Graiul Sălajului, ianuarie-martie 1992 (Anul 3, nr. 426-474)

1992-01-07 / nr. 426

WmL IV, Nr. 426 COTIDIAN AL PREFECTURII JUDEȚULUI SĂLAJ -MARȚI, 7 IANUARIE 1992 4 pagini — 5 Iei R­LAMENTARE strivit prevederilor consti­ Kmate, cele două camere Parlamentului României >t convocate în sesiune­­aordinară pentru ziua de Ine, miercuri, 8 ianuarie ■. Senatul și Camera De­­laților se vor reuni în plen [sediile lor din Capitală. Comisie a­ fost constituită Comisia Camentară însărcinată cu »donarea activității de prop­­gandă în cadrul campaniei lec­to­rale pentru alegerile de 19 februarie. Președintele »isiei este dl. Cazimir Io­­n, secretar al Camerei­­ taților. ^CIO, GORBI ! v­o­labilul s-a produs. Mi­ C baciov, părintele pe­­. o...ăi și glasnostului, cel­­ a dorit să ctitorească co­rnul cu față umană și a rămas pînă la sfîrșit minust, a trebuit să plece pensie (4.000 de ruble la­ Adio, Gorki ! Adio pe­­niică și glasnost ! Lucru­­ncep deja să meargă pe ale. Am trăit un vis­ ­’ACE Sfînt cuvînt mai ales pen­ 1, cei ce se află în război. Bel pe buze, sîrbii și croa­­t au întîmpinat Sfînta Zi a Botezii și Ziua Sf. loan ^Butorul, pentru că Anul ■* și Crăciunul le-a adus lnzi întrerupte de explozii sfîjîitul obuzelor. Fie ca W de-al 15-lea acord de în­­tare a confruntărilor mill- A din Iugoslavia să fie Rputul înțelegerii, al păcii. Rlarațiile de la O.N.U. sînt ■rajatoare. Loiiu ■ltimele numere — de a- fi trecut — ale revistelor și creațiilor Uniunii Scriito­­­i din România au apărut Baoliu, semn că își suspen­­" apariția, cauza fiind cel­­astronomic al hîrtiei și al kn operei tipografice. Și a­­s­ta în timp ce fel de fel ■[ziare și reviste porno etc. Jac bine, mersi ! In aceste ■iții, o întrebare ne pu­­m și noi. Pînă cînd ne veți ■ citi ? 8 MECINI la granița de est ni se r­ezărește un nou vecin: U­­lina. Un prezicător rus, în stă la Chișinău, a declarat , după lungi și anevoioase rat­ive, nordul Bucovinei va veri României, dar că în ceea­­ privește sudul Basarabiei rrurile sunt mai complicate. Irile Dunării ... vorbesc. loan LUPA / / Azi începe recensămîntul populației și al locuințelor Astăzi, 7 ianuarie 1992, pe teritoriul României începe re­censămîntul populației și al locuințelor, acțiune complexă și de mare amploare, care im­plică toți locuitorii țării. Au fost făcute pregătiri minu­­roa­se, așa că recenzorii — cadre didactice, studenți, intelectuali din toate sectoarele de activi­tate, funcționari — ce posedă legitimații în acest sens și e­­cusoane, la ora cînd apare zia­rul, au și sosit în primele lo­cuințe. înregistrarea populației, locuințelor și clădirilor de lo­­­cuit se face numai și numai la domiciliul cetățenilor și nu­mai de către recenzorii instruiți în acest scop. Ei au datoria să respecte întocmai toate preve­derile legii și să asigure păs­trarea caracterului confidențial al datelor declarate de cetățeni și înscrise în formularele de recensămînt. în acest context, populația este datoare să acorde tot spri­jinul recenzorilor, să aibă o atitudine demnă față de aceas­tă acțiune de importanță na­țională. De altfel, Hotărîrea Guvernului adoptată în acest scop prevede obligația întregii populații de a răspunde cu so­licitudine la întrebările recen­zorilor. Cetățenii trebuie să se pregătească din timp pentr­u a răspunde cu exactitate și promptitudine întrebărilor re­cenzorilor. în legătură cu declarar­ea naționalității, a limbii materne și a religiei, toate aceste date se înregistrează pe baza