Glasul Bucovinei, ianuarie-iunie 1941 (Anul 24, nr. 5992-5995)

1941-01-14 / nr. 5992

Marți 14 Ianuarie 1941 pag. 4. Publicistica Romaneasca despre numarul revistei „Convorbiri Literare“ închinat Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei Venerabila revistă «Convorbiri Literare», întinerită sub viguroasa și sobra conducere a d-lui profesor I. E. Torouțiu, membru al Academiei Române, a apărut cu penultimul său număr închinat Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei, scurt înainte de sărbători. Astfel presa ro­mânească în publicațiile sale dinainte de sărbători nu a putut decât doar să înregistreze pe scurt evenimentul a­­pariției acestui număr al Convorbirilor, cuprinzând pes­te 600 pagini. Acum abia — după sărbători — întreaga publicisti­că românească se ocupă mai de a­proape de bog­­tul și atât de interesantul volum al acestei reviste. In două articole consecutive semnate de d-l Vasile Damaschin, ziarul din Capitală «Seara» închină «Conorbirilor» co­loane întregi. Convorbiri Literare numărul pentru Iulie —­Decembrie — scrie d-l Damaschin — ne prezintă un volum impresionat de 600 pagini, cu numeroase ilustra­­țiuni și documente rare; închinat Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei, el ne aduce o puternică și cât se poate de sugestivă icoană a ceea ce a fost România Mare după adevărul etnic și istoric, precum și a ceea ce va fi mâne și totdeauna după dreptatea Dumnezeiască. D-1 Damas­­­­chin reproduce în întregime vibrantul articol cu care D-1 I. E. Torouțiu deschide șirul studiilor și bucăților li­terare din acest volum al Convorbirilor. «Universul Literar» din 4 Ianuarie a. c. publică în cronica sa literară aprecieri binemeritate pentru acest­ volum al Convorbirilor. Aci D-l Constantin Fântâneru­­ analizează succint vastul material literar, științific și­­ documentar al acestui număr al Convorbirilor Literare,­ precizând între altele că, înainte de a se fi pus deplin capăt suferințelor, d-l Torouțiu izbutește să dea la lu­mină impresionantul volum, prin mijloace cari rămân pentru noi dovada sufletului d-sale sănătos încrezător în­­ triumful muncii. Durerea cumplită, îngenunchierile cele­­ mai umilitoare, nu desormează puterea nebănuită a Românului, — iată ce ne învață optimismul profesoru­lui,­­ care a strâns atâția tineri în jurul său și a instituției d-sale «Bucovina». In ziarul «Cuvântul» din 9 ianuarie aceleași cuvinte de bună primire și laudă le aduce d-l Eugeniu V. Haralam­­bie. Și d-sa reproduce editorialul d-lui I. E. Torouțiu: «La o răspântie istorică». Ardealul prin rostul ziarului «România Nouă» (număr 1 din 9/1 a. c.) relevă cu osebit elogiu apariția acestui­­ valoros volum al Convorbirilor, insistând mai ales asupra­­ articolului d-lui Octavian C. Tăslăuanu: «Lupta dintre­­ două neamuri», scris — spune «România Nouă» — pe temeiul unor documente serioase, de către un important factor al luptelor naționale românești din preajma pră­bușirii monarhiei dualiste, acest studiu prezintă o va­loare documentară de importanță deosebită și constitue singura monografie apărută până acum asupra tratati­velor dintre contele Tisza și Partidul Național român din Ardeal. «Curentul» din 12 ianuarie a. c. consacră la fel un elogios articol acestui număr al «Convorbirilrr». Iată ce scrie numitul ziar: «In varietatea titlurilor sumarului se inșiruie nume alese, ierarhizate oarecum după vârsta literară a autori­lor, care reprezintă generații diferite, reunite într’o sin­gură familie. «Convorbirile literare» au avut întotdeauna, în tradi­ția lor, această boezie familială românească, pe care a reînviat-o în tiparniță nouă de prof. I. E. Torouțiu. D-sa, de altfel, este prima chezășie ca director al aces­tei publicații, că stema «Convorbirilor» a rămas blazon al nobleței presei periodice de la noi, chezășie fiind atât cunoscuta d-sale meticulozitate de maestru al volumi­noaselor opere de prețioasă documentare istorico-litera­­ră, cât și prin aleasa d-sale dragoste pentru slova în­țelepciunii și frumuseților tradiționaliste românești». Fără pretenția de a fi rezumat aci tot ceea ce s’a scris în publicistica periodică românească despre acest monu­mental volum al Convorbirilor, am ținut să arătăm prin spicuirile de mai sus că munca adevărată și serioasă e apreciată în