Graiul Sălajului, octombrie-decembrie 1991 (Anul 2, nr. 377-424)

1991-10-24 / nr. 390

- COTIDIAN AL PREFECTURII JUDEȚULUI SĂLAJ -ANUL III, NR. 390 JOI, 24 OCTOMBRIE 1991 4 pagini — 5 lei PE UNDE LUNGI... • D-L PETRE ROMAN, ex­prim ministru, liderul na­țional al F.S.N., va deveni membru în Parlamentul Ro­mâniei. Se pare că fostul pre­mier a optat în cele din ur­mă pentru mandatul de de­putat, oferit de către județul Neamț. • SENATORUL GELU VOI­­CAN VOICULESCU va fi che­mat în judecată de către d-l Gheorghe Cazacov. Motivul ? Afirmațiile făcute de senator în Parlamentul către Ro­mâniei, după cea de-a patra mineriadă. • N.A.T.O. își va reduce arsenalele nucleare. Miniștrii apărării ai țărilor N.A.T.O., reuniți la Taormina în Sicilia, au convenit asupra celei mai mari reduceri de arme nucleare din istoria A­­lianței, 80 la sută din arse­nalul său nuclear din Euro­pa fiind supus „conservării“, a anunțat ministrul britanic al apărării, Tom King, citat de agenția Reuter. • Mi­nistrul de externe al Germa­niei, Hans Dietrich Genscher, s-a întîlnit cu reprezentanți ai comunității germane din Kazahstan și cu conducerea mișcării „Renașterea“, care militează pentru restabilirea Republicii Autonome Germa­ne pe Volga, desființată de Stalin în 1941. • LIDERUL SINDICAL al minerilor din Valea Jiului, d-l Miron Cos­­ma, a fost oaspete al Federa­ției „Timișoara“ a sindicate­lor. Din dialogul purtat cu li­derii sindicali locali, a rezul­tat că unul din scopurile vi­zitei este strîngerea rinduri­­lor sindicatelor „active“ în vederea pregătirii alegerilor generale In condițiile „inexis­tenței unei opoziții reale în România". • PROCURATU­RA GENERALA din România a fost solicitată de Consiliul de coordonare Mureș­al F.S.N., prin președintele său, doam­na Ileana Filipescu, să des­chidă o acțiune judiciară pe­nală Împotriva domnilor Szőcs Géza, Katona Adam, Kolum­ban Gábor, Tőkés László. Pentru motivele cunoscute s-a cerut acțiune judiciară și îm­potriva Doinei Cornea. • SCHIMB VALUTAR. I­a casa de schimb­ valutar din cadrul Băncii Comerciale Zalău, pentru data de 23 octombrie 1991, s-a În­registrat următorul curs de vin­­zare-cumpărare a valutei contra lei : ...PE UNDE SCURTE 1­ I. FII.II* valuta iii; iii; tJa7 >N7 • dolari S.U.A. 200 2SS • mărci germane 153 168 • lire sterline 442 480 • franci elvețieni 174 isi • guldeni olandezi 135 148 • franci francezi 45 49 • șilingi austrieci 22 21 Raze de gind eminescian : „Limba și naționalitatea românească vor peri odată cu românul material, cu stingerea prin moarte și fără urmași a noastră, nu prin deznaționalizare și rene­­gațiune... Ș-apoi ni se pare că nici un neam de pe fața pămîntului nu are mai mult drept să ceară respectarea sa decit tocmai rumânul, pentru că nimeni nu es­te mai tolerant decit dînsul. Singurele ță­rile românești sunt acelea în care din vremi străvechi fiecare a avut voie să se închine la orice D­umnezeu a voit și să vorbească ce limbă i-a plăcut”. • „De cînd este suflet de român pe fa­ța pămîntului, românul a fost mîndru de a fi român, și chiar atunci cînd lumea îl privea cu dispreț el își cînta doina și, în conștiința puterilor pe care le purta în sine, privea mîndru împrejurul său”. _­­­ _____­______| Audiențele la prefectul județului Și nu că n-ar da... Dar, efectiv, nu poate. Pentru că prefectura nu are locuințe, Primăriile au. Dar nici primăriile municipiului Zalău orașelor nu pot da locuințe nominal, deci anu­și­me unor persoane, decît la pensionari și han­dicapați. In rest, apartamentele sunt repartizate pe întreprinderi, unde comisia socială a consi­liului de administrație — comisie din care face parte și reprezentantul sindicatului — le repar­tizează conform listei de priorități. Majoritatea celor fără locuință sau cu locuin­țe necorespunzătoare știu acest lucru. Și, tot Prefectura nu dă locuințe tuși, din disperare și la capătul răbdării, cu în­drăzneala agățării de ultima speranță, cei fără o casă a lor