Glasul Mureşului, iulie-noiembrie 1937 (Anul 4, nr. 109-120)
1937-07-18 / nr. 109
4 IATA POLITICA H. I H II, 1 Ifcil 1" străinătate — Programul vizitelor pe cari Suveranul Ie va face un străinătae — De abia întors din Polonia unde a întors vizita Preşedintelui republiei polone, întărind şi mai mult legăturile cu această ţară, M. S. Regele , a plecat la Paris fiind invitat de cf. Lebrun, preşedintele republicei franceze. M. S. Regele va vizita Iugoslavia, Franţa, Anglia, Belgia şi Germania. Suveranul va vizita pe M. S. Regina Marioara a Jugoslaviei la palatul de la Cedinje, apoi va pleca în Franţa unde se va odihni câteva zile la castelul din Normandia, proprietatea M. Sale. După Franţa M. S. va pleca în Anglia şi Belgia. In Anglia va participa la vânătorile din Scoţia organizate de ducele şi ducesa de Kent. In Belgia a cărei curte regala a fost vizitată recent şi de Marele Voevod Mihai, Suveranul se va întâlni cu Regele Leopold. In drum spre ţară M. S. Regele se va opri după tradiţie la la castelul de la Sigmaringen unde va vizita pe arhiducele Anton şi Arhiducesa Ileana. Călătoria Suveranului va dura cca 40 de zile urmând ca Majestatea Sa să fie în ţară la 15 August pentru a prezida — ca de obiceiu — serbările prilejuite de ziua marinei. Dacă însă voiajul va depăşi acest termen, serbările vor fi amânate. — In timpul lipsei M. S. din ţară prerogativele regale se vor exercita de ctre Consiliul de miniştri. M. S. a plecat liniştit, fiindcă guvernul conduce ţara cu vrednicie şi o ştie lăsată pe mâini bune. Pretutindeni în ţara e ordine şi linişte. Socoteli ciudate Gazeta gogista sub semnătura d-lui E. Nicoară ne întreabă cine ne-a votat şi afirmă ca saşii, jidanii şi ungurii! Dacă cineva este aproximativ serios, trebue să admită ca ungurii nu au putut vota nici lista liberală, nici pe d. Dandea, când au avut lista lor.*) Acelaş lucru şi cu jidanii, nu este de notorietate publica, ca ei votează cu ungurii .'' Insa totacolo ii face pe naţ.-ţârânişti vânduţi jidanilor, deci după logica sa ar fi trebuit sa conchidă că evreii au votati cel mult loata dlui Dr. Lupu... Dar in tot judeţul — afară de Tg.-Mureş care nu voteaza la judet — avem 1500 voturi evreiești, din cari votează cel mult jumatate. Deci din cele 750 vo*) L)in scrisoarea ce publicam la art. „Lămuriti“ rezulta ca ei totdeauna au consuleiat pe d. Dandea ca in special pericol si au facul orice sacrlicii pun cani cdeau ca-i vor putea scoate din calea năzuinţelor lor. . Dacă ungurii ar vota vre-o listă româneasca, şi-ar alege desigur aceea a pactului dela vucea, in cap cu şeful local pe care l-au condiţionat de decan la barou pentru a admite acolo majoritate romaneascA. turi evreieşti date ungurilor, am scos şi noi şi naţ.-ţârani dm cele aproape lb.0U0 voturi. Frumoasa socoteala. Tot aşa ciudată este şi socoteala cu saşii ! Avem sub 4000 alegatori saşi din cari asemenea votează cel mult 2000 (in judeţ din 71.000 alegatori, au votat 33.000). De acolo jumătate sunt hitlerişti can au avut pact tocmai cu gogiştii, deci pe ei î-au votat. Dovada este uşor de făcut: d. e la secţia lernuţeni numai din comuna săseasca Peterea s’au dat mai multe voturi decât câte voturi am avut noi la aceea secţie. başii au votat cu gogiştii, cari au şi avut acolo cu vre-o 70 la suta mai multe voturi ca noi. Apoi Teaca, din cauza legaturilor familiare cu şeful local al Vaidiştilor, mulţi saşi au votat cu vaidiştii. D. Nicoară are aderenţi personali dar nu partidul, d-sa duce singur în spinare tot partidul gogist din judeţul Mureş. Din lucru insa nu ştim, când se va plictisi de această situaţie? Se dovedeşte încă odata dreptatea părerii noastre că d. Nicoara o fi bun doctor, dar este slăbuţ in politică şi în socoteli... electorale. Cei zece gardişti cari au omort pe Mihail Stelescu şi cari au fost condamnaţi la temniţa pe viaţă, au făcut recurs ! Recursul s’a judecat săptămână trecută la Lunca superioara de justiţie militară şi cei zece ucigaşi au rămas condamnaţi ca şi la prima instanţă. Legile ţarii nu lasă pe vinovaţi nepedepsiţi ! La alegerile din Ardeal partidul liberal câştigă mereu. La alegerile ce s-au făcut in judeţele braşov, Alba-lulia şi Arad, învingător a ieşit partidul naţional-liberal. Buna şi rodnica guvernare a partidului nostru îşi primeşte astfel răsplata dreaptă. in partida!i aj-iui'.nesc evaraş fierbere mare. D-l V. V. Tilea, tovaraş al d-lui Vaida, ţinând o cuvântare la Uioara a spus că are dovezi ca D-l luliu Maniu ar voi sa transforme statul nostru intr’o republică, înlăturând pe Rege. Această veste a indignat pe toata lumea, chiar şi pe naţional ţărănişti, cari abia aşteapta să se întoarcă d-l Maniu din străinătate, unde este