Glasul Mureşului, iulie-decembrie 1939 (Anul 6, nr. 189-219)
1939-07-05 / nr. 189
Glasul Mureşului Din cuvântările de la adunarea generală a Inst. Naf. al Cooperaţiei D. preşedinte C. V. Teodorescu: „Inbunătăţirea trebue să meargă de jos în sus, banul cooperatorului avut să meargă la cooperatorul sărac , cooperaţia să se desvolte astfel ca să nu mai aibă nevoe de sprijinul statului ci să trăiască prin ea însăşi“. D. ministru V. Jinga : „Cercetând retrospectiv cei 20 ani, viaţă cooperatistă românească, nu-i găsim că ar fi neapărat de condamnat, căci binevoinţi au fost şi în aceşti ani pentru binele mişcării. Cooperaţia urmăreşte în special două scopuri : ridicarea ţărănimii şi creiarea unei clase mijlocii puternice. Omul nimerit la conducere este cheia cooperaţiei.“ Comisar al guvernului la Casa Centrală de Asigurări Sociale dr. Grigore Geamănă. Premiantele cursului de ucenice : cl. I. Pop Maria, Laboconi Maria şi Crişan Silvia, cl. II-a Kraus Eva, Rigelhampt Susana şi Raita Ana. Cl. Iila 17 absolvente cu I-a Bescuci 9,80, Blumenthal Olga 9,36 şi Toth Rozalia cu 8,66. Cursurile de ucenici de stat al dir. V. Socol a făcut darea de seamă a cursului, care a avut 14 clase, cu11 industriale şi 3 comerciale. Înscrişi 539 ucenici, 274 promovaţi, 95 corigenţi, 98 repetenţi şi 68 eliberaţi de la patroni în cursul anului şcolar. Premianţi cl. Ia, Fogoroşi I., cl. I-b Maloş C., cl. I-c, Balote D., cl. I-e Kis Tiberiu, cl. 1 f Sângeorzean T., Florea D. şi Schian, cl. II-a A, Grosz Francisc, Hinci şi Urfălean, cl. II-a B Truţa Viorel, cl. II-a C Bouar P, Benţea I. şi Truţa Leon, cl. 11-a E Suveican Ludovic, Micu T. şi Cerghezan I., cl. 111-a A Ion Em. şi Gaiţă, cl. 111-a B Farcaş I. şi cl. 111-a C Laioş M., Csicsachi şi Beldean D. Premianţii căminului „Avram Iancu“ Din 111 elevi interni înscrişi, 11 retraşi, 76 promovaţi, 23 corigenţi şi 1 repetent. Cl. I. 41 înscrişi, 26 promovaţi, 26 corigenţi, la Roşeanie, 11-lea Ilovean Ang. şi 111-lea Ştefan. Cl. 11-a 43 înscrişi, 3 retraşi 28 promovaţi, 11 corigenţi şi 1 repetent. Cu premiu: Buia, Oţeleanu, Triteanu şi Lungu. Cl. 111-a înscrişi 27, 3 retraşi, 22 clasificaţi şi absolvenţi. Cu premiu Moldovan loan, Leaşcu S. şi Bârlean Vasile. Sub conducerea d-rei Steluţa Abrezeanu, ucenicile au executat dansuri naţionale şi câteva cântece străjereşti. Absolventul cursurilor de ucenici Mihail Grun, a rostit o impresionantă şi elogioasă cuvântare pentru profesori. Ucenicii din Căminul „Avram Iancu“, au executat dansuri şi câteva hazlii monoloage. In însufleţită atmosferă şi multă voe bună, măreaţă serbare şi patriotice manifestaţii s’a încheiat anul şcol. cu „Trăiască Regele“, Nic. Oprea. „Fundaţia Rockefeller“ în serviciul umanităţii In curând nu va mai exista un singur colţ de pământ în care numele „Fundaţiei Rockefeller“ să nu fie cunoscut. Lucrul aceasta este lesne de înţeles întrucât admirabila instituţie creată de binefăcătorul miliardar John D. Rockfeller are ca scop să dea concursul său în toate domeniile în care e vorba de progresul ştiinţific, social, cultural sau relativ la higiena. In ce priveşte această fundaţie al cărei scop e atât de nobil un lucru mai puţin cunoscut e faptul că în cursul ultimilor zece ani a consacrat nu mai puţin de 64 miliarde de dolari progresului medicinei în diferite ţări în afară de Statele Unite ale Americei. Suma de mai sus cuprinde şi cheltuelile angajate pentru construcţia şi organizarea lui „Union Medical Colleges“ din Pieping. In cursul ultimilor ani un departament special al fundaţiei a angajat credite importante pentru lupta contra paludismului. S’a pornit dela principiul că dacă vrei să extirpezi răul dela rădăcină, e necesar să ai cunoştiinţe întinse şi aprofundante asupra agentului transmiţător al teribilei boli, anofelul. Cu ajutorul conferinţelor, a proecţiunilor de filme etc., se atrage atenţia asupra ţânţarul periculos. Trebue arătat şi rolul jucat de fundaţia Rockfeller din punctul de vedere al generalizării întrebuinţării chininei, remediu al cărui eficacitate e bine cunoscută şi care ia Comisiunea paludismului de pe lângă Societatea Naţiunilor a fixat doza zilnică convenabilă la 0 grame 4oo miligrame de chinină pentru prevenirea malariei. Această fundaţie a făcut o excelentă operă şi în ce