Glasul Mureşului, iulie-decembrie 1936 (Anul 3, nr. 68-88)

1936-07-15 / nr. 68

I Anul III. No. 68. Tg.-Mureş, 15 Iulie 1936. mureşului GAZETA PARTIDULUI NAŢIONAL LIBERAL din JUD. MUREŞ Apare în fiecare Duminecă Director: EMIL A. DANDEA.1 ipj u .ni Abonamentul: anual 100 Lei. L LUI 11 IUI pentn, ţârani nemembrii în comitet M­­LI Realizări şi oameni Cititorii noştri vor găsi în nu­mărul de faţă, şi în cele ce vor urma, amănunţite dări de seamă despre toate realizările efectuate în decursul acestei guvernări, în toate sectoarele din judeţ Datele şi cifrele prezentate sunt scoase din isvoare oficiale, sigure, aşa că oricine le poate controla cu uşurinţă. Publicăm aceste dări de seamă pe deoparte pentru a se vedea progresul general al judeţului nostru sub actuala guvernare, iar pe de alta pentru a remarca ac­tivitatea politică şi gospodărească a fruntaşior noştri. Lumea va putea astfel să vadă modul desăvârşit cu care aceşti fruntaşi şi fac datoria către satele şi sătenii noştri, a căror devotament nu caută să şi-l atragă prin vorbe pompoase, ci prin fapte făcute spre folosii tu­turora, pe care le pot vedea şi judeca toţi. Din dările de seamă se poate vedea clar făgaşul de prosperi­tate pe care au intrat toate sa­tele judeţului nostru, isbutind să se stimulăm forţele locale, din a căror conlucrare cu sprijinul de sus, s’au putut realiza admirabile lucrări pentru interesul obştesc. Niciodată judeţul nostru n’a cunoscut un mai mare avânt şi o mai frumoasă isbândă în munca pentru ridicarea satelor, ca sub această guvernare liberală. Zecile şi sutele de şcoli şi bi­serici, construcţii noi sau repa­raţii, drumurile, podurile, casele comunale, ramurile de agricultură, grajdurile comunale şi toate aju­toarele date pentru ridicarea sa­telor, sunt cea mai bună dovadă atât de dragostea ce partidul li­beral poartă pentru ţărănime, cât şi de priceperea şi hărnicia tu­turor conducătorilor şi fruntaşilor noştri, cari fără demagogie şi în­demnuri la ură, îndeplinesc în slujba ţării o mare operă naţio­nală. Populaţia judeţului Mureş îşi va putea face astfel o părere lim­pede despre oamenii politici din judeţ, şi va şti pe cine trebue să urmeze şi să susţină nn luptele po­litice. Noi, pe temeiul faptelor noastre, chemăm alături de noi pe toţi bunii români, îi chemăm la muncă pentru Neam şi Ţar.­­ In 28 iunie a. c. în comuna Teaca s’a fcut sfinţirea unei fru­moase şi impunătoare sale festive şi atelier pe lângă şcoala primară de stat. Acest măreţ edificiu va servi şi de casă culturală. Sfinţirea s’a făcut de un sobor de preoţi. Răpunsurile le-a dat corul conservatorului din Târgu- Mureş sub conducerea d-nului C. Alexandrescu. Au fost de faţă d-1 Porubschi Francisc prefectul judeţului Mureş, d. Dr. Dandea Emil, primarul oraşului Tg.-Mureş şi preşedinte al organizaţiei partidului liberal din judeţ, D-1 N. Creţu, inspec­tor general şcolar, senator Sălă­­gean, deputaţii dr. D. Gafton şi M. Capruceanu, Partenie Duca revizorul şcolar al judeţului, Ioan Mihuţ subrevizorul şcolar, şl dr. Eugen Nicoară reprezentantul „Astrei“, d-l Maior Stravolca cu comandantul de centru şi sub­­centrelor premilitare, Teaca, Lunca, Milaş, şi cu premilitarii cari au de­filat după serbare. A fost de faţă întreg poporul din Teaca cu preoţii tuturor con­fesiunilor în frunte, precum şi mult popor din comunele înveci­nate. După sfinţire păr. Dr. Victor Deac, în predica sa frumoasă, arată cum sentimentul moral a ţinut viguros poporul nostru în cursul veacurilor. D-l Moise Petric deschide ser­barea arătând rolul mare şi fru­mos ce-l va avea pentru poporul din Teaca această­ clădire măreaţă. Mulţumeşte autorităţilor cari au contribuit la ridicarea salei festive, întregei asistenţe şi tuturor cari cu prezenţa lor au mărit fastul serbării. Un scurt istoric al progresului şcolar din Teaca D-l Teodor Bunuş, directorul şcoalei, face darea de seamă şi un frumos istoric a şcoalei româ­neşti din Teaca, arătând cum, înainte cu 8 ani, şcoala primara cu 4 posturi era