Țara Românească. Iar întrucât aprecierile și laudele ce se aduc vizează stăruitoarea strădanie a unui frate bucovinean, bucuria noastră este cu atât mai mare. . ' Citiți și răspândiți „Glasul Bucovinei,, „GLASUL BUCOVINEI« Știri diverse TURNEUL ORCHESTREI FILARMONICE DIN BUCUREȘTI IN GERMANIA Presa germană din Dresda, din Lipsca, din Berlin, aduce cele mai călduroase elogii și aprecieri prestațiunilor orche­strei noastre filarmonice din București, alcătuită din 150 persoane în frunte cu maestrul G. Georgescu și cunoscutul pianist Dinu Lipati. In cursul săptămânii trecute mănun­chiul de artiști români a recoltat cele mai frumoase suc­cese în marile centre ale imperiului german. CÂT CHELTUEȘTE ITALIA CU RĂZBOIUL Ministrul de finanțe al Italiei a comunicat că bugetul pe 1939/40 s’a soldat cu venituri de 32.350.000.000 lire, față de 60.388.000.000 lire cheltueli. Deficitul se ridică deci la 28 miliarde 038.000.000 lire. In cursul acestui exercițiu s’a făcut față unor cheltueli excepționale, precum războiul și punerea în valoare a im­periului, pentru un total de 21.890.000.000 lire. Deficitul pen­tru gestiunea ordinară este deci de 6.148.000.000. Consiliul de miniștri a examinat și aprobat prevederile bugetare pentru exercițiul 1941/42, cari se rezumă în cifrele următoar­e: Venituri 31.082.000.000, cheltueli 39.876.000.000, deci un deficit de 8.794.000.000 lire. ÎNTRUNIRI PUBLICE IN BULGARIA Ziarele din Sofia anunță că d-l Gabrokski, ministrul de interne bulgar, a declarat unui reprezentant al ziarului „Wostnik Na Vestnizite“ că în ziua de 12 ianuarie se vor ține mari întruniri publice în 30 de orașe din Bulgaria. Parlamentari și membri ai guvernului vor lua cuvântul. D-1 Filoff, președintele consiliului de miniștri, va vorbi la Rusciuc, d-1 Bojiloff, ministrul de finanțe, la Burgas, d-1 Bagrianoff, ministrul agriculturii, la Varna, d-1 Sagoroff, ministrul de corner, la Ciaskovo și d-l Gabrowski la Plov­div. A MURIT BERGSON Se anunță din Vichy că Henri Bergson, celebrul filozof, a murit în urma unei congestii pulmonare. El a încetat din viață la Paris, în apartamentul său de lângă Bois de Boulogne în vârstă de 82 ani. CIFRA BUGETULUI FRANȚEI Corespondentul agenției D. N. B. află din Vichy că în Monitorul Oficial a apărut decretul privitor la bugetul sta­tului pe anul 1941. Acest buget se ridică la suma de 40 miliarde franci. , MOARTEA LORDULUI BADEN-POWEL, INTEMEETORUL CERCETĂȘIEI Corespondentul Agenției Havas anunță că lordul Baden- Powel, întemeetorul cercetășiei, a încetat din viață. CRUCEA ROȘIE AMERICANĂ IN AJUTORUL EUROPEI Crucea Roșie americană declară că în cursul anului 1940 a cheltuit suma de 16.690.000 dolari, — numerar și mărfuri, — pentru a ajuta victimele războiului din diferitele țări eu­ropene. TEAMA IN ANGLIA DE INVAZIA GERMANĂ Știri sosite din Statele Unite arată că în Anglia e stăpână teama de invazia trupelor germane în teritoriul metropolitan Se face deci febrile pregătiri pentru preîntâmpinarea acestei primejdii. Numeroase echipe lucrează, zi și noapte, la construirea unor noui adăposturi antiaeriene subterane. Ferestrele case­lor sunt zidite, geamurile fiind înlocuite prin cărămizi. Foarte multe case sunt lipsite de lumină și aer. La fel se prezintă și edificiile publice mai importante. Zidurile exte­rioare ale clădirilor mari sunt consolidate și din loc în loc sunt lăsate mici deschizături prin cari, la nevoe, să se poată trage cu armele. CUTREMUR ÎNREGISTRAT LA BUCUREȘTI In ziua de 9 Ianuarie la orele 20,15 minute 8 secunde, s­a înregistrat la Observatorul Astronomic din București un cutre­mur de pământ al cărui epicentru se găsește la aproximativ 650—700 km. LA BÂRLAD Bârlad, 8 ianuarie 1941. — După o bună perioadă de liniște Luni seara la ora 18 și 16 minute — ,s'a simțit în lo­calitate un puternic cutremur, care a durat câteva secunde. Deși a fost de mică durată, el a impresionat mult populația. FABRICAREA ZAHĂRULUI DIN LEMN Din Helsinki, capitala Finlandei, se comunică știrea inte­resantă că în curând vor începe să funcționeze, la Oulu și Pori, două fabrici pentru extragerea zahărului din lemn, după formula d-rului finlandez Wourinen. Din punct de vedere economic, mreoda d-rului Wourinen s-a dovedit că este cea mai avantajoasă. Pentru extragerea zahărului se întrebuințează