Graiul Sălajului, ianuarie-martie 1991 (Anul 2, nr. 226-273)

1991-01-08 / nr. 226

- COTIDIAN AL PREFECTURII JUDEȚULUI SĂLAJ -ANUL III, NR. 226 MARȚI, 8 IANUARIE 1991 4 pagini — 2 lei După mai bine de patru decenii și pe meleagurile noastre, sărbătorile de iarnă au readus in sufletele și case­le țăranilor bucuria, liniștea, voia bună și dragostea de via­ță. Anul care a trecut a rămas in mintea noastră ca un an plin de căutări și frămintări, de speranțe și incertitudini ge­nerate de multele și compli­cate probleme economice, so­ciale și morale rămase nere­zolvate de la vechiul regim totalitar, care a erodat pro­fund sufletele, mintea și con­știința națională a oamenilor, a sătenilor mai ales. Străduindu-ne să fim co­recți cu noi înșine și cu oa­menii satelor sălăjene, care in ciuda unor încercări de în­vrăjbire, dezordine și ură, în primul an al democrației noas­tre au muncit cu devotament și nădejdea sfintă într-o via­ță mai demnă, clădită prin muncă cinstită. Suntem­ datori să le aducem laude și cuvinte de recunoștință pentru nepie­ritoarea lor dragoste față de neam și glia strămoșească. Gindurile recunoștinței sunt și expresia sentimentelor de mulțumire ale țăranilor care, în toamna trecută, prin truda muncii lor, după vreme înde­lungată, și-au umplut hamba­rele cu rodul muncii lor, re­­confirmînd eterna vorbă înțe­ rînduri de recunoștință leaptă „Dacă are țăranul, are și țara“ ! Țăranii și țara au aștep­tat și așteaptă cu nerăbdare Legea pămîntului, „constitu­ția satelor“, care să redea ce­lor în drept pămîntul în pro­prietate. Conștienți de meni­rea lor, de făuritori ai pîinii și belșugului țării, țăranii, a­­jutați de mecanizatorii și specialiștii agricoli, au arat și semănat pînă tirziu, in toam­na trecută, însemnate supra­fețe cu cereale păioase, care vor asigura pîinea noastră cea de toate zilele. Au fost și ui­nele excepții, care nu au fost generate de țăranii-țărani, ci de alți oameni, cu alte inte­rese, pe care adevărații oa­meni ai pămîntului nu le-au înțeles și nu le vor accepta niciodată. Gînduri de recunoștință se îndreaptă și față de oamenii care, răspunzind de viața ță­ranilor, au găsit soluții posibilități de protecție socia­­i­lă a pensionarilor și altor ță­rani care nu au nici pensie, nici sprijin de la copii sau nepoți. La început de An nou, pe care-l dorim mai rodnic în împliniri, ne îndreptăm cu re­cunoștință gindurile către toți oamenii pămîntului, dorindu-le ani mulți cu sănătate, ferici­re și noroc, liniște în țară și pace la hotară ! Mihai PAVEL Societatea pe Acțiuni „Artin“ Zalău In anul 1991 — productivitate, calitate și mai mult profit — Mi-a fost destul de ușor să constat că salariații de la „Artin“ Zalău au pășit, in noul an 1991, cu optimism, cu încrederea că vor realiza lu­cruri multe și bune. Am mai înțeles că aveți gînduri minu­nate, gînduri pe care, bănu­iesc, vă veți strădui să le ri­dicați la puterea de fapte, ca­re să vă aducă cu­ mai mult profit. Așa stînd lucrurile, fi­resc ar fi să zăbovim asupra acestor gînduri pentru a le face cunoscute. Cu permisiu­nea dvs., însă, aș dori să ne întoarcem, pentru cîteva mo­mente, la anul 1990. A fost greu, domnule director ? — Dacă aș spune că a fost greu, nu m-ați crede. Ați pu­tea să-mi spuneți că mărtu­rie stau cele peste 30 milioa­ne lei profit obținut in anul trecut. Să zic că a fost ușor, ar fi un neadevăr. Am în ve­dere. în primul rînd, greută­țile întîmpinate pe linia apro­vizionării cu materiile prime și materialele necesare, mai cu seamă în prima parte a anului și după liberalizarea prețurilor. Mai amintesc acea instabilitate din prima parte a anului, acel stres existent în multe momente, care au produs și în rîndul salariați­lor noștri o stare de nesigu­ranță. După acordarea unor revendicări salariaților a tre­buit să găsim resurse pentru acoperirea lor din producție, lucru care — pînă la urmă — s-a­ și reușit. Foarte impor­tant este că salariații au în­țeles faptul că nu poți să ciș­­tigi bine fără a obține pro­ductivitate, calitate și costuri reduse. Sunt, de altfel, ele­mentele esențiale fără de care nu poți supraviețui în cadrul economiei de piață, pe