vin la prefectură să ceară. Ba, mai mult­­ unii vin să ceară­ „protecție“ pentru a rămîne într-o locuință ocupată abuziv. „Abu­ziv, dar cu înțelegere“ insistă doamna DM, în­­cercînd să convingă la audiențele de luni, 21 octombrie a.c., că dînsa are dreptate și dreptul la acea locuință, înțelegere cu cine? Dînsa susține că iu înțelegere cu fosta conducere primăriei municipiului Zalău, mai concret, cu a fostul primar. Insistând să li se dea și lor o locuință, prin februarie a.c., li s-ar fi sugerat — afirmă doamna D.M. — să-și caute ei, tinerii soți, una disponibilă, că apoi se rezolvă și cu contractul. Zis și făcut. Tinerii soți încep să ba­tă cartierele. Prin martie, depistează — cu sprijinul unei persoane de la R.A.I.R.F.S. (fos­tul I.G.O.) — o garsonieră, a cărei proprietară — rea platnică — n-o mai folosește, pentru că acum stă la țară. Fericiții „chiriași“ plătesc cheltuielile la asociație, pentru vechea chiriașă (aproximativ 2.000 lei) și încep lucrările de re­­condiționare și de amenajare. Prin iunie-iulie se mută. Ghinion, însă, Pri­marul este schimbat (și pentru astfel de abu­zuri) „chiar în ziua cînd ne-am dus noi să ne facem contractul. Și acum (la sfîrșitul lui oc­tombrie, n.n.) ne trezim că garsoniera este re­partizată la cineva de la Poștă, care are deja contract pe ea. Noi ce ne facem? Ieșim în stra­dă cu ce avem, că am primit dispoziție de e­­vacuare și termenul de evacuare trece?!“ între­bări disperate, desigur. Dar întrebări ce credem că trebuiau să și le­ pună cei doi soți înainte de a se muta fără acte în regulă într-o casă care nu­ le-a fost repartizată, întrebări ce trebuiau gîndite în lunile în care au locuit­­— ilegal — în această casă. O situație ce putea deveni similară i-a fost relatată doamnei Rădica Ilea — inspector pen­tru relațiile cu publicul —, înainte de începerea audiențelor, de către un tînăr lucrător de la Unitatea Militară din Zalău. Dînsul n-a ajuns la evacuare, pentru că, deși „am umblat și mi-am găsit singur locuință“, a avut inspirația să mi se mute pînă nu obține repartiție de la unitate. Și unitatea nu i-a dat, avînd pe alt­cineva prioritar pe listă. Cîteva întrebări se impun, totuși. Cite locuin­țe libere — nerepartizate, neocupate, știute ori neștiute — sînt in municipiul Zalău? Și dacă sînt, de ce sînt lăsate „libere“ cînd destinația lor este alta și cînd atîta lume are nevoie de un acoperiș ? ! Ileana PETREAN Nu se poate, sau nu se vrea? Vineri, 19 octombrie a.c., îm­preună cu doi reprezentanți ai Centrului de Medicină Preven­tivă Sălaj și unul al S.C. „Al­­com“ S.A. Zalău, am trecut prin Abatorul din Zalău. Ne-au precedat, cu cîteva zile, Elena La S.C. „Carneprep Silvania* S.A. CALITATEA I Nani, Petru Mihuț și Felician Vaida — inspectori ai Inspec­toratului județean pentru cali­tatea" produselor, în rîndurile care urmează: constatări „crude“, măsuri și semne de întrebare. Camerele pentru păstrarea produselor finite. Nimic deose­bit, în afara unei discuții con­tradictorii între d-na Alexan­drina Chifor — G.M.P. — și d-l Gheorghe Gal, inginerul șef­ al S.G. „Silvania Carneprep" S.A.. .,De ce există, la Gîrnați Munte­nia, grăsime adunată sub membrană ?“ „Nu este grăsime adunată. Membrana conține grăsime.“ Punct. S-a rezolvat. Bucățile de slănină afumată a­­veau, fiecare, o altă dimensiu­ne și formă. Nici asta „nu con­tează“, deși în STAS scrie alt­ceva, într-una din camerele frigo­rifice, oasele. „Costițele“ alu- Viorica BLAJ Continuare in pag a Ui a Sf. Mc. Areta, Sf. Mc. Sevastiana Cuv. Proclu - X Mai multă solicitudine La Mina Zăghid, minerii duc povara unei munci in­tense, bine organizată și li­vrează cărbune în ritmul ce­rut, cărbune de care, acum, avem atîta nevoie. Corect ar fi, deci, ca și cei în drept să se preocupe să le asigure — la chioșcul de incintă — ali­mentele necesare de zi cu zi. Din păcate, însă, Cooperativa de Consum Ilida aprovizio­nează destul de slab acest chioșc alimentar. Minerii cer să fie aprovizionați cu con­serve de carne de porc și de vită, cu pateuri, produse care lipsesc cu desăvîrșire. Meze­lurile lipsesc și ele. Se găsesc doar conserve de pește, care însă nu mulțumesc minerii. Doamna Viorica Marta, contabila șefă a cooperativei, ne spune că rațiile minerilor — zahăr, ulei și orez — sînt date la zi, dar că sortimente­le de conserve cerute nu se găsesc în depozitul U.J.C.O.