Glasul Mureşului, iulie-noiembrie 1935 (Anul 2, nr. 30-43)

1935-07-07 / nr. 30

V’am­ văzut în pâlcuri mărunte şi răsleţe în­­dreptându-vă către gările în care vă aşteptau va­goanele de vite pentru a vă transporta la Cluj. Nu eraţi mulţi, şi nici mersul vostru nu în­semna credinţă mare, hotărâre puternică. In urma voastră rămânea ziua caldă, mare, dăruit­ de Dumnezeu pentru rodul pământului, şi pentru folosul muncii voastre. In vagoane aţi întâlnit puţini din oameni cunos­cuţi la întrunirile de altă dată ale partidului naţ.-ţără­­nist, femei multe, şi fecioraşi cari încă n’au jurat nici măcar credinţă pentru steagul Regelui. Iau adus ca să umple vagoanele, să dea impresie că mul­ţime mare se îndreaptă către Cluj. La Cluj aţi putut privi cu destulă mirare ce puţini sunt domnii din Ardeal cari au mai rămas lângă Iuliu Maniu, căci n’aţi mai văzut acolo nici pe Al. Vaida-Voevod, nici pe Aurel Vlad, nici pe Voicu Niţescu, nici pe Emil Haţiegan. Toţi aceştia s’au depărtat de politica goală şi fără rod a lui Iuliu Maniu, plecând să puie alte temeiuri politice. Lângă Iuliu Maniu l’aţi văzut în schimb pe vestitul Aurel Dobrescu, dela Făgăraş, a cărui trecere pe la ministerul domeniilor a însemnat jăcmănirea pădurilor din Ardeal şi pe faimosul Boilă. Dar aţi mai văzut acolo pe un domn: Dr. Nicolae Lupu. Dr. Nicolae Lupu a colindat Ardealul 7 ani, hulind şi îndemnându-vă să vă lepădaţi de Iuliu Maniu. Cei din jud. Năsăud v’ar fi putut spune că l-au văzut pe acolo umblând chiar cu suman ţărănesc ca să creadă lumea că-i cel mai aprig... ţărănist. Nu v’aţi crucit, voi, ţăranii credincioşi, când aţi auzit că Dr. Lupu, declară, în faţa voastră, că el (Dr. Lupu) împreună cu Mihalache şi cu Maniu, alcătuesc sfânta treime a ţării româneşti? In cuvântări pompoase Ion Mihalache, Dr. N. Lupu, V. Madgearu (oameni cunoscuţi întregii ţări­ ca oameni de vorbe), v’au arătat nu ce-au făcut în guvernările lor, nu rezultatele bune pe care le-au câştigat, aşa după cum s’ar cuveni dela nişte oameni cari au guvernat, (V. Madgearu a trecut pe la patru ministere), ci numai şi numai făgădueli pentru o viitoare guvernare. Apoi bine, fraţilor, admiteţi voi să vedeţi cum oameni de pe urma cărora Ardealul nu s’a ales cu nimic, oameni pe care i-aţi întărit de două ori la guvern, pe vremea când erau cu toţii una şi Maniu şi Vaida şi Iunian şi Mihalache, fără ca să poată rămânea din lipsa lor de pricepere şi fără ca să-şi împlinească făgăduelile? Admiteţi voi să fiţi minţiţi mereu şi să fiţi purtaţi cu vorba? Voi, care munciţi din greu, admitea să fiţi purtaţi cu vorbe mincinoase de către cei cari n’au făcut nimic nici pentru ţară, nici pentru voi ? Nu uitaţi că cea mai însemnată lege pen­tru voi, legea conversiunii, s’au ferit să o facă pentru a nu-şi supăra marii capitalişti ai partidu­lui lor. Nu uitaţi că această lege datorită căreia băn­cile şi creditorii nu v’au scos pământurile şi ca­sele la licitaţie, e alcătuită tocmai de către parti­dul hulit de ei, de către partidul naţional liberal! Nu uitaţi că de pe urma guvernării lor n’a rămas decât întunecata şi ruşinoasa poveste a Skodei ! Dece nu v’au vorbit marii limbuţi şi despre aceasta ? Şi a mai vorbit acolo cineva! Iuliu Maniu! Ce va spus el? Că vinovatul pentru treburile rele din ţară este însuşi M. S. Regele Carol II! Ce însemnează aceasta cu alte cuvinte? Nimic alta fraţilor, decât că voi nu trebue să vă iubiţi Regele şi nici să nu aveţi încredere în el. Puteţi, voi, ţărani ai judeţului Mureş, să fa­ceţi una ca asta ? Puteţi voi, care l-aţi văzut pe Regele nostru acum 3 ani străbătând satele de pe valea Mureşului, să credeţi­­ că acest rege nu vă vrea binele şi că nu ştie să-şi aleagă oamenii cari să înfăptuiască bunele Lui gânduri? Dar nu uitaţi fraţilor că Iuliu Maniu tot aşa a vorbit şi despre marele­ Rege Ferdinand I, des­­robitorul şi întregitorul neamului românesc. Nu uitaţi că la încoronarea din 1922, la Alba-Iulia, unde aţi fost atâţia, nu l-aţi văzut nicăeri pe Iuliu Maniu. De ce nu s’a dus la Alba-Iulia? Dece n’a mers la încoronarea regelui Ferdinand, cel care a desrobit Ardealul ? Iuliu Maniu este bârfitor de regi ! Fraţilor, gândiţi-vă bine, faceţi să înceteze odată politica de vorbe. Faceţi ca toţi oamenii politici să nu cuteze a spune în faţa voastră decât adevărul, faceţi-a aceasta ţărani ai judeţului Mureş, faceţi-o în in­teresul vostru! Elisav Mureşanu După congresul naţ.