Glasul Bucovinei, decembrie 1940 (Anul 23, nr. 5990-5991)

1940-12-09 / nr. 5990

Luni 9 Decembrie 1940 Pag. 3. Licee! Jeian ce! Mare“­i­aSuceava a împlinit obzeci ani In ziua de 17 Septemvrie 1940 s’au împlinit optzeci de ani dela înfiinţarea şi deschiderea liceului ortodox oriental, astăzi liceul ortodox român «Ştefan­ cel Mare» din oraşul Suceava. Desigur, dacă vremurile nu ar fi atât de grele şi încărcate de atâtea nenorociri, eveni­mentul acesta ar fi fost sărbătorit cum se cuvine, intim, sobru şi cu toată recunoştinţa Românilor de pretutin­deni. Căci mare este opera naţională săvârşită de a­­■ceastă instituţie de elită în lungul timpului de opt de­cade. Pentru înfiinţarea acestei şcoale medii româneşti şi ortodoxe. Românii bucovineni au luptat zeci de ani cu toată inima şi cu toată hotărîrea. încă de pe la anul 1844, când învăţământul Bucovinei a scăpat de funesta tutelă a cârmuirii de la Lemberg, Consistoriul Episcopiei ort. or. din Cernăuţi ceru să se întemeieze două şcoale naţionale capitale (una la Suceava şi alta la Sirete), precum şi mai multe şcoale primare româneşti în dife­rite părţi ale Bucovinei. Nimic nu s’a putut face însă până la anul 1850, când Consistoriul episcopal ort. or. dela Cernăuţi a luat con­ducerea destinelor şcoalei primare din Bucovina. Cu ridicarea treptată a şcoalei primare româneşti, Româ­nii bucovineni s’au putut apoi gândi şi la creiarea de şcoale medii pentru cultivarea connaţionalilor lor. Ac­ţiunea hotărîtă a Românilor bucovineni pentru dobân­direa unei şcoale secundare româneşti la Suceava­, por­neşte în anul revoluţiei 1848, căci iată ce scriu fraţii Hurmuzăcheni în ziarul de strălucită luptă naţională «Bucovina» Nr. 44 din anul 1850 (cităm textual): «In zilele trecute s’au trimis din Cernăuţi cătră ministeriul învăţământului (din Viena) o petiţie ca să se facă în Bucovina o şcoală reală, un gimnasiu de jos (adică un gimnasiu propriu zis) la Suceava şi să se alcătuiască pentru Bucovina un consiliu sau sfat scolastic, care să nu fie nicidecum supus consiliului scolastic al Galiţiei». Timp de zece ani această cerere a naţiei autohtone a Bucovinei a rămas însă îngheţată în arhivele de la Viena. Abia în Aprilie 1860 guvernatorul Bucovinei face o scrisoare oficială Episcopului ortodox de la Cer­năuţi, Eugenie Hacman, comunicându-i că stăpânirea este dispusă să dea la Suceava un liceu întreg, dar, fiindcă acest liceu ia fiinţă mai ales pentru Românii ortodocşi din ţinutul Sucevii, Fondul religios al Bisericii ortodoxe să declare dacă este de acord ca toată chel­tuiala cu înfiinţarea liceului şi cu plata personalului să fie în sarcina sa. Episcopul Eugenie Hacman a răspuns guvernatorului că Fondul bisericesc acceptă condiţiunile de mai sus şi astfel, la 31 Iulie 1860 Episcopia Cernăuţilor primi oricui de întemeiere a «gimnaziului greco-oriental» din­­Suceava, care şi-a început activitatea la 17 Septemvrie 1860. Până la 1896, deci timp de 36 ani, şcoala acea­sta a funcţionat ca liceu german; la 1896 au luat fiinţă clasele paralele româneşti, în care cu marele devota­ment şi largul suflet jertfit de atâţia directori şi pro­fesori români, au învăţat carte şi s’au ridicat cei mai mulţi din cărturarii Românilor bucovineni. Cu adâncă şi recunoscătoare pietate ne gândim la stâţia din conducătorii şi dascălii români, educatori şi publicişti, cari s’au perindat la diferitele catedre în curs de aproape un secol. Nu-i vom aminti pe toţi, doar pe cei mai vechi şi mai cunoscuţi generaţiei de astăzi a cărturarilor români bucovineni: Ştefan Dracinschi, pri­mul director român în timpul căruia au luat fiinţă cla­sele paralele româneşti; Ştefan Repta (fost director); Ştefan Ştefureac, Ironim Munteanu, Arcadie Isopescu, Samuil Isopescu, A. Daşchievici, Severin Procopovici, A. Comoroșan, Constantin Morariu Andrievici (primul