­­O.P.-ului. „Pîinea pentru mi­neri, pîine albă — la Ilida se face o pîine slabă — se adu­ce, de două ori pe săptămînă, marțea și vinerea, de la Za­lău. Salam am adus, la un preț de 241 lei kilogramul, dar nu trece“. Continuare în pag. a II a Sindicatele față-n față cu legea — Interviu cu d-l jurist Aristide POPAN, președintele U.S.SV Sălaj — R. — D-le Popan, a apărut Legea sindicatelor. Din documenta­rea noastră în teren am desprins concluzia că aceasta nu este cu­noscută nici de către liderii sindicali și nici de către membrii consiliilor de administrație, de aici generînd o seamă de confuzii. Ca jurist de profesie, vă rugăm să ne introduceți în temă. A.P. — A fost o lege mult așteptată de sindicate. în luna august a.c., a fost promulgată de președintele României și este publi­cată în Monitorul Oficial din 7 august a.c. în faza de proiect a cunoscut mai multe variante, datorită multiplelor contestații for­mulate de centralele sindicale și sindicate, aducîndu-i-se, pînă în final, o seamă de amendamente." Legea, în forma actuală, cuprin­de texte de principiu (generale), dar și reglementări de detaliu. R. — Ce aduce nou legea în ceea ce privește mișcarea sindi­cală? Nichita SARĂDUȘ Continuare în pag. a IV-a Continuare în pag. a III-a „CE-O FI DE LUME, O FI ȘI DE NOI“ Caldarîmul este umed. Umed de ploi lungi și plictisitoare.­­Ehe, pe vremea împușcatului caldarîmul străzilor putea fi umed și datorită autocisterne­lor cu stropitori ale salubrită­ții, care împrospătau aerul din cînd în cînd și ne mai ocroteau plămînii de praf). Caută un loc chiar la intrarea în piață, un loc unde afluența trecătorilor să fie sporită (de regulă, intra­rea dinspre hotel „Porolissum“) și își așterne tacticos mantaua. Mantaua sa neagră, primită po­mană de la un „domn trecut demult în lumea celor drepți“ și care acum (despre manta es­te vorba), în întunericul și fri­gul nopților de toamnă, îi ser­vește drept saltea și-n același timp plapumă. Loc de masă, de obicei, îi este parcul (domnii de la A.D.P. ar putea comanda bănci mai confortabile și perce­pe chirie pentru că, odată cu scumpirea cazării In hoteluri, sînt mulți cei care își înmoaie oasele furînd nopții cîteva cea­suri de somn în parcurile mu­nicipiului­, uneori vatra bise­ricii, iar atunci cînd potopul de apă nu contenește, ponorul scurmat o vară întreagă într-un mal abrupt al Văii Zalăului. (Ce, parcă Mesia nu s-a născut în­tr-o peșteră ! ?). Ponorul nu l-a săpat singur, ci împreună cu ortacul său într-ale cerșitu­lui, Mihai Alb, din Zalnoc. Mi­­hai este paralizat pe partea dreaptă, de 4 ani, dar a lucrat multă vreme ajutor de miner la Baia Borșa, cunoaște tehnica scormonirii pămîntului, fie chiar și pentru o vizuină pe ca­re cei doi o împart în nopțile ploioase. „Mihai cîștigă mai bi­ne ca mine, îmi zice omul cu mantaua neagră și cu șapca po­nosită așezată la picioarele tre­cătorilor, gîștigă pentru că-i pa­ralizat și lumii i se face milă, dar a fost atacat de țigani, în Șimleu, și i-au luat banii și portofelul cu acte. Nici pe el, nici pe mine nu ne primesc la azil, zice-se că ar costa 100 lei pe zi. El are o fată la Timișoa­ra (Florica) și a avut și o ne­vastă (Palacea) în Dragomi­­rești, județul Maramureș. Eu n-am pe nimeni“. într-adevăr, Mihai Alb a avut înjghebat un cămin atunci cînd lucra ca a­­jutor de miner, dar cum și-a aruncat soția de la etaj, pentru infidelitate, și a fost condamnat la detenție 9 ani, din care a ispășit 7, acest cămin s-a des­trămat precum o priză de pă­ianjen. Augustin Lingurar (așa Viorel VARGA

Next