Glasul Mureşului, ianuarie-iunie 1939 (Anul 6, nr. 163-186)

1939-01-08 / nr. 163

România şi noua hartă a Europei Postul de televiziune din Londra a difuzat în seria nu­mită „Noua hartă a Europei* o conferinţă a scriitorului Bru­ce Lockhart, asupra României însoţită de demonstraţii grafice făcute de către geograful Ho­­riabin. D. Bruce Lockhart a prezen­tat cu argumente convingătoa­re cazul unic al României, ale cărei hotare nu pot fi obiectul unor modificări, pentru că gra­­niţele româneşti şi regiunile în vecinătate sunt locuite de o po­pulaţie compactă şi uniformă pur românească. Minorităţile în România, a spus d. Lockhart, sunt răspân­dite în grupuri mici pe întreg teritoriul ţării, cu excepţia unei părţi din minoritatea ungară concentrată în centrul popula­ţiei româneşti şi departe de hotare. (Secuimea). Geograful Holibin a combă­tut teza „spaţiilor albe“ din hărţile etonografice ale conte­lui Teleky. El arată apoi că geograful ungur a utilizat în chip tendenţios „spaţiile albe“ din regiunea Carpaţilor, pentru a da iluzia vizuală că Românii nu ar constitui o massă com­pactă în Transilvania. lar eg. la Nr. 844/938 S. N­. Tribunalul Mureș. GAZETA SĂPTĂMÂNALĂ DE ÎNDRUMARE NAȚ­ION­ALA, ECONOMICĂ ȘI CULTURALA. rv . U­MiT a nAwniTA Redactia si Administraţia TELEFON: Abonamentul: anual 100 Lei. lg­.-Mures, t*­lan. 1931 Direc­or ' ‘ Piața Unirei 6 (c»«a Solidaritatea) 392 Abonament de sprijin 5oo Lei. Anno VI. Mo. 163. ■ bbb b bbbbbbbbbbbbbbbbbbbbb b bb b bb b b b b b b­bb b­bbbb »■■»'■■■■ ■ ■ ■ ■ pia ■■■■■■■«■ ■hhb ■■■■■■■!» ■■■■■■BBHHEiti ■ota amm­mu BBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBBB Urarea M. S. Regelui adresată ţării în noaptea anului nou 1333 In noaptea Anului Nou 1939, M. S. Regele Carol a rostit următoarea cuvântare: „Anul care se sfârşeşte ne-a adus, ca toţi cei trecuţi, bucu­rii şi dureri, dar 1938 ne a adus nouă speranţe şi noui posibili­tăţi de muncă şi de progres. România are azi mai multă nevoe decât oricând de întru­nirea tuturor fiilor ei într’un singur avânt şi o singură cre­dinţă. Numai prin strângerea rân­durilor tuturora împrejurul unei Românii Renăscute vom găsi puterea de a sta stâncă neclin­tită împotriva tuturor primej­diilor şi vrăjmăşiilor. Români, în această clipă, când începe anul 1939, fiţi cu ochii aţintiţi . înainte, fiţi cu ochii aţintiţi asupra căii de progres şi propăşire, pe care păşeşte patria, fiecare în su­fletul său să găsească scânteia patriotică, care să­­ îndemne să fie şi el părtaş la această operă de Renaştere Naţională, înalţ rugăciunile Mele către Dumnezeul părinţilor noştri să dea Ţării Mele şi poporului Meu un an, în care să piară toate urile, un an, în care să nu se vadă decât o desăvârşită imitare de gânduri şi simţiri pentru bine patriei. Să ne dă­­r­uiască Dumnezeu şi un an de belşug, de linişte şi de pace. lată urarea ce o fac cu su­fletul cald şi toată dragostea Mea, în această clipă, Româ­niei şi Românilor, — zicând tuturora tradiţionalul LA MULŢI ANI! TRĂIASCĂ ROMÂNIA ! CAROL II Regele României către foştii liberali şi­­ către prietenii noştri ■ Oamenii de curaj din toate partidele politice de ieri, de toate vrâstele, intelectuali de seamă, generali