profesor de limba română la acest liceu), Constantin Cosovici (fost director), Ion Bumbac, Constantin Proco­povici (fost director), Eusebiu Popovici, Iancu I. Nistor, Simeon Florea Marian, Oreste Tarangul, V. Burduhos (fost director), Victor Morariu, A. Drăgan, I. Palama- Tescu, S. Ivanovici, S. Şuţu şi atâţia alţii din generaţia anterioară marei Uniri. Astăzi liceul «Ştefan cel Mare», privind în urmă, a­­supra unei bogate şi binecuvântate activităţi de ridicare a Neamului Românesc din Bucovina, are în fruntea sa ca director pe un adevărat vrednic şi distins urmaş a marilor săi înaintaşi. Este inimosul şi întru toate spor­nicul entusiast, directorului Ştefan Pavelescu. Urăm şcolii, directorului şi corpului profesoral ce-l ajută din toată inima, izbândă deplină, căci aşa cere tradiţia, focarului de carte românească şi naţionalism, care este liceul «Ştefan cel Mare^dh^iu^ava^^ Cofflinicatul Presided de Miniştri din iei Consiliului 28.XIS40 Preşedinţia Consiliului de miniştri a comunicat: In ziua de 26 Noembrie a. c. fostului ministru Virgil Madgearu a fost ridicat de către necunoscuţi de la lo­cuinţa sa. ' . :1 . v La ora 15 şi jumătate corpul său a fost găsit neîn­sufleţit in pădurea Snagov, purtând urme de gloanţe­­de revolver. In seara zilei de 27 Noembrie a. c. profesorul Nicolae Iorga a fost ridicat de către necunoscuţi de la locuinţa sa de la Sinaia. Măsurile grabnice, luate în cursul nopţii de către autorităţi pentru aflarea şi eliberarea fostului prim-ministru, au rămas fără rezultat. In dimineaţa zilei de 28 Noembrie a. c. legiunea de jandarmi Prahova a găsit corpul neînsufleţit al profeso­rului Nicolae Iorga în comuna Streşnic (jud. Prahova), străpuns de 6 gloanţe de revolver. Guvernul este în căutarea vinovaţilor, cărora li se vor aplica severe sancţiuni, potrivit legilor în vigoare. In după amiaza zilei de 29/XI 1940 la ora 4, a fost transportat şi depus în capela cimitirului Bellu, sicriul cu rămăşiţele pământeşti ale profesorului Nicolae Iorga. Ceremonia înmormântării s’a făcut în ziua de 30/XI a.c. GLASUL BUCOVINEI Maria Ţurcan In ziua de 25 Noembrie 1940 a decedat la spitalul Brâncovenesc din Capitală în urma unei pneumonii, d-na Maria Ţurcan, născută Mandicevschi, în vârstă de 75 ani. Soră a marelui compozitor prof. Eusebie Man­dicevschi şi a consilierului de la Casaţie Ernst Mandicev­schi, d-na Maria Ţurcan a fost soţia medicului Cons­tantin Ţurcan, fost director al spitalului de boli nervoa­se din Cernăuţi. D-na Maria Ţurcan este mama d-lui profesor universitar Ion Ţurcan, acum în Iaşi, şi a d-lui maior Radu Ţurcan. La Cernăuţi răposata a în­deplinit, timp de mulţi ani, funcţiunea de directoară a Orfelinatului municipal, funcţiune pe care şi-a în­deplinit-o cu tot devotamentul. Fie-i ţărâna uşoară şi amintirea neştearsă. __________ Moartea magistratului­­Constantin Albescu Cu adâncă durere anunţăm cetitorilor noştri moartea magistratului Constantin Albescu, fost procuror de secţie pe lângă Curtea de Apel din Braşov. In vârstă de abia 36 ani, răposatul C. Albescu izbutise ca, prin ca­lităţile şi pregătirea sa juridică solidă, să se ridice la gradul de procuror de Curte. Primii ani de magistra­tură şi i-a făcut ca magistrat asistent la înalta Curte de Casaţie, unde a fost mult apreciat pentru pricepe­rea şi hărnicia sa. Numit cam înainte de tm an pre­şedinte al Tribunalului Câmpulungul Moldovenesc, n’a deţinut timp prea îndelungat acest post, fiind che­mat în postul de procuror de Curte la Braşov. In ziua de 26 Noemvrie, în cursul desbaterilor, îm­brăcat în robă, distinsul şi simpaticul nostru compa­triot Constantin Albescu, s’a prăbuşit ca şi un sol­dat pe front. Prin dispariţia magistratului Constantin Albescu justiţia românească pierde un valoros slujitor al dreptăţii, iar cei ce l-au cunos­cut şi apreciat, un atât de simpatic