Graiul Sălajului, octombrie-decembrie 1990 (Anul 1, nr. 168-224)

1990-10-24 / nr. 184

COTIDIAN AL PREFECTURII JUDEȚULUI SĂLAJ ANUL II, NR. 184 MIERCURI, 24 OCTOMBRIE 1990 4 pagini — 1 leu­ s6­­ 4H C/î • Luni, 22 octombrie, la Luxemburg, în prezența dom­nului Petre Roman, primul ministru al Guvernului, a fost semnat Acordul de cooperare economică și comercială din­tre Comunitatea Economică Europeană și România, acord „înghețat” în urmă cu patru luni­ de zile datorită atitudinii țărilor occidentale față de e­­venimentele din 13—15 iunie de la București. Acordul sem­nat prevede liberalizarea schimburilor și extinderea cooperării economice . Pre­ședintele Ion Iliescu l-a primit intr-o vizită de curtoazie pe ambasadorul Olandei la Bu­curești (vi­i mai reamintiți? Cel prezent la TV ta momen­tele fierbinți ale Revoluției) • Cele două camere ale Par­lamentului român și-au conti­nuat dezbaterile pe marginea proiectelor de legi înaintate de Guvern; în Adunarea De­putaților a continuat dezbate­rea proiectului Legii privind șomajul, acordarea ajutorului de șomaj și reîncadrarea so­cială a șomerilor • în Senat a continuat dezbaterea proiec­tului de Lege privind Societă­ TELEX TELEX TELEX tile Comerciale. Articolul 218 n-a putut fi votat din cauza absenței multor senatori. Mai sunt și alte „clase“ indiscipli­­nare nu numai a noastră ... • România a stabilit relații diplomatice la r­ang de amba­sadă cu Quatarul — stat si­tuat la SV Peninsulei Arabi­ce, cu o populație de 300.000 locuitori, rezerve de țiței de peste două miliarde barili și este posesor al celei mai mari rezerve de gaze naturale din lume • România și-a reluat locul în cadrul Alexandru Stark U.N.E.S.C.O. (nebandajat la cap) ne-a făcut cunoscute prezențe românești de mare anvergură la Paris, sub generi­cul „Reintegrarea în U.N.E.S.­C.O“; • Un Apel al Statului de la Chișinău adresat româ­nilor din întreaga lume ne cheamă să sprijinim — prin mitinguri, adunări, scrisori de protest — lupta moldovenilor de peste Prut împotriva sepa­ratiștilor găgăuzi și rusofoni, unelte ale imperialismului so­vietic care acționează în lu­mina aceluiași slogan promo­vat și imperal, de țarism „divide et Săptămîna aceasta — 22—29 octombrie — a fost declarată „Săptămîna solida­rității cu Moldova". Bisericile sunt chemate să oficieze sluj­be, să ceară ajutorul lui Dum­nezeu pentru Moldova în a­­cest ceas de grea cumpănă . La Universitatea din Cluj, în cadrul Facultății de Filozofie și Istorie, au fost inaugurate cursurile de Ebraică și Isto­ria Evreilor din Transilvania. Ioan LUPA N < CU >OJ co t/2 - GINDURILE CUVINTELOR INTOLERANȚA Gutluri chinuite, nestatornice, contradictorii. Suspiciune față de toți și de toate. Idei precon­cepute. Rigiditate a sentimentelor. Nesiguranța unui mîine pre­văzut și pre-stabilit de azi. Ima­ginație exagerată în numele nevoii acute de a-și obiectiva temerile. Nevoia de libertate absolută în contradicție cu nonlibertatea celuilalt (celorlalți), aceasta din urmă văzută ca o lege firească. Acu­zații pentru vina închipuite sau bazate pe prin­cipiul — și mai grav — „ceea ce fac eu (rău), face și el “! Imposibilitatea de a putea accepta o altă părere decit a sa. Frica (perfect ascunsă) de a deveni ridicol și încercarea continuă de a pară prin exuberanță. Nevoia de a atrage aten­ția, de a capta interesul și de a dovedi, astfel, stăpînirea oricărei situații. Calități ? Doar în aparență, în realitate, este vorba despre caracterul cel mai intolerant. Cum recunoaștem intoleranța ? Ea este însoțită, întot­deauna, de un sistem aproape perfect de autoa­părare. Viorica BLAJ CONSEMNĂRI SPORURILE DE SALARII SIM ACOPERITE DIN PRODUCȚIE ȘI BENEFICII Ne îndreptăm spre econo­mia de piață, de la care aș­teptăm prosperitatea, după care, cu toții, tînjim­, de