Glasul Bucovinei, octombrie 1939 (Anul 22, nr. 5731-5754)

1939-10-01 / nr. 5731

inacri la registrul publicațiilor periodice a Tribunalului Cernăuţi, S. III, sub Nr. 15/38 din 26 Mai 1938. — Proprietar: Institutul de Arte grafice şi Editură „Glasul Bucovinei“ S. A.R. Cernăuţi Director responsabil: D­r. AUREL MORARU­­ REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Cernăuţi, Strada Iac cu Flondor 33 sau D. Perrino Nr. 1 Declaraţiile făcute presei de d. prim-ministru C. Argetoianu Politica internă şi externă a guvernului. Politica faţă de minorităţi (Rador).— Solicitat fiind de către repre­­zentanţii presei, d. Const. Argetoianu, preşe­­dintele consiliului de miniştri, a binevoit să răs­pundă întrebării care i-a fost supusă • — puteţi Minorităţile noastre etnice, pentru care voim un tratament drept şi egal pentru toate, un tra­tament care să respecte legitimile lor aspira­ţiuni In evoluţia statului nostru unitar, ne-au dat să ne precizaţi, d­­e preşedinte, care este în» «« ceasurile dureroase prin care am trecut de­­drumarea noului guvern? vada neclintitului lor devotament către Tron­ui Noul guvern ? Nu poate fi vorba de un guvern nou. Dacă pot parafraza o butadă is­­torică, dați-mi voie să declar că nu s’a schim­­bat nimic în România și că a intrat numai un servitor mai mult în echipa strâns unită în ju­­rul Regelui şi in serviciul Ţării. Caracteristica esenţială a regimului creat prin cons­ti­tu­ţia din Martie 1938, regim întemeiat pe autoritatea Co­roanei şi sprijinit pe Frontul Renaşterii Naţio­nale, front care oglindeşte întreaga noastră o­­pinie publică, este continuitatea. Guvernul de azi continuă opera guvernului de el, după cum guvernul de mâine va continua opera guver­­nului de azi. Cea mai bună dovadă a acestei continui­­tăți o dă însăși alcătuirea ministerului care a depus aseară jurământul, sub preşidenţia mea. In ce priveşte problema internă, aceiaşi echipă care a muncit din greu până acum, va conti­­nua să lucreze mai departe, cu aceiaşi râvnă şi să desăvârşească programul început. In ce priveşte politica externă, prezenţa mai departe a d-lui Gafencu la ministerul afa­­cerilor streine este o sigură chezăşie că vom păşi şi de aci înainte pe calea celei mai stricte neutralităţi. Cine vrea pace în afară, trebue să o asi­­gure şi înlăuntru. Tradiţiile pe care le reprezint şi trecutul meu trebuie să dea tuturor cetăţenilor încrede­­rea că atât timp cât voi fi eu în fruntea gu­­vernului, nici cea mai mică abatere de la ordi­­nea, liniştea şi disciplina indispensabilă în vre­­muri atât de grele ca cele prin care trecem, nu va fi tolerată. Până şi sămânţa netrebnicilor şi inconştienţilor ce ar încerca să tulbure minţile poporului nostru, atât de bun şi tolerant trebue stârpită. Un apel la uniră Ne vom adresa tuturor Românilor, vom cere fiecăruia, mic şi mare, să se strângă într’un suflet şi o voinţă în jurul Regelui nostru, căci numai prin unirea tuturora vom putea face faţă greutăţilor care ne pândesc. Toţi Românii trebuie să lase în aceste clipe la o parte orice patimă personală sau ideologica, să se desfacă din orice legături inutile, moştenite din trecut şi să se puie umăr la umăr în jurul Coroanei şi al stea­­gului ţării. Ţară. Pentru această strălucită dovadă de soli­daritate le suntem adânc recunoscători. Suntem cu toşii conştienţi de nevoile şi de greutăţile pe care le întâmpină în aceste tim­­puri de criză şi de mobilizare a tuturor pute­­rilor noastre, păturile muncitoare