bradul și plopul, esențe pe care Finlanda le posedă în mari cantități. Anul XXIII, Nr. 5992 M. S­ Regele a donat 50.000 Lei nevoiașilor ieșeni Iași, 11. — Ca în fiecare an, primăria Municipului nostru a căutat să vină în ajutorul săracilor orașului cu ocazia sărbătorilor Crăciunului și Anului nou, acordân­­du-le diferite ajutoare în lemne, alimente și bani. Concomitent cu ajutorul acordat de Municipiu, d. dr. Spiridon Popescu, primarul orașului, a acordat în ajunul­­ Anului Nou, nevoiașilor Iașului suma de 50 mii lei din donația M. S. Regelui Mihai I. In vederea distribuirii acestei sume, oficiul de Asis­tență Socială de pe lângă Primărie, condus de d-na Gina Ioanid, a întocmit un tabel de toate persoanele indicate să primească ajutoare. Cum își vor vinde bunurile imobile cei ce urmează să părăsească țara noastră Ordinul circular al ministerului justiției D. Mihail A. Antonescu, ministrul justiției a trimis tuturor primilor președinți și președinților de tribunale, următorul or­din circular telegrafic: Fiind informați că unii proprietari de bunuri imobile cari ur­­mează să plece din țară își vând aceste bunuri pe prețuri mult exagerate și nereale, în scopul de a încărca contul ce eventual statul român ar urma să-l prezinte la dlearingul cu statul ungar vă punem în vedere că orice tranzacțiuni privi­toare la aceste bunuri, se vor face numai înaintea președinte­lui tribunalului și numai după ce comisiunea compusă din­­tr-un magistrat local, administratorul financiar și un delegat al­­prefecturii județului, va stabili prețul real al acestor tran­zacțiuni. Nici un act de transmisiune de bunuri, prin vânzare, nu va putea fi intabulat de­cât după ce președintele tribunalului va viza actul cu mențiunea că prețul real a fost admis de Comi­s­unea de mai sus. Președinții de tribunal vor lua imediat măsuri de executare. Aceste măsuri nu se aplică repatriaților germani pentru care guvernul român a încheiat convențiunea din 22 octombrie 1940. Moartea lui Numitor Liteanu Din depărtate străinătăți ne-a venit știrea că bunul Român, avocatul Numitor Liteanu a murit. In­­ sea­n de 16 Decembrie N. Liteanu s-a stins din viață la spi­talul din Boguischitz. Refugiat în Germania, el a tre­cut, pe rând prin toate lagărele. Surprins în Cernăuți de invazia rusească, abia a pu­tut scăpa, împreună cu soția sa d-na Maria Liteanu, refugiindu-se în Germania odată cu populația germana evacuată. Dar ostenelile și suferințele îndurate iau a­­gravat o veche boală de stomac de care suferia. Și ast­fel nu ia fost dat patriotului român care a fost bădița Numitor, să-și revadă Țara. A murit departe de noi, departe — ah atât de departe ! — de iubita lui Bi ~o­­vină; și totuși Numitor Liteanu rămâne­ atât de aproape de meleagurile obârșiei sale și de toți prietenii*­^i f­iiii săi, pentru bunătatea și omenia lui, pentru inima cafa­ff­­ce o avea față de pământul în care s’a născut. înmormântarea i s’a făcut în ziua de 20 Decemvrie 1940 în cimitirul din Panewnik alături — după cum aflăm — de un alt Român mort acolo, Constantin Varga. Odihnească în face, fie-i amintirea neștearsă. ț DE AFACERI FAC AMERICANII CU RĂZBOIUL In Statele Unite au fost publicate statistici privitoare la materialul de război și la autorizațiile de export acordate in primele 11 luni ale anului 1940. Exportările efective s-au ridicat la 295 milioane dolari. Va­loarea permiselor de export acordate, adică a comenzilor fă­cute în Statele Unite, s’a ridicat la 765 milioane dolari. Comenzile făcute de Canada s’au ridicat la 46 milioane dolari, iar cele ale Angliei la 595 dolari TRANSACȚII ANGLO -AMERICANE Corespondentul agenției D.N.B. comunică din New York. „Associated Press“ află din Washington că un mare trust american negociază actualmente cumpărarea de acțiuni ame­ricane aflate în posesiune britanică în valoare totală de vreo 600 milioane dolari. Englezii vor să grăbească lichidarea acestor efecte spre a asigura finanțarea comenzilor de armament făcute în Sta­tele Unite. Pare probabil că pentru a asigura această tranzacție, se va creia un sindicat special. UN NOU TIP DE AVION Pe aeroportul din Talledo, lângă Milano, a fost experimen­tat un avion, al cărui motor este pus în funcțiune cu gaz din cărbune de lemn. Rezultatele au fost pe deplin satis­făcătoare.

Next