al că­rui drum am pornit deja. Și rezultatele sunt, în continuare, promițătoare. — Ce și-a propus „Artin“ Zalău (fosta „Integrata“) pen­tru anul 1991 ? — în primul rînd, să res­pecte acele elemente ce țin de economia de piață, producti­vitate și calitate ridicate și costuri reduse. Consider că Interviu cu domnul econo­mist Mircea DULFU, directo­rul Consiliului de administra­ție al Societății pe Acțiuni „Artin“ Zalău, am început bine în aceste di­recții. La ora actuală avem achiziționate — și funcționea­ză — 54 războaie de țesut, din import, de tip STB. Precizez că mașinile respective func­ționează bine și au o produc­tivitate de peste două ori mai mare decît vechile mașini. în plus, ele permit realizarea de produse de o calitate supe­rioară, iar pierderile de fire sînt mult reduse. Să știți că acțiunea de retehnologizare va continua în acest an. Și este firesc să fie așa, deoare­ce avem nevoie de producti­vitate sporită. Avem nevoie cu atît mai mult, cu cît, se știe, productivitatea muncii in România — și în întreprin­derea noastră — este de cîte­va ori mai scăzută decît în țările dezvoltate din punct de vedere economic. Deci, în produsele noastre este încor­porată o cantitate mai mare de muncă vie, în aceste con­diții, schimburile noastre de mărfuri cu țările nu se fac în mod respective echitabil. Pierderile sînt suportate de către țară, de către noi toți. Deci, esențial în obținerea de profit este, în primul rînd, productivitatea, căreia, noi îi acordăm atenția cuvenită. — Ați afirmat că în anul trecut Consiliul de adminis­trație s-a confruntat cu o sea­mă de greutăți pe linie de a­­provizionare. Mai persistă a­­cest neajuns ? — Din păcate, da. Furni­zorii de materii prime și ma­teriale — după liberalizare — pretind prețuri exagerate, care ne afectează costurile și Interviu realizat de D. ISPAS Continuare In pag. a Il-a Cine sapă groapa altuia... Cu oroare și indignare am urmărit vineri sea­ra pe micul ecran emisiunea „Puncte de vedere“ unde, în spațiul rezervat, Partidul Național Li­beral l-a denigrat pe d-l Iliescu. Revoltată de ceea ce s-a prezentat la televi­ziune nu am fost numai eu. Cerînd părerea ve­cinilor, prietenilor, a mai mulți țărani, cu toții concluzionau că avea dreptate d-l Brucan cînd a afirmat că partidele, așa-zise istorice, prin propaganda zeloasă pe care și-au făcut-o și și-o mai fac încă, își aduc numai deservicii. Și o­­probriul multor cetățeni de bună credință din a­­ceastă țară. " . Oare nu-i va putea ierta niciodată d-l Cîm­­peanu pe românii cinstiți din această țară care la 20 mai anul trecut au acordat votul lor de încredere d-lui Iliescu și nu domniei­ lui ? Bine ar fi dacă d-l Gîmpeanu (et comp.) și-ar aminti de proverbul românesc : „Cine sapă groa­pa altuia cade el în ea !“ Ioana D. I­LOREA Caretul din zona Cuciulat-Șoimușeni Anul 1978 a fost cel in ca­re numele unei localități să­lăjene de pe malul Someșu­lui — Cuciulat — a dobîndit o celebritate europeană prin descoperirea unor picturi ru­pestre paleolitice („Căluțul“ și „Felina“ de Cuciulat), verigă de legătură între renumitele peșteri cu picturi din bazinul mediteranean și cele din Mun­ții Urali. S-a scris mult des­pre această extraordinară des­coperire, cărți și articole de specialitate sau de populari­zare. Efectul imediat al „bom­bei“ a fost intensificarea cer­cetării carstului din Sălaj, i­­nițiată de Clubul de Speolo­gie Emil Racoviță — Bucu­rești și continuată de cluburi clujene (Cepromin, CSER, Po­litehnica). Din anul 1988, Speo-Montana Baia Sprie, ca­re pînă atunci activase mulți ani în carstul din zona Vărai — Mesteacăn — Boiu Mare, în­cepe cercetarea intensivă a zonei carstice dintre localită­țile Cuciulat — Șoimușeni — Cozla. Peșterile și avenele din această zonă se dezvoltă în calcarele paleogene (Eocen + Oligocen) de pe rama nordică a depresiunii Transilvaniei. Să amintim cîteva din prin­cipalele peșteri și avene din această zonă : • Peștera din Cariera Cu­ciulat — cu o dezvoltare (lun­gime cumulată a galeriilor, puțurilor și hornurilor) de 1707 m, este cea mai lungă peșteră din sectorul cuprins între Munții Rodnei și Mun­ții Pădurea