prieten şi om de bine. Odihnească în pace. Diferite ştiri S’A DESCOPERIT AVIONUL FARÄ SGOMOT Din Stockholm se anunţă: Corespondentul din Washington al ziarului „­Svenska Dagbladet“ semnalează că fraţii Besler ar fi inventat un avion pus în mişcare de o turbină cu aburi, care funcţionează fără sgomot. Acest tip de avion poate funcționa fără dificultate în atmosfera rarefiată de la mari S’A INAUGURAT PODUL DINTRE FORTĂREAŢA GIBRALTAR ŞI CONTINENT LA LINEA. — Corespondentul agenţiei D.N.R. anunţă că, în preznţa guvernatorului general al Gibraltarului, a fost inaugurat podul care desparte de aci înainte fortăreaţa de restul continentului. JAPONIA CEA MAI BOGATĂ ŢARĂ IN ZIARE Statistici recente arată că în Japonia apar cele mai multe­ ziare. Această ţară are 11.000 ziare, dintre 1.024 sunt coti­­diane, cu un tiraj de 20.000.000 exemplare. Numai la Osaka apar două ziare al căror tiraj depăşeşte 8 milioane de loi. AJUTOARELE PENTRU REFUGIAŢII AFLAŢI IN PROVINCIE Subsecretariatul de stat al Colonizării şi populaţiei eva­cuate, aduce la cunoştinţa refugaţilor aflaţi în provincie că, ajutoarele de îmbrăcăminte se vor distribui numai prin Co­misiile de plasare şi ajutor, de pe lângă prefecturi, cari lu­crează în acord cu „Ajutorul Legionar“ şi „Crucea Roşie“ din localitate. Refugiaţii îndreptăţiţi la astfel de ajutoare, să se adreseze direct prefecturilor de judeţe şi să nu-şi mai părăsească locurile ce li s-au stabilit în provincie, spre a veni cu cereri la autorităţile din Capitală. PRODUCŢIA DE AUR IN ROMÂNIA Producţia de aur fin a exploatărilor soc. Mica şi anexelor ei a fost în cursul primelor 10 luni 1940 de 1.804.0746 kgr. faţă de 1.891.3210 kgr. în aceeaşi perioadă a anului 1939. U can« Halelii!!­em «DIE GLIEDERUNG DES DEUTSCHEN REICHES» Sub titlul acesta, «Frankfurter Zeitung» publică zilele acestea un articol, în care se arată că, după noua consti­tuţie a Reichului, acesta se compune din cunoscutele ţări germane, subdivizate în ţinuturi (Gaue). La acestea se adaogă «Das Protektorat» (Cehoslovacia) şi «Das gene­­ral gouvernement» (Polonia), dar apoi şi acele ţări, cari constituesc marele «Raum» al poporului german, ţări cari îşi menţin independenţa politică, dar sunt înglobate în spaţiul economic german, stând deci şi sub scutul puterii germane. «DESPRE SUFLETUL GERMAN» Acesta este titlul unui remarcabil articol semnat de talentatul foiletonist al ziarului «Cuvântul» dl. prof. Barbu Sluşanschi. Este un ditiramb, o proslăvire a su­fletului german, care, oricât ar putea să pară excesivă, totuşi nu spune decât adevărul. Plecând de la constatarea că mare parte din Români îi văd pe Germani cu ochelari de împrumut, adică prin prejudecăţile răuvoitoare ale Francezilor, autorul arată notele fundamentale ale specificului german. Ca prim aspect, exterior, el se prezintă ca ordine, aproape ri­goare şi disciplină, şi anume ordinea etică şi socială, din care rezulte şi ordinea technică sau mecanică. Ordinei mecanice îi corespunde psihologic acea «Eh­rlichkeit (cinste, realitate) şi acea «Gründlichkeit» (te­meinicie), coordonante sufleteşti ale disciplinei consim­ţite. De aci şi solidaritatea cu comunitatea morală, so­lidaritate care are şi o puternică resonanţă sentimentală. In nici o limbă cuvânul «patrie» — «Heimat» nu deş­teaptă atâta vibraţie sentimentală ca în limba germană. Căci sufletul german e de o profundă sentimentalitate, care se ascunde sub încorsetarea rigidă a ordinei morale şi tehnice; el este prin definiţie liric, dovadă creaţiunile cele mai sublime ale culturii germane în poezie, în muzică... Iar cuvântul care sintetizează această senti­mentalitate este intraductibilul «Gemüt». Aşa fiind, ordinea, rigoarea, asprimea, sunt un element suprapus, carapacea destinată să apere de loviturile vieţii struc­tura prea sensitivă a acestui popor în care orice luptă­tor ascunde în adânc un suflet liric, dacă nu chiar o inimă de copil.