Glasul Mureşului, ianuarie-iunie 1937 (Anul 4, nr. 89-107)
1937-01-10 / nr. 89
I Anul IV. No. 89 Tg.-Mureş, 10 Ianuarie 1937 GAZETA PARTIDULUI NAŢIONAL LIBERAL din JUD. MUREŞ Apare în fiecare Duminecă Director: EMIL A. DANDEA. 2 Lei d-rulAbonamentul: anual 100 Lei. Pentru ţărani nemembrii in comitet 50 LI In faţa noului an Un an s’a încheiat şi viaţa noastră porneşte pe drumul unui an nou. Ce surprize ne aşteaptă în acest an nou, ce întâmplări vor puncta zilele acestui an, ce taine poartă în măruntaele lui? Nu ştim nici noi şi nu ştie nimeni. Dar, din experienţa anilor trecuţi, ştim că un an e rodnic şi luminos atunci când gândurile şi planurile noastre bune se împlinesc, iar împlinirea acestora, cere o permanentă hărnicie, o aprigă muncă, stăruinţă, cinste, credinţă. Ca să învingi trebue să crezi, iar ca să crezi, fără nici o şovăire, trebue ca sufletul tău să-şi fi făcut judecata cea bună, cumpănirea între bine şi rău, între posibil şi imposibil, şi atunci credinţa şi munca pot fi sigure de izbândă. Pentru anul 1937, dorim cititorilor noştri puteri bune de muncă, credinţă desăvârşită în puterile neamului românesc, noroc şi sănătate. La mulţi ani schijelor, sfârticaţii baionetelor, ca de pe tatuatele lor trupuri să învăţam hrisoave de mândrie românească dar mai ales de iubire frăţească şi românească. In toamna marilor evocări se cerea o detaşare din meschinăriile cotidianului, şi ca o rugăciune şoptită să ne înălţăm sufletele într’o colectivă, dar absolut colectivă opintire, pân’ la înălţimea împărtăşirii din potirul credinţelor şi a jertfelor de foc. Dar vai, fraţii s’au bătut în parlament, au lipsit dela evocările sfinte, iubirii i-au preferat dihonia urii frăţeşti, şi-au profanat comemorările, şi-au prostituat morţii, şi-au ultragiat naţia, şi-au apostat credinţele şi jertfele de foc a ei. Desorientari, diplomaţii şi ziariştii streini se întrebau de ce nu aplaudă şi naţional-ţarăniştii mesajul regal, de ce lipseşte Dl Maniu de la arcul de triumf, de ce fac deosebire între Ardeal, Basarabia şi vechiul regat, care a fost comunicatul lor ţărilor respective, dar mai ales care a fost ecoul, repercusiunile lui? Un fâlfâit sinistru şi rece de cobe....! Puţini vor şti că a fost a bicefalei pajure rapace a habsburgilor căutându-şi pierdutul cuib din Carpaţi ca să sfâşie iar inima înlănţuitului Prometeu-Ardeal. O, Neptunilor, zei ai furtunilor cari din „regăţeni parşivi“, „boanghine de ardeleni“ şi „mojici de basarabeni“ v-aţi făurit tridentul regionalismului cu care aţi lovit şi tulburat marea sufletului românesc, aflaţi că din tulbureala aceasta pescuesc numai streinii. Dar scris este că cel ce seamănă vânt, culege furtună, şi voi cari aţi semănat direct furtună ne îngrozim de ce veţi culege: pulbere, neant.. In toamna aceasta a marilor evocări, în templul sfânt al neamului partidul naţional-ţărănist s’a asemănat unui hram fără credincioşi; şi de aceea nicicând, nici unui partid nu i s’a întrezărit un crepuscul mai trist; peste viaţa nici unui partid nu s’a lăsat un amurg mai rece, mai promt, mai fatal ca un cuţit de ghilotină. Sunt „sufletele moarte“ ale lui Gogol.... Iosef Maniu. Anatemizaţii sufletului românesc In toamna aceasta, doar un fâşâit de frunză uscată, doar un şoptit de perimată podobie retorică de undeva de departe s’a atins de sfintele noastre graniţe, şi năprasnic a reacţionat sfânta şi marea unanimitate românească. Vorbele nu-i mai erau vorbe, ci ropote de tunete, ochii străfulgerări de trăsnete — şi din toată sfânta ei mânie era o vălvâtae de foc Învolburată, înspre apus, înspre aţâţătorii ei. Rotunzimea României părea o gură de vulcan prin care voia să-şi verse înspre apus tot