Glasul Mureşului, iulie-noiembrie 1937 (Anul 4, nr. 109-120)

1937-07-18 / nr. 109

4 ­­IATA POLITICA H. I H II, 1 Ifcil 1" străinătate — Programul vizitelor pe cari Suveranul Ie va face un străinătae — De abia întors din Polonia unde a întors vizita Preşedintelui repub­liei polone, întărind şi mai mult legătu­rile cu această ţară, M. S. Regele , a plecat la Pa­ris fiind invitat de cf. Lebrun, preşedintele republicei franceze. M. S. Regele va vizita Iu­goslavia, Franţa, Anglia, Belgia şi Germania. Suveranul va vizita pe M. S. Regina Marioara a Jugoslaviei la palatul de la Cedinje, apoi va pleca în Franţa unde se va odihni câ­teva zile la castelul din Norman­dia, proprietatea M. Sale. După Franţa M. S. va pleca în Anglia şi Belgia. In Anglia va participa la vânătorile din Scoţia organi­zate de ducele şi ducesa de Kent. In Belgia a cărei curte regala a fost vizitată recent şi de Marele Voevod Mihai, Suveranul se va întâlni cu Regele Leopold. In drum spre ţară M. S. Re­gele se va opri după tradiţie la la castelul de la Sigmaringen unde va vizita pe arhiducele Anton şi Arhiducesa Ileana. Călătoria Suveranului va dura cca 40 de zile urmând ca Ma­­­­jestatea Sa să fie în ţară la 15 August pentru a prezida — ca de obiceiu — serbările prilejuite de ziua marinei. Dacă însă vo­iajul va depăşi acest termen, ser­bările vor fi amânate. — In timpul lipsei M. S. din ţară prerogativele regale se vor exercita de ctre Consiliul de mi­niştri. M. S. a plecat liniştit, fiindcă guvernul conduce ţara cu vrednicie şi o ştie lăsată pe mâini bune. Pretutindeni în ţara e or­dine şi linişte. Socoteli ciudate Gazeta gogista sub semnătura d-lui E. Nicoară ne întreabă cine ne-a votat şi afirmă ca saşii, jidanii şi ungurii! Dacă cineva este aproximativ serios, trebue să admită ca un­gurii nu au putut vota nici lista liberală, nici pe d. Dandea, când au avut lista lor.*) Acelaş lucru şi cu jidanii, nu este de notorietate publica, ca ei votează cu ungurii .'' Insa tot­­acolo ii face pe naţ.-ţârânişti vân­duţi jidanilor, deci după logica sa ar fi trebuit sa conchidă că evreii au votati cel mult loata dlui Dr. Lupu... Dar in tot judeţul — afară de Tg.-Mureş care nu voteaza la judet — avem 1500 voturi evre­iești, din cari votează cel mult jum­atate. Deci din cele 750 vo­*) L)in scrisoarea ce publicam la art. „Lămurit­i“ rezulta ca ei totdeauna au consulei­at pe d. Dandea ca in special pericol si au facul orice sacrlicii pun cani c­­deau ca-i vor putea scoate din calea năzuinţelor lor. . Dacă ungurii ar vota vre-o listă ro­­mâneasca, şi-ar alege desigur aceea a pactului dela vucea, in cap cu şeful local pe care l-au condiţionat de de­can la barou pentru a admite acolo majoritate romaneascA. turi evreieşti date ungurilor, am scos şi noi şi naţ.