Graiul Sălajului, octombrie-decembrie 1990 (Anul 1, nr. 168-224)
1990-10-24 / nr. 184
COTIDIAN AL PREFECTURII JUDEȚULUI SĂLAJ ANUL II, NR. 184 MIERCURI, 24 OCTOMBRIE 1990 4 pagini — 1 leu s6 4H C/î • Luni, 22 octombrie, la Luxemburg, în prezența domnului Petre Roman, primul ministru al Guvernului, a fost semnat Acordul de cooperare economică și comercială dintre Comunitatea Economică Europeană și România, acord „înghețat” în urmă cu patru luni de zile datorită atitudinii țărilor occidentale față de evenimentele din 13—15 iunie de la București. Acordul semnat prevede liberalizarea schimburilor și extinderea cooperării economice . Președintele Ion Iliescu l-a primit intr-o vizită de curtoazie pe ambasadorul Olandei la București (vii mai reamintiți? Cel prezent la TV ta momentele fierbinți ale Revoluției) • Cele două camere ale Parlamentului român și-au continuat dezbaterile pe marginea proiectelor de legi înaintate de Guvern; în Adunarea Deputaților a continuat dezbaterea proiectului Legii privind șomajul, acordarea ajutorului de șomaj și reîncadrarea socială a șomerilor • în Senat a continuat dezbaterea proiectului de Lege privind Societă TELEX TELEX TELEX tile Comerciale. Articolul 218 n-a putut fi votat din cauza absenței multor senatori. Mai sunt și alte „clase“ indisciplinare nu numai a noastră ... • România a stabilit relații diplomatice la rang de ambasadă cu Quatarul — stat situat la SV Peninsulei Arabice, cu o populație de 300.000 locuitori, rezerve de țiței de peste două miliarde barili și este posesor al celei mai mari rezerve de gaze naturale din lume • România și-a reluat locul în cadrul Alexandru Stark U.N.E.S.C.O. (nebandajat la cap) ne-a făcut cunoscute prezențe românești de mare anvergură la Paris, sub genericul „Reintegrarea în U.N.E.S.C.O“; • Un Apel al Statului de la Chișinău adresat românilor din întreaga lume ne cheamă să sprijinim — prin mitinguri, adunări, scrisori de protest — lupta moldovenilor de peste Prut împotriva separatiștilor găgăuzi și rusofoni, unelte ale imperialismului sovietic care acționează în lumina aceluiași slogan promovat și imperal, de țarism „divide et Săptămîna aceasta — 22—29 octombrie — a fost declarată „Săptămîna solidarității cu Moldova". Bisericile sunt chemate să oficieze slujbe, să ceară ajutorul lui Dumnezeu pentru Moldova în acest ceas de grea cumpănă . La Universitatea din Cluj, în cadrul Facultății de Filozofie și Istorie, au fost inaugurate cursurile de Ebraică și Istoria Evreilor din Transilvania. Ioan LUPA N < CU >OJ co t/2 - GINDURILE CUVINTELOR INTOLERANȚA Gutluri chinuite, nestatornice, contradictorii. Suspiciune față de toți și de toate. Idei preconcepute. Rigiditate a sentimentelor. Nesiguranța unui mîine prevăzut și pre-stabilit de azi. Imaginație exagerată în numele nevoii acute de a-și obiectiva temerile. Nevoia de libertate absolută în contradicție cu nonlibertatea celuilalt (celorlalți), aceasta din urmă văzută ca o lege firească. Acuzații pentru vina închipuite sau bazate pe principiul — și mai grav — „ceea ce fac eu (rău), face și el “! Imposibilitatea de a putea accepta o altă părere decit a sa. Frica (perfect ascunsă) de a deveni ridicol și încercarea continuă de a pară prin exuberanță. Nevoia de a atrage atenția, de a capta interesul și de a dovedi, astfel, stăpînirea oricărei situații. Calități ? Doar în aparență, în realitate, este vorba despre caracterul cel mai intolerant. Cum recunoaștem intoleranța ? Ea este însoțită, întotdeauna, de un sistem aproape perfect de autoapărare. Viorica BLAJ CONSEMNĂRI SPORURILE DE SALARII SIM ACOPERITE DIN PRODUCȚIE ȘI BENEFICII Ne îndreptăm spre economia de piață, de la care așteptăm prosperitatea, după care, cu toții, tînjim, de