a făcut poporul evreu. Suntem hotărîţi să împiedecăm ca un popor străin să găsească mijlocul să uzurpe pârghiile de comandă şi suntem hotărîţi să descolorisim ţara noastră de această plagă. Cu cât problema evreească va fi rezolvată mai curând, cu atât va fi mai bine. Statul naţionalist şi biserica A respins apoi învinuirea ca statul naţionalist ar fi vrăjmaşul oricărei religii, dacă Biserică consideră situaţia în care se află ca insuportabilă, statul e decis să ducă la separarea dintre Stat şi Biserică. Germania nu a închis biserici şi nici nu a împiedicat sau influenţat exercitarea vreunui cult. Ea nu va tolera însă insulte din partea preoţilor. Aceştia vor fi pedepsii ca şi ceilalţi cetăţeni ai Reichului. Sunt însă anumite principii de morală care trebue respectate în interesul sănătăţii poporului german. Germania a luat parte la conflictul din Spania ca să apere cultura şi civilizaţia europeană contra bolşevismului. Vom proteja totdeauna pe preoţii slujitori ai lui Dumnezeu, dar vom extermina pe preotul care vrea să fie inamicul politic al Reichului. Strânsă prietenie cu Italia fascistă Trecând în revistă relaţiile cu Italia şi Japonia, d. Hitler relevă solidaritatea spirituală din toate timpurile dintre Germania şi Italia şi paralelismul istoric dintre cele două naţiuni. Importanţa fascismului pentru Italia este incalculabila. In 1938 Italia a răsplătit din plin această prietenie. Pacea nu poate folosi decât dacă nu va mai rămâne nici cea mai mică îndoială că un războiu contra Italiei actuale, indiferent din ce motiv deslănțuit, ar aduce Germania alături de prietena sa. In ce priveste Germania national- socialistă, ea ştie ce soartă P ar fi rezervată dacă o putere internaţională ar reuşi vreodată să sdrobească — nu interesează din ce motive - Italia fascistă. Statul naţional-socialist recunoaşte primejdia şi este gata în faţa oricărei eventualităţi. Ştiu că nu numai forţele noastre armate ci şi acele ale Italiei ar ajunge să satisfacă revendicările cele mai extreme. Istoria este făcută de oameni ce făuresc şi insuflă duhul lor tuturor instrumentelor potrivite pentru a face istoria Oamenii mari sunt reprezentanta cea mai concentrată şi mai puternică a unui popor, Germania nasional-socialistă și Italia fascistă sunt destul de puternice pentru a salvgarda pacea contra oricui sau pentru a susţine cu succes un conflict deslănțuit de ușurința unor elemente iresponsabile. Aceasta nu înseamnă că dorim războiul ci că înțelegem popoarele ce vor si-și asigure și ele partea ce li se cuvine din bunurile lumii și recunoscând aceste drepturi, suntem hotărîți să apărăm [Ir comun interese comune. Nu vom da nici (Continuare în pag. 2)