-ţârani dm­ cele aproape lb.0U0 voturi. Frumoasa socoteala. Tot aşa ciudată este şi soco­teala cu saşii ! Avem sub 4000 alegatori saşi din cari asemenea votează cel mult 2000 (in judeţ din 71.000 alegatori, au votat 33.000). De acolo jumătate sunt hitlerişti can au avut pact toc­­m­ai cu gogiştii, deci pe ei î-au votat. Dovada este uşor de făcut: d. e­ la secţia lernuţeni numai din comuna săseasca Peterea s’au dat mai multe voturi decât câte voturi am avut noi la aceea sec­ţie. başii au votat cu gogiştii, cari au şi avut acolo cu vre-o 70 la suta mai m­ulte voturi ca noi. Apoi Teaca, din cauza lega­turilor familiare cu şeful local al Vaidiştilor, mulţi saşi au votat cu vaidiştii. D. Nicoară are aderenţi perso­nali dar nu partidul, d-sa duce singur în spinare tot partidul go­gist din judeţul Mureş. Din lucru insa nu ştim, când se va plictisi de această situaţie? Se dovedeşte încă odata drep­tatea părerii noastre că d. Nicoara o fi bun doctor, dar este slăbuţ in politică şi în socoteli... electorale. Cei zece gardişti cari au omort pe Mihail Ste­­lescu şi cari au fost condamnaţi la temniţa pe viaţă, au făcut re­curs ! Recursul s’a judecat săptămână trecută la Lunca superioara de justiţie militară şi cei zece uci­gaşi au rămas condamnaţi ca şi la prima instanţă. Legile ţarii nu lasă pe vinovaţi nepedepsiţi ! La alegerile din Ardeal partidul liberal câştigă mereu. La alegerile ce s-au făcut in ju­deţele braşov, Alba-lulia şi Arad, învingător a ieşit partidul naţio­­nal-liberal. Buna şi rodnica guvernare a partidului nostru îşi primeşte astfel răsplata dreaptă. in partida!­i­ aj-iui'.nesc e­varaş fierbere mare. D-l V. V. Tilea, tovaraş al d-lui Vaida, ţinând o cuvântare la Uioara a spus că are dovezi ca D-l luliu Maniu ar voi sa trans­­forme statul nostru intr’o repu­blică, înlăturând pe Rege. Această veste a indignat pe toata lumea, chiar şi pe naţional ţărănişti, cari abia aşteapta să se întoarcă d-l Maniu din străi­nătate, unde este plecat de vreo două luni, ca sa-l ia la întrebare. Noi românii una ştim. Numai sub comanda Regelui vom isbandi. Cine crede altfel, fie el chiar şi d-l Maniu, nu nterge pe drum bun. Wt0#gif*fis­m m mm Naţional-ţărăniştii pără­sesc şedinţa. Văzând partida deliniv pier­duta, cu toate violenţele de lim­baj întrebuinţate şi cu toate în­cercările de a zădărnici constitui­rea consiliului, consilierii naţional­­ţărănişti, au părăsit şedinţa, pe motivul că preştilintele na fi unul­­ţârânist ar fi calcat legea, pro­nunţând constituirea delegaţiei permanente fara a intra ?i un reprezentant al innantâţii si a comisiei IV cu 2 votun na­u­tar, abţinându-se. Or, aceasta călcare de lege nu I Constituirea Consiliului Judeţean al Judeţului Mureş - J. . . V (urmare din pag. 1)­săi şi ţinând seama de prevede­rile legii, a fixat alegerea comi­­siunilor pentru după masă la ora 4. După masă s’a repetat alege­rea. In comisia administrativă, fi­nanciară şi de control, au fost proclamaţi aleşi următorii: Dr. Emil Dandea, Augustin Nilca, Pintilie Gliga, Ion Sălăgean, Korn­­hoffer Wilhelm­ şi Ion Oltean. In comisia de lucrări publice: Jean Dolojan, Ioan Vancu, Rein­­tzel Eduard, Uilăcan Gheorghe, Arkossy Eugen şi Luca loan. In comisia economică: Moise Petric, dr. Teodor Bordan, Victor Deac, Ferenczi Gavril şi Ion Bozdog. In comisia cultelor şi a învă­ţământului : Emil Andrieşan, Alex. Budha, E. Stanislav, Leon Târ­­novean, Anton Dorga şi Precup Gheorghe. In comisia sanitară şi de asis­tenţă socială: György Iosif, Ba­rabás Albert, Schmidt Ladislau, Ion Roman şi Iovu Roman. Alegerea s-a făcut