multă vreme. Este firesc, deci, ca atunci cînd vezi că o întreprindere a intrat pe acest normal făgaș să te bucuri, să te bucuri cu adevărat. Și realitatea arată că numai printr-o gîndire economică sănătoasă, printr-o muncă bine făcută se poate crea cadrul optim prin care să ajungi la rentabilitatea cerută, la prosperitate. Aceste gînduri îi încearcă, acum, pe salariații de la „Silvana“ din Cehu Silvaniei. Deci, ei nu se mai preocupă de compararea rezultatelor din anul curent — deși sunt bune — cu cele obținute în anul trecut, ci se preocupă de pregătirea condițiilor pentru a intra în economia de piață și a contribui din plin la asigurarea prosperității. Va veni ea oare? Salariații de aici — în ceea ce privește contribuția lor — sunt optimiști. Să fie așa. De la ce se pornește, totuși? „Deocamdată — apreciază doamna Szekely Ilona, inginerul șef al întreprinderii — programul stabilit la producția fizică și la beneficiu l-am îndeplinit integral, cu bune rezultate la calitate și la capitolul înnoirea producției, la competitivitatea noastre de tricotaje. produselor Pentru economia de piață, pe al cărei drum am pornit hotărîți, nu este deloc puțin. Economia de piață — pentru a realiza rentabilitate mare — pe lingă cele semnalate, impune și o mare productivitate. La acest capitol — deși, cum subliniam, ne realizăm programul la producția fizică și lucrăm cu beneficii — suntem încă, aș zice, destul de mici. Cu toții dorim însă să creștem. Și suntem siguri de reușită. Da, prin mai multă muncă, și mai bine făcută, dorim — și vom reuși — să devenim mai mari“. Că, salariații de la „Silvana“ din Cehu Silvaniei sunt maturi, conștienți de misiunea pe care o au și dornici de a deveni mai mari, ne-am convins pe tot parcursul documentării noastre. Câteva din aceste argumente: • Producția fizică programată pe primele 3 trimestre a fost îndeplinită în proporție de 100 la sută. • Beneficiul obținut a fost de 7,1 milioane lei. • Toate sporurile de salarii și de alte drepturi primite de salariați, după Revoluție, sunt acoperite din producție, din beneficii. » Retehnologizarea a demarat bine, s-au procurat — și montat — 15 mașini de cusut și surfilat — în locul celor casate — precum și 10 mașini noi de tricotat. „Silvana“ se află în tratative cu Firma „Rimoldinii“ din Italia pentru retehnologizarea cu mașini moderne a secției confecții. • De la Liviu Voie, șeful biroului export, am mai aflat că: toate contractele cu partenerii externi și cu cei interni sunt onorate la zi; acoperirea cu contracte, pentru export, este asigurată pe acest an și pe primul semestru al anului viitor; producția circa 22 la sută din întreprinderii este destinată exportului, iar cursul de revenire este bun; se mențin clienții tradiționali și se cîștigă alții noi; începînd cu semestrul N .a.c., au fost încheiate contracte cu Olanda. Primele loturi de produse au și fost livrate, iar beneficiarul este foarte mulțumit de calitatea lor și de seriozitatea privind respectarea termenului de livrare. Domnul economist Mihai Zoicaș, directorul unității, abia de o oră și jumătate sosit de la T.I. București, se arată optimist privind rezistența, cu brio, în marea concurență din cadrul economiei de piață. Argumentele aduse nu sunt cîtuși de puțin de neluat în seamă. De pildă, privind numărul de articole de tricotaj contractate recent la export, I.T. „Silvana“ din Cehu Silvaniei deține, la nivel de ramură, o pondere de peste 25 la sută. „Acest lucru este ceva" — a ținut să spună economistul Octavian Rusu, șeful biroului export din cadrul C.I.T. București. — în aceste condiții, se pare că LT. „Silvana" din Cehu Silvaniei, colectivul de salariați de aici, se bucură de aprecierea forului tutelar, de