Glasul Minorităţilor, 1929 (Anul 7, nr. 1-12)

1929-01-01 / nr. 1

ftlfc *' Ify GLASUL MINORITĂȚILOR LA VOIX DES MINORITÉS DIE STIMME DER MINDERHEITEN ANUL I­­T"W IANUARIE NUMĂRUL­­ ANNÉE } Yll* •’A'ÜJÜE? 1929. NUMÉRO1 JAHRGANG J JANNER NUMMER J Tàlpuire în galop. De Dr. Elemér Jakabfîy. Nu știu, cine a pronunțat pentru prima oară cuvântul „tăl­­puire în galop“,­ spre a caracteriza legiferarea forţată, îmi aduc însă aminte, că în anul 1912, când a părăsit opoziţia Parla­mentul din Budapesta, din cauza votării proiectelor de lege mi­litare, iar Partidul Muncii Naţionale - după îndelungata ob­strucţie - a desbătut urgent proiectele de lege, presa opoziției a timbrat această muncă parlamentară ca „tă­puire în galop“. Raportorul vre-o câtorva dintre proiectele de lege votate, am fost eu. Prin urmare, am putut observa şi constata din ne­mijlocită apropiere, că Parlamentul maghiar, chiar şi la lucrările cele mai urgente, totdeauna a desbătut în comisiuni cu cea mai mare precisiune fiecare proiect de lege, iar dacă ar fi obvenit vre­o modificare în Parlament, organele de specialitate ale Mi­nisterului respectiv au chibzuit din nou, în mod aprofundat, că oare nu e necesară și schimbarea altor articole sau numărul articolelor de lege, în urma modificărilor făcute. Apoi după ce proiectul de lege, votat de Parlament, a fost primit şi de Casa Magnaţilor, atunci s-a întrunit aşa numita co­­misiune eclectică. Membrii acesteia erau : preşidenţii ambelor corpuri legiuitoare, respectivii miniştrii de resort, referenţii mi­nisteriali şi raportorii proiectului de lege din ambele corpuri legiuitoare. Comisia aceasta a trebuit să îngrijească chiar şi de * „Gyorstalpalás“ e un cuvânt specific maghiar, a cărui traducere textuală — tălpuire repede sau punerea talpei la repezeală — nu­ e tocmai nimerită. Am folosit, în sens figurat, expresia „Tălpuire în galop“, fiind cea mai potrivită. w'q riti 1 »­­2 t ioSi 30' fud.înt. SI 2008 OKT1 .

Next