cu 13 voturi date pe cei de sus şi 19 birci albe, ale naţional-ţaraniştilor şi ungu­rilor. Alegerea raportorilor. Comisiile fiind designate, se procedează .Apoi la alegerea ra­portorilor celor cinci comisii, cari vor constitui delegaţia permanenta a judeţului. In comisia intâi­a a fost ales d. dr. Emil Dandea, in comisia a doua d. Jean Dolojan, în co­misia a treia d. Moise Petric. La comisia patra a fost scan­dal. Aceasta comisie a­ fost con­stituita din patru consilieri naţio­­nali-ţărânişti şi numai doi liberali, tocmai pentru a se alege un ra­portor naţional-ţaranist. Totuşi, naţional-ţăraniştii s’au abţinut den vot, crezând ca prin aceasta vor împiedeca alegerea raportorului şi prin aceasta constituirea neie­­gapei permanente, l’au înşelat insa şi aici. Nevoind să se prezinte la vot cu toate insistenţele, membri li­berali din comisie şi-au ales ca raportor pe par. Emil Andreşan. In comisia a cincea, a fost ales raportor d. Barabás Albert, există. Naţional-ţărăniştii puteau avea un raportor în comisia a patra, fiind acolo 2 liberali şi 4 naţional-ţărănişti, dar nevoind să participe la vot, s’au eliminat sin­guri, iar de pe lista minorităţii a intrat raportorul comisiei a cincea compusă numai din minoritari. înainte de a părăsi consilierii naţional-ţără­nişti şedinţa, preşe­dintele de vârsta, păr­ţilea, na­ţional ţărănist, i-a rugat să nu-i pună în aceasta situaţie penibilă, după ce tot ei au insistat să pre­zideze d-sa până la sfârşit. Fără a ţinea seamă de aceasta, naţio­­nal-ţărăniştii au părăsit şedinţa lăsând pe păr. Nil­a in această neplăcută situaţie agravează gafa, împrejurarea, ca s’a întors în şe­dinţa pâr. Roman, care printr'un procedeu nedelicat l-a făcut apoi sa paraseasca şedinţa. Şedinţa continuă, t­otuşi, nici această lovitura nu reuşeşte. Şedinţa continuă sub preşiden­ţia pâr. Emi Andrieşan, preşedintele consiliului judeţean, continuandu-se mai departe lu­crările. Se aleg apoi membrii diferite­lor comisiuni, instituite prin legi speciale. 1In comisia pentru constatarea­­ pagubelor: titular: Ion Salagean, supleant: G. Urlacan; în consiliul de igienă județean: titular: Jean Dolojan ; supleant: Teodor Bor­dan ; comisia de salubritate ju­deţeană : titular: Alexandru Burma; supleant: Emil Andrieşan ; in con­siliul de igienă municipal: titular: Teodor Bordan; supleant: Jean Dolojan; în comitetul şcolar ju­deţean: titular: dr. Emil Daniea. Nemai­fiind nimic la ordinea zilei, dl And­rieşan, Preşedintele consiliului judeţean, mulţumeşte consilierilor pentru munca depusă şi închide şedinţa. * Astfel s’a consumat şi epilogul alegerilor judeţene din Mureş, na­­ţional-ţâranism­ fiind înfrânţi att în alegeri cât şi la constituirea consiliului judeţean. La aceasta din urmă din propria „cuminţenie“ alor 2-3 „cun/ei“, caii,contrar hotarîrei majorităţii şi a cuvântului D-lui I. Vescan preşedintele lor, — nu au primit colaborar­ea româneasca, in care caz aveau preşedinţia con­­siliului şi 2 memorii în delegaţie. orasul Mureşului Epigramă I. Cimpoca scurmă’n taină Epigrame cun­pocește. Ca pe-atăp­tat aci cu duhul „Drumul drept“ ii ocrotește­. Cinematograful Oraşului Rulează Studentul cerşetor

Next