glorioşi, cla­sele muncitoare de tot felul şi-au dat mâna pentru a se aduna la apelul iubitului nos­tru Rege, pentru binele Ţării. La o parte cu luptele zadar­nice, fără folos din trecut în­tre fii aceluiaş neam ! Cum spunea d. fost ministru prof. univ. T. Moşoi la aduna­rea de la Cluj : „Deci nici îndoeli, nici ezi­tări, faţă de un comandament, următor căruia, în noua orân­duire a vieţii publice, fiecare trebuie să-şi găsească rostul său, însemnat sau umil, după cum împrejurările şi necesi­tăţile vor hotărî, dar egal de onorabil şi egal de preţios. In numărul celor chemaţi, ca prin „Frontul Renaşterii Na­ţionale" să pregătească vii­toarele destine ale neamului, noi nu putem fi cei din urmă veniţi". Facem un călduros apel tu­turor, să urmăm exemplul ce­lor mai buni fii ai neamului, să fim cu toţii alături de „Fron­tul Renaşterii Naţionale“ ! Intre miile de aderări din judeţul nostru sunt şi cele ale d-lor: E. Dandea fost primar şi deputat, Şt. Russu p pop-sta­­vrofor fost senator, Dr. P. Stoi­­na notar public, fost ajutor de primar, O. Bulea, fost preş. al Cam. de Corn. şi Ind. Ion Do­­lejan, notar public, fost preş. a delegaţiei consiliului judeţan, Dr. N. Creţu, fost insp. gen. şi prefect, Dr. D. Gafton, M. Căpruc­­anu şi Dr. I. Ciupe foşti deputaţi, I. Metea fost preş. al Camerei de Agricultură, Dr. I. Haller fost ajutor de primar, Moise Petric şi Dr. T. Bordan, foşti membri ai cons. jud., Dr. R. Pop, V­asile Netea şi Nic. Oprean foşti mebri în corn. int. a municipiului, prof. N. Oprea, I. Mihai f. revizor şcolar, Ho­rea Coman primar, Topliţa etc. Unificarea Legislativă După război unificarea co­durilor a fost o problemă, per­manent la ordinea zilei dar nu s’a putut soluţiona în întregi­me. Din pricina acesta Ardea­lul a rămas cu întocmiri le­gislative oarecum bizare şi în gravă contrazicere cu realită­ţile în continuă prefacere şi adaptare la stilul unei vieţi unitare. Astfel, provincia ar­deleană stă şi astăzi sub un regim de drept cu origini foar­te diferite, unele legi aparţi­­nînd legislatorilor austrieci, altele parlamentului din Buda­pesta şi în sfârşit cele elabo­rate şi puse în aplicare de guvernele româneşti. De aceea iniţiativa d-lui Vic­tor Iamandi, ministerul justiţiei, continua opera ce d­­f. minis­tru Dr. Vaier Pop a realizat în privinţa codului penal, şi a face cât mai grabnic o unifi­care legislativă pe întreg cu­prinsul ţării, este cât se poate de bine venită. Deasemeni trebue să recu­noaştem că numai statul au­toritar poate să realizeze o astfel de unificare utilă şi ce­rută unanim la louitorii Româ­niei. Regimul de astăzi nu mai este obligat să ţină seamă de mărunte interese de grup, ci numai de necesităţile superioa­re ale statului. Poate vor­bi şi astăzi întârziaţi ai istoriei, nu­măraţi pe degete, gata să sus­ţină anacronismul de emi. Insă, opiniile acestora nu mai con­tează. Temeliile oricărui stat modern se întemeiează pe u­­nitate economică şi pe concep­ţie unitară în domeniul drep­tului. Nu putem chiar noi sa ne sustragem acestei legi fun­damentale. Opera d-lui Victor Iamandi corespunde în întregi­me aspiraţiilor societăţii româ­neşti şi necesităţi de a avea legiuiri potrivite timpului de azi.

Next