liberei declarații a fiecărui cetățean, fără nici o influență din partea organelor de recensămînt. Recensămîntul nu urmărește scopuri care ar leza, într-un fel sau altul, interesele cetățeni­lor, ci se efectuează în intere­sul fundamentării, dezvoltării ulterioare a țării. Rezultatele preliminare ale recensămîntului vor fi date pu­blicității în cursul lunii mai, iar cele definitive la sfîrșitul anului. (i.L.) ORGNIZAREA AleGERILOR LOCALE După cum se cunoaște, în ultima parte a anului trecut, Parla­mentul României a adoptat Legea nr. 70/1991 privind alegeri­le locale. Ca urmare, începind din 8 decembrie 1991, data apari­ției actului normativ mai sus amintit, s-a declanșat campania e­­lectorală. Conform programului calendaristic stabilit de lege, pînă la această dată, au fost desemnați, prin tragere la sorți — de către președintele Tribunalului județean — președinții și AGENDA ELECTORALĂ locțiitorii comisiilor electorale de circumscripție, dintre magistra­ți, precum și alți juriști și persoane cu o reputație neștirbită,­­care nu fac parte din nici un partid sau formațiune politică, pro­puse de către primăriile municipală, orășenești și comunale, fn conformitate cu arh 10 din Legea nr. 70/1991, au fost numerotate, prin Decizia Prefecturii, circumscripțiile electorale și au fost a­­duse la cunoștință publică. Conform art. 40, alin 1­5, au fost transmise, la comisiile electorale semnele electorale ale partide­lor și formațiunilor politice, acestea fiind transmise, pînă la a­­ceastă dată, Prefecturii județului. După instruirea secretarilor primăriilor municipale, orășenești și comunale, cu privire la mo­dul de organizare și desfășurare a alegerilor locale, ocazie cu ca­re s-au difuzat listele electorale pentru întocmire, au fost delimi­tate și numerotate, de către primării, secțiile de votare, adu­­cîndu-se și la cunoștința alegătorilor. Vasile ȘANDOR Continuare in pag. a II a DE SFÂNTUL IO­AN Cititorilor și colaborato­ rilor noștri care își sărbătoresc astăzi ziua FELICITĂRI ȘI LILA MULȚI ANI!­It A BINELE să ne umple casele și belșugul — mesele­ lată-ne, așadar, în noul an, 1992. După ce am „îngropat“ anul vechi, gîndurile ne poartă spre cele mai îndrăznețe și mai cutezătoare visuri. Nădăjduim ca 1992 să fie cu mult mai bun și m­­i prosper ca oricare dintre cei doi ani care au trecut de la Revoluția din Decembrie 1989, de cînd mult dorita lumină a Sfintei noastre LIBERTĂțI nu se sfiește să ne lumineze pașii către veșnicele căutări către un MAI BINE care să ne facă traiul nostru cel de toate zilele cu adevărat mai bun. Este de neconceput să nu sperăm la mai bine! Trebuie, cu toții, să ne gîndim la mai bine! Trebuie, mai ales pentru că acesta a fost dintotdeauna și va rămîne de-a pururi idealul nostru, al tuturor acelora care trăim pe plaiurile mioritice ale acestei țări, care se cheamă Româ­nia. Cu ghidul la mai bine, am închinat cite un pahar cu vin și în frumoasele zile de sărbătoare pe care trebuie să recunoaștem că le-am petrecut mai în u­rmă ca în alți ani. Așteptăm, așadar, ca binele, pe care cu toții ni-l dorim, să ne umple casele, iar belșugul mesele! Pentru împlinirea acestui deziderat, considerăm că nu există altă cale și altă modalitate decit aceea a unei bune înțelegeri și a unei bune conviețuiri, care să ne unească, cu adevărat, mai mult ca oricînd, în cugete și în simțiri. Dumnezeu să fie cu noi ! Vasile SÁNDOR Felicitări, Onorica! Un grup de cetățeni din o­­rașul Celui Silvaniei ne-a