instalată în lo­caluri închiriate, nehigienice şi cum azi, în urma unei munci in­tensive, desfăşurată de un mic mănunchi de intelectuali, într’un­ timp relativ scurt, s’a clădit un palat de şcoală primară cu etaj, o şcoală de copii mici şi acum sala festivă şi atelier cari toate sunt o podoabă şi o mândrie a judeţului Mureş. D-l Francisc Porubschi, pre­fectul judeţului, remarcă fru­moasa activitate a comitetului şcolar local — de sub conducerea harnicului preşedinte Moise Pe­tric — care într’un timp aşa de scurt a ridicat un local de cultură atât de pompos. Cuvântarea dlui dr. E. Dandea D-l dr. Emil Dandea, primarul oraşului Tg.-Mureş şi preşedinte al organizaţiei liberale, vorbeşte cu multă însufleţire despre como­rile sufleteşti ale neamului nostru, cari ne-au ţinut uniţi în cursul veacurilor. Remarcă pe marii băr­baţi şi luptători pentru drepturile românilor în 1848 din jurul Tecii cum au fost Constantin Romanu- Vivu, preotul Moldovanu şi Nasta din Băiţa. A invitat pe cei pre­zenţi să participe la desvelirea monumentului lui Constantin Ro­maim ce va avea loc în luna August a. c. în oraşul Tg.-Mureş. In cuvinte vibrante, a îndemnat publicul să urmeze exemplele eroice ale acestor înaintaşi. Alte cuvântări — Decorarea d-lui Petric — D-l dr. Nicolae Creţu, inspec­tor general şcolar, ca delegat al Ministerului Instrucţiunii, aduce elogii membrilor comitetului şco­lar local, citind Decretul Regal prin care preşedintele Comitetului, d-1 Moise Petric, este decorat cu Răsplata muncii dl. I. D-1 prefect Porubschi, în aplauzele mulţimii, pune pe pieptul d-lui Moise Pe­tric decoraţia. D-l dr. N. Creţu relevează ac­tivitatea pe teren cultural în ţara românească a marelui bărbat de stat dr. C. Angelescu, ministrul instrucţiunii. Dl Moise Petric, emoţionat a­­dânc, mulţumeşte pentru distincţie şi roagă pe d­l Dr. N. Creţu ca să transmită domnului ministru asigurări că şi pe mai departe d-sa va lucra împreună cu comi­tetul ce-l conduce pentru cultura şi şcoala românească. Dl deputat dr. D. Gafton, arată lupta eroică ce a dus-o învăţăto­­rimea română, aici în Ardeal, sub dominaţia maghiară, pentru men­ţinerea sentimentului naţional. Dl dr. Eugen Nicoară în nu­mele „Astrei“ vorbeşte despre trecutul acestei societăţi culturale în care învăţătorimea română în toate timpurile a avut un rol co­vârşitor. Cu vorbe înflăcărate în­deamnă tineretul să-şi iubească ţara aceasta scumpă, îngrăşată cu mult sânge românesc şi să păzească cu sfinţenie obiceiurile şi comorile scumpe ce ne-au ţinut ca neam în cursul secolelor. D-l Partenie Duca, revizorul şcolar al judeţului Mureş, îndeamnă tineretul să iubească şcoala şi în special cei ce termină el. e­a să ţină şi pe mai departe o legătură strânsă cu şcoala. Serbarea şcolară Dl Teodor Bunuş, directorul şcoalei, face o dare de seamă despre situaţia învăţământului în anul şcolar 1935—36, distribuind premii în cărţi şi decorează pe elevii meritoşi. Fetiţile cursului primar îmbră­cate în frumoase costume naţio­nale, sub conducerea cu atâta inimă şi pricepere a doamnei înv. Aurelia Bunuş, au jucat mai multe jocuri naţionale, cari au plăcut mult publicului. După program întreg publicul în frunte cu reprezentanţi autori­tăţilor s-au fotografiat în faţa im­punătoarei clădiri a salei festive, prin fotograful Heller din Re­ghin. Premilitarii din plasa Teaca au defilat în faţa autorităţilor şi a Dlui Maior Stravolca, de la Inspec­toratul Instr. premilitare. La ora 2 s-a ţinut un banchet aranjat în parcul comunei la care au participat peste 200 persoane. Banchetul La banchet a toastat D-l prefect Porubsky cu vorbe foarte calde pentru sănătatea (A. S. Regele Carol II., la care corul conservatorului Tg.-Mure­, into­nează Imnul Regal. Dl Dr. Emil Dandea cu multă însufleţire arată trecutul armonios al preoţimei de ambele confesiuni, îndemnând pe cei de azi ca şi ei să fie călăuziţi de un singur ideal, cel naţional, care va face (Continuare în pag. 2.) A­­ . Inaugurarea casei culturale din Teaca

Next