de la ţară şi de la oraşe. Vom face tot ce ne va sta în pu­­tinţă pentru a veni în ajutorul lor şi a le uşura sarcinile. Daţi-mi voie să închei cu nădejdea că apelul pe care î l vom adresa cât de curând Ţării, va fi auzit şi că toate bunăvoinţele vor veni să se închege în Frontul Renaşterii Na­­ţionale pentru îndrumarea şi desvoltarea căruia un departament special a fost creat. Daţi-mi voie să mă opresc aci. Vom spune tot ce avem de spus în manifestul adresat Ţării şi pe care-l pregătim. Deocamdată vă rog să credeţi că stăm de veghe şi că suntem pătrunşi de toată răspunderea noastră. r Declaraţiile d-lui Ribbentrop la plecarea din Moscova Rusia şi Reichul unitare în chestiunile Europei orientale Moscova 30 (Rador). D. von Ribbentrop, ministru de externe al Reichului a decolat ieri, la ora 12.40, plecând la Berlin, înainte de ple­­care a făcut reprezentanţilor presei următoarele declaraţii: Din păcate şederea mea la Moscova a fost şi de astădată prea scurtă. Data viitoare sper să stau mai mult. Totuşi ne-am folosit din plin de aceste 2 zile în cursul cărora am lămurit următoarele puncte: 1. Amiciţia germano-sovietică e definitiv stabilită. 2. Cele două naţiuni nu vor mai lăsa pe nimeni să se amestece în chestiunile cari privesc Europa o­­rientală. 3. Cele două state doresc ca pacea să fie resta­bilită şi ca Anglia şi Franţa să renunţe la lupta ne­săbuită şi fără ieşire pe care au pornito­ împotriva Germaniei. 4. Dacă totuşi aţâţătorii la răsboiu vor continua să aibă cuvânt hotărâtor în acele ţări, Germania şi Uniunea Sovietică vor şti să-i pună la locul lor. D. von Ribbentrop a vorbit apoi despre măreţul proiect economic la care au convenit eri cele două ţări şi ale cărui consecinţe vor fi spre folosul lor. El a încheiat astfel: Negocie» rile au decurs într'o atmosferă deosebit de ami» cală şi în spirit foarte larg. Aş voi să reamin­­tesc înainte de toate primirea foarte cordială pe care mi»a făcut-o guvernul sovietic şi în deo» sebi d»nii Stalin şi Molotov. Serlinul speră că Rusia va lupta alături de Reich Moscova 30 (Rador). Comentând declara­­ţia făcută de d. von Ribbentrop înainte de plei­care, Havas subliniază următoarele puncte ce se desprind din ea: 1. U. R. S. S. şi Germania înţeleg să rezolve singure soarta Europei orientale şi să nu tolereze nicio intervenţie a terţilor în aceste chestiuni. 2. Cel puţin după părerea d-lui Ribbentrop, Ger­mania se bizuie pe faptul că URSS­ va lupta la nevoie alături de Germania, dacă Franţa şi Anglia refuză pacea. p 6 avioane engleze au atacat liota Birmană n­n Helgoland Comunicatul garmen pretinde că au fost doborîte 5 avioane Londra 30 (Radar). — Ministerul informaţiilor anunţă că unităţile forţelor aeriene britanice au dat un atac contra flotei germane In Helgoland, in ziua de 29 Sept. Cu tot tirul formidabil al tunurilor antiaeriene germane, atacul a fost dat dela o înălţime mică. O parte din avioane nu s’a întors iacă. Comunicatul german Berlin 30 (Rador). — înaltul comandament german publică : Şase avioane britanice de lu­ptă au atacat Vineri dim. în apropiere de Hel­goland, fără niciun rezultat, forțele navale ger­mane. Avioanele de vânătoare germane au tăiat calea avioanelor inamice, când acestea încercau să se îndepărteze spre vest. In lupta ce s’a în­cins, 5 avioane au fost doborîte în mare. -------------•••«------------­ Molotov vine la Berlin Berna 30 (Rador). — National Zeitung a­­nunță ci#Molotov va veni la Berlin in Octombrie.

Next