Glasul Bucovinei, aprilie 1939 (Anul 22, nr. 5588-5611)
1939-04-01 / nr. 5588
és". Anul XXI No. 5588Sâmbătă 10“Numărul 2 lei ORGAN NAŢIONAL ROMÂNESC „ APARE ZILNIC---------Tipografia: Telefon Nr. 29-17 Ziarul: 7 înscris în Mai 1938. Direct o° orice a Tribunalului Cernăuţi, S. III, sub Nr. 15/38 din 26 Arte grafice şi Editură „Glasul Bucovinei“ S. A.R. Cernăuţi ; Dr. AUREL MORARIU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Cernăuți, Strada Iancu Flondor 33 sau D. Petrino Nr. 1 Spaţiul economic german se întinde 1T—■———— de la marea Nordului la marea Neagră Discursul d-lui Funk. — Declaraţiile cu privire la acordul economic româno-german. — Vor fi reluate conversaţiile cu Anglia şi Franţa. „Anglia na avut motiv să confişte conturile private aparţinând unei ţări pusă sub protectoratul Reichului“. uni Distiii Mi! Daladier Presa germană regretă că Franţa n’are înţelegere pentru nevoile Italiei. — Prăpastia dintre cele două naţiuni romane rămâne deschisă. — sene presa italiană Berlin 31 (Rador). — Ziarele constată că discursul d-lui Daladier n’a produs nici o destindere. „Hamburger Fremdenblatt“ socoteşte că cuvântul „niciodată" rostit atât de tare, a luat o formă mai conciliantă prin discursul rostit de d. Daladier. „Nachtausgabe“ spune că Franţa a răspuns „nu“ la cererile d-lui Mussolini. „Deutsche diplomatisch-politische Korrespondenz“ regretă că d. Daladier nu arată înţelegere pentru nevoile legitime ale Italiei. In priveşte folosirea expresiei „voinţa de cucerire“, — Franţa, care se ştie cum şi-a făcut imperiul, nu ar trebui s’o folosească decât cu multă atenţie. Imperativele clipei de faţă nu pot fi înlăturate prin noţiuni formale de avocaţi, cu atât mai mult cu cât ele nu mai corespund împrejurărilor actuale. Impresia la Roma Roma 31. — Discursul d-lui Daladier, scrie „Giornale d’Italia“, confirmă intransigenţa atitudinei guvernului francez faţă de revendicările italiene şi descoperă clar intenţia de a voi să se închidă pentru totdeauna poarta negocierilor. Italia ia act de această manifestare. Ea li. Iliin naal si accepte II roirea litt Berlin 31 (Rador). — Intr’o cuvântare rostită în consiliul central al Băncii Reichului, d-1 Funk, ministrul Economiei şi preşedintele Băncii Reichului, a declarat între altele că nouile re* glementări intervenite în Europa centrală au creat sarcini noui în domeniul politic şi economic. Astăzi Germania a devenit cea mai mare ţară industrială din lume. Spaţiul economic natural, cuprinzând un teritoriu ce se întinde de la Marea Nordului la Marea Neagră, se va deschide unei exploatări mai bune şi mai efective pentru toate ţările ce se află în acest spaţiu. Acordul economic româno german In legătură cu acordul economic românogerman, d-l Funk a declarat că ne gâsîm cu aceasta in faţa unei noui forme de acord economic. De astă dată nu mai este vorba de interese comerciale şi financiare, ci de străduinţa de a se concentra forţele economice, create de natură, potrivit unei metode iscusit concepute. Germania acordă credite pe termen lung, sub forma livrării unor produse fabricate şi semifabricate, primind ca plată produsul muncii poporului român. Produsele pe care le exportăm în România au acelaş efect ca şi devizele, iar materiile prime române au acelaş efect la noi. Astfel, fixând şi reglementând munca, stătut asigură în acelaş timp şi stabilitatea monedei. ■HMMHaaMMammMmmMNiciodată nu vom mai permite ca economia