mul­­­tă vreme. Este firesc, deci, ca atunci cînd vezi că o între­prindere a intrat pe acest normal făgaș să te bucuri, să te bucuri cu adevărat. Și rea­litatea arată că numai prin­­tr-o gîndire economică sănă­toasă, printr-o muncă bine făcută se poate crea cadrul optim prin care să ajungi la rentabilitatea cerută, la pros­peritate. Aceste gînduri îi în­cearcă, acum, pe salariații de la „Silvana“ din Cehu Silva­niei. Deci, ei nu se mai preo­cupă de compararea rezulta­telor din anul curent — deși sunt bune — cu cele obținute în anul trecut, ci se preocupă de pregătirea condițiilor pen­tru a intra în economia de piață și a contribui din plin la asigurarea prosperității. Va veni ea oare? Salariații de aici — în ceea ce privește con­tribuția lor — sunt optimiști. Să fie așa. De la ce se por­nește, totuși? „Deocamdată — apreciază doamna Szekely Ilona, ingi­nerul șef al întreprinderii — programul stabilit la produc­ția fizică și la beneficiu l-am îndeplinit integral, cu bune rezultate la calitate și la ca­pitolul înnoirea producției, la competitivitatea noastre de tricotaje. produselor Pentru economia de piață, pe al că­rei drum am pornit hotărîți, nu este deloc puțin. Economia de piață — pentru a realiza rentabilitate mare — pe lingă cele semnalate, impune și o mare productivitate. La acest capitol — deși,­­ cum subli­niam, ne realizăm programul la producția fizică și lucrăm cu beneficii — suntem­ încă, aș zice, destul de mici. Cu toții dorim însă să creștem. Și suntem siguri de reușită. Da, prin mai multă muncă­, și mai bine făcută, dorim — și vom reuși — să devenim mai mari“. Că, salariații de la „Silva­na“ din Cehu Silvaniei sunt maturi, conștienți de misiu­nea pe care o au și dornici de a deveni mai mari, ne-am convins pe tot parcursul do­cumentării noastre. Câteva din aceste argumente: • Producția fizică progra­mată pe primele 3 trimestre a fost îndeplinită în proporție de 100 la sută. • Beneficiul obținut a fost de 7,1 milioane lei. • Toate sporurile de sa­larii și de alte drepturi primi­te de salariați, după Revolu­ție, sunt acoperite din produc­ție, din beneficii. » Retehno­­logizarea a demarat bine, s-au procurat — și montat — 15 mașini de cusut și surfilat — în locul celor casate — p­rec­um și 10 mașini noi de tricotat. „Silvana“ se află în tratative cu Firma „Rimoldi­­nii“ din Italia pentru reteh­­nologizarea cu mașini moder­ne a secției confecții. • De la Li­viu Voie, șeful biroului ex­port, am mai aflat că: toate contractele cu partenerii ex­terni și cu cei interni sunt o­­norate la zi; acoperirea cu contracte, pentru export, este asigurată pe acest an și pe primul semestru al anului viitor; producția circa 22 la sută din întreprinderii este destinată exportului, iar cursul de revenire este bun; se mențin clienții tradiționali și se cîștigă alții noi; începînd cu semestrul N­ .a.c., au fost încheiate contracte cu Olan­da. Primele loturi de produse au și fost livrate, iar benefi­ciarul este foarte mulțumit de calitatea lor și de seriozi­tatea­­ privind respectarea ter­menului de livrare. Domnul economist Mihai Zoicaș, directorul unității, abia de o oră și jumătate so­sit de la T.I. București, se arată optimist privind rezis­tența, cu brio, în­ marea con­curență din cadrul economiei de piață. Argumentele aduse nu sunt cîtuși de puțin de neluat în seamă. De pildă, privind numărul de articole de tricotaj contractate recent la export, I.T. „Silvana“ din Cehu Silvaniei deține, la ni­vel de ramură, o pondere de peste 25 la sută. „Acest lucru este ceva" — a ținut să spună economistul Octavian Rusu, șeful biroului export din ca­drul C.I.T. București. — în aceste condiții, se pa­re că LT. „Silvana" din Ce­hu­ Silvaniei, colectivul de sa­lariați de aici, se bucură de aprecierea forului