care încă mai aparține ! — Mai ales în ultimii 2 ani — apreciază economistul Octavian Rusu — I.T. „Silvana“ și-a cîștigat un prestigiu pe plan național și internațional. De ce? Pentru că „Silvana“ a devenit un partener serios și căutat. Aici se realizează produse in modele adecvate cerințelor pielii externe — și interne — de o calitate foarte bună. I.T. „Silvana“ a devenit un partener serios și prin faptul că respectă termenele de livrare a produselor, conform contractelor și graficelor. Oricum, subliniez, în încheiere, că produsele cu marca I.T. „Silvana" Cehu Silvaniei binemeritat se bucură de un prestigiu peste hotare. Deci, ca atare, nu se pun probleme că „Silvana“ nu va rezista în cadrul economiei de piață. Unitatea este relativ mică. Principal este, însă, că gîndurile oamenilor de aici sînt mari și îndrăznețe, care, cu siguranță, se vor înfăptui cu bine. D. ISPAS gestionarul din peri CEI NU MAI VINDE Primiri din partea Cooperativei de Consum Pericei : „în urma articolului „Cuie de potcoavă pe valută“, apărut în ziarul „Graiul Sălajului“ nr. 174 din 10 octombrie 1990, vă comunicăm faptul că noi, consiliul de administrație al cooperativei, întrunit în ziua de 16 octombrie a.c., am hotărît schimbarea din funcție a gestionarului Bartoș Valentin, datorită mai multor abateri săvîrșite de acesta, printre care și aceea la care s-a referit articolul menționat“. Semnează președintele și contabilul șef. Deci, stimați cumpărători, poftiți la magazinul din Pericei, n-o să-l mai găsiți după tejghea pe Bartoș, cel care vindea cuiele de potcoave pe valută și, zilnic, vorbea 7 limbi (pentru fiecare limbă un ... pahar). CĂTRE CITITORI Ați observat și dv. pozelor și caricaturilor lipsa din paginile „Graiului“. Faptul nu ni se datorește. Tipografia din Zalău duce — de mai bine de o lună de zile — lipsa materiilor și materialelor necesare zincografiei. Desigur, aspectul grafic și estetica ziarului au de suferit, sperăm însă că totul va reveni la normal. Pînă atunci, primiți scuzele noastre. GRAVA CALOMNIE LA ADRESA SATULUI TREZNEA în săptămîna care a trecut ne-au vizitat la redacție mai mulți săteni din Treznea, alții ne-au chemat la telefon exprimîndu-și dezaprobarea față de unele practici ale celor care „diriguiesc“ emisiunea în limba maghiară de la TV Română. Concret, în emisiunea de luni, 15 octombrie a.c., s-a dat citire unei scrisori cică trimisă din Trezrrea, care cuprindea atacuri la adresa ungurilor, în primul rînd, susțin Ueznenii, aici n-a existat și nu există vreo persoană cu numele Șerban, iar dacă scrisoarea a fost trimisă, trebuia verificată existența autorului. în aceste împrejurări, desigur, scrisoarea a fost „fabricată“ de inventatorii de la pomenita emisiune. Urmează sesizarea instanței de judecată pentru calomnie și șovinism. Am trăit s-o vedem și pe aceasta . Să fim calomniați în București, nu numai la Budapesta !!". (loan LUPA) GRAIUL ■ PE SCURT ■ GRAIUL ALO, I.T.A.! Dacă ați uitat, vă reamintim. Aproape 30 de elevi, din clasele V—VIII, din satul Treznea, fac naveta la Școala din Agrij. Și-au făcut abonamente, fiecare costînd 127 de lei. Plnă în 10 oct. a.c., plecau din Treznea cu un autobuz la ora 7. Din data de 10, nu mai au acest autobuz. Și pleacă la ora 9, pierzînd, zilnic, prima oră de curs, în jurul orei 14 așteaptă naveta de Buciumi cu care să se întoarcă acasă. Dar, rămîn in stație, pentru că nu încap în autobuz. Și fac drumul pe jos. Unii șoferi au fost deosebit de „drăguți și de sinceri“ și le-au spus să nu mai aștepte, pentru că dumnealor nu sunt obligați să-i ia. Motivul: abonamentele sunt pe autobuzul elevilor I Autobuz care a fost scos. De ce? Așteptăm să ne răspundă, în numele copiilor, I.T.A. Sălaj. V. Blaj