plecat de vreo două luni, ca sa-l ia la întrebare. Noi românii una ştim. Numai sub comanda Regelui vom isbandi. Cine crede altfel, fie el chiar şi d-l Maniu, nu nterge pe drum bun. Wt0#gif*fism m mm Naţional-ţărăniştii părăsesc şedinţa. Văzând partida deliniv pierduta, cu toate violenţele de limbaj întrebuinţate şi cu toate încercările de a zădărnici constituirea consiliului, consilierii naţionalţărănişti, au părăsit şedinţa, pe motivul că preştilintele na fi unulţârânist ar fi calcat legea, pronunţând constituirea delegaţiei permanente fara a intra ?i un reprezentant al innantâţii si a comisiei IV cu 2 votun nautar, abţinându-se. Or, aceasta călcare de lege nu I Constituirea Consiliului Judeţean al Judeţului Mureş - J. . . V (urmare din pag. 1)săi şi ţinând seama de prevederile legii, a fixat alegerea comisiunilor pentru după masă la ora 4. După masă s’a repetat alegerea. In comisia administrativă, financiară şi de control, au fost proclamaţi aleşi următorii: Dr. Emil Dandea, Augustin Nilca, Pintilie Gliga, Ion Sălăgean, Kornhoffer Wilhelm şi Ion Oltean. In comisia de lucrări publice: Jean Dolojan, Ioan Vancu, Reintzel Eduard, Uilăcan Gheorghe, Arkossy Eugen şi Luca loan. In comisia economică: Moise Petric, dr. Teodor Bordan, Victor Deac, Ferenczi Gavril şi Ion Bozdog. In comisia cultelor şi a învăţământului : Emil Andrieşan, Alex. Budha, E. Stanislav, Leon Târnovean, Anton Dorga şi Precup Gheorghe. In comisia sanitară şi de asistenţă socială: György Iosif, Barabás Albert, Schmidt Ladislau, Ion Roman şi Iovu Roman. Alegerea s-a făcut cu 13 voturi date pe cei de sus şi 19 birci albe, ale naţional-ţaraniştilor şi ungurilor. Alegerea raportorilor. Comisiile fiind designate, se procedează .Apoi la alegerea raportorilor celor cinci comisii, cari vor constitui delegaţia permanenta a judeţului. In comisia intâia a fost ales d. dr. Emil Dandea, in comisia a doua d. Jean Dolojan, în comisia a treia d. Moise Petric. La comisia patra a fost scandal. Aceasta comisie a fost constituita din patru consilieri naţionali-ţărânişti şi numai doi liberali, tocmai pentru a se alege un raportor naţional-ţaranist. Totuşi, naţional-ţăraniştii s’au abţinut den vot, crezând ca prin aceasta vor împiedeca alegerea raportorului şi prin aceasta constituirea neiegapei permanente, l’au înşelat insa şi aici. Nevoind să se prezinte la vot cu toate insistenţele, membri liberali din comisie şi-au ales ca raportor pe par. Emil Andreşan. In comisia a cincea, a fost ales raportor d. Barabás Albert, există. Naţional-ţărăniştii puteau avea un raportor în comisia a patra, fiind acolo 2 liberali şi 4 naţional-ţărănişti, dar nevoind să participe la vot, s’au eliminat singuri, iar de pe lista minorităţii a intrat raportorul comisiei a cincea compusă numai din minoritari. înainte de a părăsi consilierii naţional-ţărănişti şedinţa, preşedintele de vârsta, părţilea, naţional ţărănist, i-a rugat să nu-i pună în aceasta situaţie penibilă, după ce tot ei au insistat să prezideze d-sa până la sfârşit. Fără a ţinea seamă de aceasta, naţional-ţărăniştii au părăsit şedinţa lăsând pe păr. Nila in această neplăcută situaţie agravează gafa, împrejurarea, ca s’a întors în şedinţa pâr. Roman, care printr'un procedeu nedelicat l-a făcut apoi sa paraseasca şedinţa. Şedinţa continuă, totuşi, nici această lovitura nu reuşeşte. Şedinţa continuă sub preşidenţia pâr. Emi Andrieşan, preşedintele consiliului judeţean, continuandu-se mai departe lucrările. Se aleg apoi membrii diferitelor comisiuni, instituite prin legi speciale. 1In comisia pentru constatarea pagubelor: titular: Ion Salagean, supleant: G. Urlacan; în consiliul de igienă județean: titular: Jean Dolojan ; supleant: Teodor Bordan ; comisia de salubritate judeţeană : titular: Alexandru Burma; supleant: Emil Andrieşan ; in consiliul de igienă municipal: titular: Teodor Bordan; supleant: Jean Dolojan; în comitetul şcolar judeţean: titular: dr. Emil Daniea. Nemaifiind nimic la ordinea zilei, dl Andrieşan, Preşedintele consiliului judeţean, mulţumeşte consilierilor pentru munca depusă şi închide şedinţa. * Astfel s’a consumat şi epilogul alegerilor judeţene din Mureş, naţional-ţâranism fiind înfrânţi att în alegeri cât şi la constituirea consiliului judeţean. La aceasta din urmă din propria „cuminţenie“ alor 2-3 „cun/ei“, caii,contrar hotarîrei majorităţii şi a cuvântului D-lui I. Vescan preşedintele lor, — nu au primit colaborarea româneasca, in care caz aveau preşedinţia consiliului şi 2 memorii în delegaţie. orasul Mureşului Epigramă I. Cimpoca scurmă’n taină Epigrame cunpocește. Ca pe-atăptat aci cu duhul „Drumul drept“ ii ocrotește. Cinematograful Oraşului Rulează Studentul cerşetor