tutelar, de care încă mai aparține ! — Mai ales în ultimii 2 ani — apreciază economistul Oc­t­a­vian Rusu — I.T. „Silvana“ și-a cî­știgat un prestigiu pe plan național și internațional. De ce? Pentru că „Silvana“ a devenit un partener serios și căutat. Aici se realizează produse in modele adecvate cerințelor pielii externe — și interne — de o calitate foar­te bună. I.T. „Silvana“ a de­venit un partener serios și prin faptul că respectă terme­nele de livrare a produselor, conform contractelor și gra­ficelor. Oricum, subliniez, în încheiere, că produsele cu marca I.T. „Silvana" Cehu Silvaniei binemeritat se bucură de un prestigiu peste hotare. Deci, ca atare, nu se pun probleme că „Silvana“ nu va rezista în cadrul econo­miei de piață. Unitatea este relativ mică. Principal este, însă, că gîndurile oamenilor de aici sînt mari și îndrăzne­țe, care, cu siguranță, se vor înfăptui cu bine. D. ISPAS gestionarul din peri CEI NU MAI VINDE Primiri din partea Coopera­tivei de Consum Pericei : „în urma articolului „Cuie de pot­coavă pe valută“, apărut în ziarul „Graiul Sălajului“ nr. 174 din 10 octombrie 1990, vă comunicăm faptul că noi, con­siliul de administrație al coo­perativei, întrunit în ziua de 16 octombrie a.c., am hotă­­rît schimbarea din funcție a gestionarului Bartoș Valentin, datorită mai multor abateri săvîr­șite de acesta, printre care și aceea la care s-a refe­rit articolul menționat“. Sem­nează președintele și contabi­lul șef. Deci, stimați cumpărători, poftiți la magazinul din Pe­ricei, n-o să-l mai găsiți după tejghea pe Bartoș, cel care vindea cuiele de potcoave pe valută și, zilnic, vorbea 7 limbi (pentru fiecare limbă un ... pahar). CĂTRE CITITORI Ați observat și dv. pozelor și caricaturilor lipsa din paginile „Graiului“. Faptul nu ni se datorește. Tipografia din Zalău duce — de mai bine de o lună de zile — lipsa mate­riilor și materialelor necesare zincograf­iei. Desigur, aspectu­l grafic și estetica ziarului au de suferit, sperăm însă că totul va reveni la normal. Pînă atunci, primiți scuzele noastre. GRAVA CALOMNIE LA ADRESA SATULUI TREZ­­NEA în săptămîna care a trecut ne-au vizitat la redacție mai mulți săteni din Treznea, al­ții ne-au chemat la telefon exprimîndu-și dezaprobarea față de unele practici ale ce­lor care „diriguiesc“ emisiu­nea în limba maghiară de la TV Română. Concret, în emi­siunea de luni, 15 octombrie a.c., s-a dat citire unei scri­sori cică trimisă din Trezrrea, care cuprindea atacuri la a­­dresa ungurilor, în primul rînd, susțin Ueznenii, aici n-a existat și nu există vreo persoană cu numele Șerban, iar dacă scrisoarea a fost tri­misă, trebuia verificată exis­tența autorului. în aceste îm­prejurări, desigur, scrisoarea a fost „fabricată“ de inventa­torii de la pomenita emisiu­ne. Urmează sesizarea instanței de judecată pentru calomnie și șovinism. Am trăit s-o vedem și pe aceasta . Să fim calomniați în București, nu numai la Bu­dapesta !!". (loan LUPA) GRAIUL ■ PE SCURT ■ GRAIUL ALO, I.T.A.! Dacă ați uitat, vă reamintim. Aproape 30 de elevi, din clase­le V­—VIII, din satul Treznea, fac naveta la Școala din Agrij. Și-au făcut abonamente, fieca­re costînd 127 de lei. Plnă în 10 oct. a.c., plecau din Treznea cu un autobuz la ora 7. Din data de 10, nu mai au acest autobuz. Și pleacă la ora 9, pierzînd, zilnic, prima oră de curs, în jurul orei 14 așteaptă naveta de Buciumi cu care să se întoarcă acasă. Dar, rămîn in stație, pentru că nu încap în autobuz. Și fac dru­mul­ pe jos. Unii șoferi au fost deosebit de „drăguți și de sin­ceri“ și le-au spus să nu mai aștepte, pentru că dumnealor nu sunt obligați să-i ia. Moti­vul: abonamentele sunt pe au­tobuzul elevilor I Autobuz care a fost scos. De ce? Așteptăm să ne răspundă, în numele co­piilor, I.T.A. Sălaj. V. Blaj

Next