priveşte mijlocul de întrebuinţare a acestui remediu. In virtutea exiomei „a preveni contează mai mult decât a vindeca“. Fundaţia a luat o parte importantă la lucrările efectuate cu privire la întrebuinţarea chininei in lupta dusă contra celorlalte boli cu cari luptă oamenirea. Pentru tratamentul malariei, Comisiunea Paludismului de pe lângă Liga Naţiunilor recomandă o doză zilnică de un gram un gram 3oo miligrame de chinină timp de 5—7 zile (101). Mărgăritare Creştine. Nimeni nu va fi în stare să înţeleagă lucrurile cerului, dacă nu se va supune a purta ocara lui Hristos şi a suferi pentru Numele Său. e Muncă şi Manifestaţiile şcolare a cursurilor " profes. ucenici-ucenice şi Căminul „Avram Ianca» din Tg-Mureş Cursurile profesionale pentru ucenici şi ucenice, a ajuns la apreciabile realizări de muncă şi instrucţie şcolară a viitorilor meseriaşi. Examenele de absolvire Timp de 3 zile s-au ţinut examenele de absolvire a anului 3 a ucenicilor, şi la Căminul „Avram Iancu“ din Tg.Mureş. Ministerul Muncii a delegat preşedinte pe d-l insp. g-raf Ioan Bubulac. Membri comisiei au fost cei care au predat la ucenici. D-nii profesori : dl. Victor Socol dir., dr. Iuliu Suciu, Nic. Oprea, Eugen Viscrian, R. Moraru, Traian Turcu, V- Macavei, Emil Macavei, I. Grama R. Leheneanu şi Iuliu Conţu la Ucenici. Comisia la Ucenice a fost formată cu acelaş preşedinte şi membrele profesoare d-na Veturia Macavei, D-ra Steluţa Abrozeanu, D-na Maria Codreanu şi D-na Chira Margareta, iar la Căminul de Ucenici Români „Avram Iancu“ d-nii prof. dr. V. Macavei, A. Chioveanui, dr. Aurel Suciu, V. Blaj, A. Casimir şi Emil Macavei. La cuvântul şefului a vorbit d-l insp. g-ral Bubulac, despre „Noua viaţă muncitorească, noul legiuiri şi exemplu de muncă pentru ridicarea ţarei a Majestăţei Sale Regelui Carol al II-lea“. Frumoasa serba e şi împărţirea premiilor Odată cu încheerea anului şcolar la celelalte şcoli secundare, cu aceeaş bună pregătire, cele trei stoluri ale Cursurilor Profesionale de Ucenici şi Ucenice, din Tg Mureş, a dat o frumoasă serbare. S’au împărţit bogate premii folositoare meseriaşilor, cărţi din literatura română şi tehnică. Camera de Muncă din Cluj, prin reprezentantul ei, d-1 secretar general al Oficiului Tg.-Mureş, d 1 Dredeţeanu, a împărţit ucenilor care s-au distins în executarea lucrărilor de expoziţie străjerească, 23 premii în bani de câte 100 lei, 38 diplome cu medalii de aur, 40 diplome cu medalii de argint şi 40 cu medalii de bronz. Serbarea a fost încadrată cu cântecele ceremonialului străjeresc, executate de sutele de străjeri şi străjere ucenici, sub conducerea prof. Nic. Oprea. Situaţiile şcolare. Premiantele şi premianţii In prezenţa corpului profesoral, patroni, şi fiind în trecere prin Tg.-Mureş, a participat la serbarea muncitorească cu împărţirea premiilor de l îl AVIZ . Toate cârciumele şi orice fel de debite cu băuturi spirtoase sunt obligate de Stat prin lege să aibă în permanenţă, totdeuna spre vânzare cvantităţi îndestulitoare, din tot felul de băuturi alcoolice monopolul staaiului, deci şi spirt de 96 de grade în sticle pecetluite şi rachiurile monopol desfundate. tu Venind toiul lucrului la câmp când plugarii au lipsă pentru muncitori de mai mult spirt spre a-şi pregăti ei vinarsul de tăria cum o vreau, şi fiind informaţi că la unele cârciume lipseşte spirtul, rugăm atât primăriile comunale cât şi pe gospodarii interesaţi să ne comunice, fie prin telefon, sau telegramă, fie pe o carte poştală asemenea cazuri când cârciumele din sat nu au spirt, pentru a trimite înmediat cu autocamionul nostru şi a aduce cazul la cunoştinţa Administraţiei Financiare spre a pedepsi cârciumele acelea. Coop. Solidaritatea Secţia de spirt Tg.-Mureş| Depozit: Str. Berăriei 2 8 Tel. 394. Biroul: Piaţa Unirii 6. Tel. 392. In atenţia Primăriei Târgu-Mureş On. Primărie este rugată de cetăţeni să repună băncile care erau pe trotuarul drumului spre pădurea Corneşti, singurul loc de recreaţie adevărată a Tg.-Mureşului. Desigur şi cetăţenii sunt rugaţi să nu le mai strice şi să nu lase nici pe alţii să facă aceasta. Poliţia încă ar trebui să vegheze, să nu dispară băncile. Sau s’ar putea face bănci imobile, sistem cum sunt cele de pe Riv. Regina Maria aşezate în 1935, cari nu se pot uşor strica.