­­ Cetind acest frumos portret, pare că ne doare şi, mai mult, pe noi Românii bucovineni, faptul că această po­pulaţie, atât de simpatică, a fost determinată de marele german Hitler să-şi părăsească frumoasa «Heimat» a «Buchenland»-ului. Ne mângâie doar gândul că in ca­sele şi gospodăriile nemţeşti din Câmpulung, Iacobeni, Tiişeşti, Iţeam ş. a. m. d. intră pribegii noştri români, cărora nu putem decât să le urăm să fie vrednici întru te de gospodarii pe cari vin să-i înlocuiască, sporind museţa noilor sălaşuri şi cu comorile sufletului ro­ti­t m­anper. însemnări sociologice ^sub­. Valoroasa revistă «însemnări Sociologice» de sub direcţia d-lui Ministru Traian Brăileanu, aduce în ul­timul ei n­umăr din 1 Decembrie a. c. interesante con­­tribuţiuni cu privire la­ explicarea teoretică a structurii statului naţional legionar. Semnalăm articolele: «Par­tidul ca instrument de guvernare» de d-1 Ion Ţurcan, «Viaţa legionară, isvor de creaţie» de d-1 Al. Basarab şi «Descifrarea unui sens» de d-1 I. Imbrescu. Revista mai are şi o bogată cronică a cărţilor şi re­vistelor, care pune pe cititor la curent cu publicaţiunile cele mai recente din domeniul politic și sociologic. Anul XXII, Nr. 5990 IMINENTA REMANIERE A GUVERNULUI IUGOSLAV In cercurile politice conducătoare din Belgrad se afirmă că în curând se va produce o remaniere ministerială. PROTEST AL MUNCITORILOR AMERICANI Din San Francisco se anunţă pe ziua de 6.XII că Fede­­raţia maritimă a Pacificului, care reprezintă 45.000 lucrători­­ marinari, a protestat violent împotriva cedării de vase ame­ricane Marei Britanii. Lucrătorii susţin că prin aceasta şoma­jul va creşte, iar apărarea americană va fi slăbită. ACŢIUNEA BATERIILOR DE COASTĂ GERMANE In­ seara zilei de 5 Decembrie, bateriile germane cu tragere lungă au tras asupra unui convoiu englez, care naviga prin Canalul Mânecii în apropierea coastei engleze dela Dover. Câteva vapoare au fost lovite. S’a tras deasemeni cu succes şi asupra intrării în portul Dover. MARINARI ENGLEZI IN STATELE UNITE 100 de ofiţeri şi mateloţi englezi au sosit în porturile de pe litoralul răsăritean al Canadei. Ei se vor duce în Statele Unite, pentru a lua în seamă şi a conduce vapoarele cumpă­rate de Anglia. Au mai sosit marinarii ce vor forma echipa­­giile torpilerelor furnizate Angliei de Statele Unite. SITUAŢIA SLOVACILOR CARI AU LUPTAT IN FRANŢA Trimisul guvernului slovac d. Stikanic a vizitat acum în utimul timp mai multe lagăre de prizonieri din Germania unde sunt adăpostiţi Slovacii cari au fost forţaţi să lupte în armata franceză. Mai mult de 300 Slovaci aflaţi în această categorie au fost puşi în libertate. COMPLOT IN UNGARIA Opinia publică ungară este pasionată de desfăşurarea unui proces sensaţional ce va avea loc în ziua de 16 Decembrie şi în cursul căruia vor apare pe băncile acuzaţilor membrii partidului „Crucile cu săgeţi“, învinuiţi de organizarea com­plotului pentru a face prizonier pe amiralul Horthy, Regentul Ungariei, şi pentru a acapara puterea printr’o lovitură de stat, ocupând cu forţa postul de radioemisiune, clădirile pre­­fecturei şi circumscripţiilor poliţieneşti şi ale diferitelor mi­nistere. COOPERAŢIA IMPORTĂ BUMBAC La Timişoara sunt în curs de vămuire 53.330 pachete de bumbac fire „Mule“ şi „Dublu fir“, care au fost cumpărate de Institutul Naţional al Cooperaţiei din Grecia. După efec­tuarea operaţiunilor de vămuire cantitatea primită va fi dis­tribuită cooperativelor prin depozitele regionale de mărfuri ale cooperaţiei. CÂT PETROL SE CONSUMĂ In ultimii 10 ani consumaţia de petrol a Europei a sporit cu 10.6%. In aceeaşi perioadă exportul României a crescut cu 47%, iar consumul ei intern cu 62.5%, săltând de la 1.098.000 tone în 1929 la 1.785.000 tone în 1939.

Next