tri­mis la Redacție o scrisoare — cu rugămintea de a o publica — prin care aduce sincere mulțumiri doamnei Isalasz O­­norica, pentru binele ce l-a făcut prin înființarea Societă­ții Comerciale „Transilcom’*, care cuprinde mai multe ma­gazine comerciale. „De cum s-a înființat a­­ceastă Societate — se spune în scrisoare — viața noastră s-a schimbat în bine, in sensul că în magazinele respective se gă­sesc produse suficiente și de calitate, iar noi nu mai trebu­ie să stăm la cozi, ca și înain­te. Doamna H. Onorica este o bună organizatoare, o comer­ciantă desăvîrșită. Pentru toa­te acestea îi dorim doamnei N­. Onorica un călduros „La multi ani !“ I.D. Un gest de omenie Și în casa familiei Lingurar Teodor, din Sinmihaiu Al­maju­lui, nr. 262, sărbătorile de iarnă au adus momente de bucurie. Cei 10 copii ai familiei Lingurar au primit de la Cooperativa de consum, prin grija d-lui Dumitru Sîntămărean, președinte și a doamnei Maria Măgurean, contabil șef, alimente și dulciuri în valoare de 3.500 lei. (I.F.) Cursuri de schimb valutar De la Sucursala Băncii Naționale din Zalău aflăm că ieri, 6 ianuarie 1992, s-au înregistrat următoarele cursuri de schimb valutar: • un dolar SUA — 191 lei • o oră sterlină — 355,95 lei • 1 șiling austriac — 17,70 lei • 1 franc belgian — 6,05 lei 1 franc elvețian — 139,77 lei 1 franc francez — 36,49 lei 1 marcă germană — 124,55 lei 100 drahme grecești — 107,­8 lei 100 lire italiene — 16,50 lei 1 dinar iugoslav — 9,75 lei 1 yen japonez — 1,53 lei 100 lire turcești — 3,75 lei l­ecu — 275,79 lei 31­ AU FOST COLIN­ZILE.. De la Rus și Poiana Blen­­chii, de la Cizer și Buciumi, din numeroase alte localități ale județului Sălaj, zeci­zeci de colindători, de la co­și­pii și pină la oameni cu pă­rul alb, au colindat 27 decembrie 1991, pe vineri, scena Casei de Cultură a Sindicate­lor din Zalău. Cea de-a XIX-a ediție a Festivalului județean al o­­biceiurilor și datinilor de iar­nă a reunit 29 de formații și interpreți individuali, dor­nici să păstreze bogăția și frumusețea de datini, obi­ceiuri și colinzi legate de sem­nificația Sfintelor sărbători ale Crăciunului. Nicăieri, cred, nu sînt mai frumoase, mai multe și mai încărcate de sens colinzile ca în Ardeal, colinzi care umplu toate su­fletele și casele în noaptea de Ajun. Iar cînd colindătorii de la Clubul copiilor din Șimleu Silvaniei, colindătorii din Halmășd și Rus au pus pe masa de pe scenă un colac din grîu curat și­ o sticlă de vin, au transformat toată sa­la de spectacol în casa lor. Alături de obiceiul colinda­tului, foarte prezentă in fes­tival a fost dramatizarea cu­noscută sub numele de „Craii", „Irozii“ ori „Viflaimul“, cea mai bună variantă — ca text, costumație și interpretare — fiind a „Irozilor“ din Sălă­­jeni. Doar cu cîteva excepții — o „capră“, un „plugușor" (la Huseni) și „danțul bloji­­lor" în Ansamblul folcloric de la Rus — alte obiceiuri și datini legate de sărbătorile de iarnă, îndeosebi de Anul Nou, au lipsit. Ne așteptam la mai multe „capre“ sau „turci“ cu frumusețea spectacolului lor dată de specif­icitatea dansului, umorul strigăturilor și fante­zia costumației. Ne așteptam și la „strigatul de pe deal“, la „mutatul porților“, la cău­tatul de noroc al fetelor cu „jumările pe spată“, la mai multe sorcove și plugușoare. Această ediție a festivalului a fost dominată de colinde minunate și nu vrem să înțe­legeți că aceasta e puțin. Dimpotrivă. Drept care în m­­ Ileana PETRE­AN Continuare in pag. a Il-a

Next