-ţărănist de la Cluj. Scrisoare deschisă către ţăranii naţional-ţărănişti din jud. Mureş Anul II. No. 30. Târgu-Mureş 7 Iulie 1935. Apare săptămânal, sub direcţia unui comitet. Director: Dr. Emil Dandea Exemplarul 2 Lei. Abonamentul anual: 100 Lei. TARIFUL ANUNŢURILOR: RECLAME (O PAGINĂ): LEI 1000 — ; V* LEI 600'—; 'A LEI 350 — ; V« LEI 200 —; ANUNŢURI MAI MICI: 2 LEI CUVÂNTUL: (PÂNĂ LA 10 CUVINTE) SE PRIMESC,LA ADMINISTRAŢIE, TIPOGRAFIA ORAŞULUI, PRIMĂRIA -------------- ,, TÂRG­U-MUREŞ. -------------­ORGAN AL PARTIDULUI NAŢIONAL LIBERAL DIN JUD. MUREŞ Concursul corurilor maghiare din Ardeal la Tg.-I­ureş La concursul corurilor maghiare din Ardeal ţinut la 29 şi 30 iunie în Tg.-Mureş, Dl E. Dandea Primarul oraşului, a rostit următoarea cuvântare: „Conducerea municipiului Tg.-Mureş, participă prin mine cu sinceră plăcere la această serbare culturalo-artisticâ a conce­tăţenilor noştri maghiari, din Ardeal. Ca şi înainte cu 10 ani, când pentru prima dată am luat parte la aceiaşi ser­bare, cu aceiaşi bucurie, am ţinut să vă dăm conştient şi acum acelaş sprijin, fiind aceasta în spiritul larg şi înţelegător pentru cultură şi artă a conducătorilor de totdeauna a României pe veci între­gită. Faptele constitue o probă care nu se poate desminţi, că în această ţară binecu­vântată de Dumnezeu, toate grupările etnice prosperează ca nicăeri pe alt pământ! In­­tr’adevăr faptul că şi asociaţiile corale ală­turi de şcolile şi celelalte instituţii culturale şi economice maghiare, au sporit mult în număr şi amploare, faţă de ce a fost în Ardeal înainte de Unire, dovedeşte odată mai mult egala solicitudine pentru cultura tuturor, care o manifestă Ţara Românească. Vă mulţumesc că ne-aţi dat din nou prilejul de a ne reculege şi a reîmprospăta datorinţele comune cari isvorăsc din această situaţie de fapt. Un articol al Dinu Ioraa, despre Primul ministru. La Braşov cei patru arhangheli ai „Statului ţerănesc“ au cântărit, între alţii, şi pe preşedintele Consiliului de miniştri şi după o matura chibzuire între aceşti oameni de o înaltă cultură şi de o viaţă publică exemplară, a fost socotit ca prea uşor, deci condamnat să dispară de pe scena politică. D. Gheorghe Tatărescu pe care Regele şi l-a vrut principal sfetnic, e însă un fiu de general, crescut în casă cinstită, trimes la învăţătură în streinătate, de unde s’a în­tors cu o bună tesă contra unor moravuri politice pe care le practică şi tetrarhii de la Braşov. A făcut literatură şi bună literatură. Dacă i-a plăcut pe urmă politica pe care aşa de aspru şi de drept a criticat-o, n’a trecut de la un partid la altul. A dovedit reale însuşiri de vorbitor, chiar dacă în elocvenţa sa e accentul meridional al părţii din ţara în care s’a născut. Nu trăieşte din exploatare muncii nimănuia. Şi un tânăr de seamă al ţării să fie luat astfel în bot de inteţitorii patimilor populare şi cu glume de cârciumă să se spuie ţeranilor că sunt guvernaţi de un om pe lângă care d. Mihalache e un uriaş, ce batjocura! Sânt momente când nu mai pot fi ţi­nute în seamă deosebirile de partid. Un caz de umanitate se prezintă. E acela al condamnării dela Braşov. Şi trebuie să fie cineva care s’o spuie. E ceiace am făcut în aceste rânduri despre un om cu care n’am — şi n’am de gând să am — nici un fel de legături politice. N. IORGA, Dl prim ministru O. Tâtărescu

Next