Craiului, fiind dezvoltată pe 3 nivele (explo­rată de CSER București). • Peștera Lii — era cunos­cută pînă la începutul anului 1990 pe o lungime de 97 m, dintre care mai mult de ju­mătate dincolo de un sifon (sector complet inundat), ac­cesibil după perioade de sece­tă prelungită. în vara anului 1990, Speo-Montana Baia Sprie continuă explorarea etajului subfosil și descoperă un nou etaj, fosil, dezvoltarea pește­rii atingînd 360 m. • Avenul Gura Cerului de pe dealul Cozlei — cu o dez­voltare de 176 m și o denive­lare de 67,5 m (cel mai adînc aven din Podișul Someșan), a fost, mulți ani, avenul cu cea mai mare cascadă subte­rană din România (52 m); ex­plorare — SER București). • Avenul din Zăpodia Șoi­­mușenilor (dezvoltare 131,5 m, denivelare 20 m). • O succesiune de 3 mici puțuri dă acces la un curs de apă subteran important, ce se termină prin galerii inun­date la ambele capete (carte­re CSER București), în 15 a­­prilie 1989, Rist Iosif, de la Speo-Montana, efectuează o scufundare cu costum de sca­fandru autonom în sifonul a­­monte, explorare subacvatică oprită doar după 7 m de în­gustarea galeriei. sul • Peștera cu argilă din Do­155 m, Zăpodiei — dezvoltare descoperită de Speo- Montana în 1990. Printr-un puț argilos de 14 m se coboară la un curs de apă subteran, cu galerii cu concrețiuni. • Peștera lui Brîndușan­u dezvoltată în calcare oligo­­cene, explorată inițial de LER București pe 76 m, a ajuns, după explorările din vara anului 1990, la o dez­voltare de 204 m, cu posibili­tăți de continuare. Zona Cuciulat—Șoimușeni, prin potențialul carstic deo­sebit, rămîne și în anul 1991 obiectivul prioritar al explo­rărilor speologilor din Baia Sprie. In anul 1990, In această zonă s-au cartat în premieră 15 noi cavități (dintre care 12 avene), cu o dezvoltare tota­lă de 955,1 m și o denivelare de 223 m, explorări care au contat decisiv in ocuparea de către Speo-Montana Baia Sprie a locului II In Concursul Republican de Speologie — 1990. Toate cavitățile explorate au fost cartate, materialul documentar fiind trimis In­stitutului de Speologie „Emil Racoviță“ din București, ing. István DUMITRU, președintele Clubului de speologie „Montana“ din Baia Sprie De veghe pe frontul vieții (VI) Dorești să devii medic din necesitatea adînc simțită de a lucra neobosit, punînd în prac­tică religia iubirii de aproape­le tău, iar existența ta profe­sională înseamnă a acționa di­rect, concret, în sprijinul celor ce au nevoie de priceperea ta. Menirea celui care a ales profesia de medic constă în diminuarea suferințelor, a slă­biciunilor, a infirmităților și a întregului cortegiu adus de boală. Ca medic, ești pus permanent în fața responsabilității, în con­textul incertitudinii într-o serie de cazuri, și permanent gîn­­dești: cum poți aprecia corect atunci cînd auzi, simți, pipăi sau vezi un semn clinic? Sim­țul răspunderii, puterea de dis­­cernămint și de apreciere a di­agnosticului cer muncă, experi­ență, mult și neobosit studiu, talent pentru a situa o limită între propriile imperfecțiuni și acelea ale științei medicale. Convingerea că moartea poate fi, într-adevăr, combătută, să lupți ca inima să continue să bată, plămînii să aspire și să Vocația­­ de a fi medic expire aer, creierul să rămînă nevătămat, suferința, durerea și disperarea să se spulbere, a­­par ca idealul slujirii fără re­zerve a omului și societății, în­seamnă a trăi pentru alții. Ești medic, ești preocupat permanent de autodepășire, te străduiești continuu de a de­veni mai nobil, mai bun, tre­buie să faci mereu ceva pentru a reduce cît de cît din suferin­ța lumii. Alegînd această profesie, ți-ai luat o mare, grea și nebănuit de frumoasă obligație, aceea de a asista la dezvăluirea suferin­ței, disperărilor, speranțelor, la drame și bucurii, ești prezent în gindurile, frămîntările și cău­tările celor ce ți-au încredin­țat viața. Respectul vieții se afirmă astfel ca o datorie față de via­ță, acesta este principiul etic suprem al dorinței tale de a trăi și de a ocroti viața. Tre­buie să păstrezi un suflet și să practici în viață, cu puritate și conștiință, spiritul adevăr, pace și Dr. Dore' director

Next