focul, tot aleanul milenar de pe inimă, şi bătrâna moaşe Europa, i-a simţit forţele latente şi telurice, ostoind prostituatorii de graniţe. Dar, vai, avem şi mustrările festive ale acestei toamne cari stăruesc chinuitor în sufletele noastre! Coadele de topor, n’au lipsit! Zbârnăitul telefonului ,de anumiţi deputaţi minoritari anunţau din parlamentul român celui din Budapesta, ca , la deschiderea parlamentului Înalta chemare de mediaţiune regală „cer ca glasul meu să fie auzit şi ascultat* n’a fost aplaudată, n’a fost primită de naţional-ţărănişti, ca la 1 Dec., la serbările de la arcul de triumf fostul prim-ministru Iuliu Maniu a lipsit ostentativ, că Ardealul cât şi Basarabia, prin f. miniştrii G. Pop şi P. Halipa, au protestat contra „invaziei“ regăţeneşti, etc. etc. Da, întreaga asistenţă a aplaudat Augusta chemare de împăciuire politica, frenetic până la delir agitând pe deasupra foile mesagiului cari, cu albul lor, păreau tot atâtea steaguri albe ale păcii frăţeşti, tot atâţia porumbei imaculaţi ai liniştitei furtuni; doar naţionalţărăniştii, neaplaudând, menţinându-se într’un spirit ostil, rigizi în fracurile lor negre ca şi gândurile lor, păreau tot atâţia corbi de cobe în adăstarea câmpului de carnagiu fratern şi la noi ca în Spania. La marile serbări de la arcul de triumf şi a unirii Ardealului, veşnicul absenteist, a lipsit ostentativ şi de data asta, atunci când de sus ne asistau sfintele umbre ale jertfiţilor neamului, iar pe jos defila, se tara generaţia de foc: ciuruiţii gloanţelor, ciopârţiţii APEL către tineretul liberal din jud. Mureş. Tineretului naţional-liberal i se cere astăzi, mai mult ca oricând, devotament adânc pentru Neam şi Rege, devotament către Partidul naţional liberal, hărnicie, multa hărnicie şi muncă fără preget pentru binele ţârii. Fiecare, acolo unde se găseşte, în profesiunea pe care o exercită, să fie un misionar al ideii naţionale, al ideii liberale, şi al ideii culturale. Munciţi, fără a aştepta nici o răsplată, pentru ridicarea satelor româneşti, pentru luminarea ţărănimii române, pentru creiarea de aşezăminte şi instituţii menite sa cultive şi sa întărească virtuţile neamului românesc, şi pentru a-l îndruma pe calea muncii, a cinstei şi a culturii. Nu uitaţi că veţi fi cu atât mai buni liberali cu cât veţi lucra mai mult şi mai desinteresat pentru binele obştesc. Fiţi în toate ocaziile membrii disciplinaţi ai partidului, luptaţi pentru răspândirea ideilor lui, faceţi cunoscute faptele lui, ajutaţi din toate puterile voastre la organizarea şi la întărirea partidului. Contrarilor lui, oricine ar fi, cereţi-le să condamne partidul liberal nu după vorbe deşarte, nu după svonuri nedemne, ci prin superioritatea lor prin fapte săvârşite pentru binele neamului. Fiţi energici! In ţara aceasta drepturile de conducători sunt ale noastre, limba statului e limbă româneasca, când ţara va fi în primejdie va fi apărată numai de braţe româneşti. Fiţi deci energici şi demni în faţa tuturor minoritarilor, obligaţi-i sa vorbească în raporturile cu autorităţile şi cu voi înşiva, numai limba românească. Fiţi muncitori şi harnici! Sprijiniţi toate societăţile culturale şi economice naţionale. Inscrieţi-vă în „Astra“, lucraţi acolo pentru organizarea „Şoimilor Carpaţilor“, pentru cercurile culturale, aranjaţi serbări naţionale, şi munciţi din răsputeri pentru propăşirea neamului. Fiţi îndrăzneţi în cele bine chibzuite, nu doriţi ce nu vi se cuvine, dar revendicaţi-vă cu hotărâre drepturile voastre. Dreptul nostru îl constitue munca noastră. Cine vrea să ajungă ceva, sa muncească. Cine vrea scopul să vrea şi mijloacele! Vasile Netea, Preşed. Tineretului liberal din jud. Mureş.