noastră să fie supusă şi să depindă de o politică monetară şi de conjunctura în slujba manipulaţiunilor internaţionale. Ţările sărace în capitaluri nu se vor mai lăsa subjugate pe calea împrumuturilor acordate în străinătate. i&tchul was să min convobirile cu Freni* şi An&Ji&. In scopul de a se restabili colaborarea în raporturile comerciale internaţionale şi spre a se pune temeliile unei noui economii mondiale, Germania a început convorbiri cu Anglia şi Franţa, convorbiri ce au fost întrerupte de ultimele evenimente. Acum când chestiunile Europei centrale au fost rezolvate, continuarea acestor convorbiri a devenit cu cât mai necesară. Colaborarea strânsă dintre Germania şi Italia va îngădui să se organizeze şi să se utilizeze forţele economice ale ambelor ţări. Anglia nu a avut niciun motiv să ia măsuri de confiscare a conturilor private, aparţinând unei ţări puse sub protectoratul Reichului. In ce privește noua lege asupra Băncii Reichului, d. Funk a spus că ea va suprima orice participare străină la Institutul central de emisiune al Reichului. Actuala participare streină este evaluată la 40 milioane mărci. Posesorii străini ai acestor participări vor primi juste despăgubiri. Paris 31 (Rador). — In cursul serii, preşedintele senatului şi preşedintele camerii s’au prezentat d-lui Lebrun la palatul Elysee, rugându I să bine voiască a accepta reînoirea mandatului său de preşedinte al Republicii, nu este grăbită şi va aştepta. Intre timp, pră» pastia care există între cele două naţiuni ro* mane deschisă, iar istoria se va însărcina în* tr’o zi să stabilească dacă această prăpastie nu are un rol hotărîtor în momentul dramatic actual al Europei. Ziarul afirmă că contrariu cifrelor recensământului din 1936 din Tunisia, indicate de d. Daladier, anume de 108.068 Francezi faţă de 94.289 Italieni, populaţia adevărată de Francezi din Tunisia se ridică abia la 60.000 persoane, în timp ce Italienii inclusiv cei naturalizaţi francezi şi copii lor ating cifra de 150.000. Explicările presei franceze Paris 31 (Rador). — Subliniind fraza din discursul d»lui Daladier că Franţa nu e câtuşi de puţin gata să discute propunerile ce i-ar putea fi făcute de Italia, „Le Temps"* explică că aceasta înseamnă că orice revendicare italiană nouă ar trebui să găsească o contra paritate în vreun oarecare avantagiu acordat Franţei, astfel încât în ansamblu nouile acorduri să asigure o deplină echivalenţă cu cele încheiate acum patru ani. Bugetul Camerei de Muncă '...sMqaiafflBBiiiii—m'Wi'iiMiii%aifliMiniiiw«iffMMiiii miw m was din Cernăuţi La Camera de Muncă din localitate au fost terminate toate lucrările pentru redactarea proectului de buget al Camerei pe exerciţiul anului 1939—40. Bugetul Camerei, care se ridică la suma de 2.700.000 lei, va fi supus autorităţilor competente spre aprobare. $Noul inspector geiter*1 »1 muncii D»1 Anton Antóniade, titularul inspectoratului general al muncii din Iași, a fost numit conducător al inspectoratului general al muncii din Cernăuţi. Do 1 inspector general Antoniade va lua în primire, la 1 Aprilie, agendele conducerii inspectoratului general al muncii din localitate. NreiOB Lui începe spinaline Luni, 3 Aprilie, începe săptămână igienei, care va dura până în ziua de Sâmbătă 8 Aprilie. , Acţiunea ce se va desfăşura în săptămâna igienei stă sub conducerea directă a d-lui dr. Octav Lupu, medicul şef al serviciului sanitar municipal din Cernăuţi.