Graiul Sălajului, aprilie-iunie 1992 (Anul 3, nr. 475-524)
1992-04-01 / nr. 475
- COTIDIAN AL PREFECTURII JUDEȚULUI SĂLAJ -ANUL IV, NR. 475 MIERCURI, 1 APRILIE 1992 4 pagini — 8 lei N-am înțeles! Desigur, cînd cuțitul traiului zilnic a ajuns la os, cînd războiul pîndește la graniță nu este cel mai nimerit moment să te lamentezi, să acuzi conducătorii actuali, de la București și Ghișinău, care poartă o grea răspundere în fața istoriei pentru modul în care au reușit cel de-al doilea să înființeze stat românesc, evitînd parcă recuperarea teritoriilor luate tâlhărește de Stalin, cu aprobarea deplină a comuniștilor români trimiși tot de el, de la Moscova. Gă, mă rog, s-a procedat așa (la București și Ghișinău) din incompetență sau din vreun calcul greșit istoria va consemna. Pînă la urmă, să încercăm să fim drepți, oameni suntem, chiar și conducătorii. Există însă ceva aici, în țară, în ceea ce facem (sau nu facem) care ne ține pe loc, dacă nu chiar ne îndepărtează de liman, în primul rînd, pe plan moral, spiritual — nici am spus-o de zeci de ori — Televiziunea lui Răzvan continuă zilnic, să aducă deservicii imense acestei țări. Să ne amintim ultima ispravă, cea de luni seara. In timp ce frații noștri moldoveni apărau țara, în tranșee, pe Nistru, pe micul ecran, la București, se transmiteau scene „selectate“ din timpul mineriadelor 1 ? ! Adică, în timp ce de pe cîmpul de luptă oamenii se uită spre ȚARA ca spre Mesia, tn Răzvan, mare amator de tablouri (în timpul Revoluției) din vila lui Ceaușescu, le arăți celor din tranșee imagini oribile de pe străzile Bucureștilor în ce scop? Pentru a ne compromite, e lesne de înțeles. „Ia, uitați-vă, basarabenilor, de la cine așteptați voi ajutor“ — parcă vorbea Răzvan cel Șiret din spatele televizorului. Dumneavoastră credeți că intîmplător a fost programată această „Mineriadă TV“ de luni seara ? V-ați găsiți Răzvan și televiziunea lui ne compromit ca popor de mai bine de doi ani, prin diversiunile regizate parcă de cei mai iscusiți K.G.B.-iști. Se tot vorbește în ultimul timp de „procesul comunismului“, dar înaintea lui noi am opta pentru „procesul răzvaniadei și al valerianei“ din care am putea lua cunoștință despre lucruri ce azi par incredibile. Ne-am convinge de modul în care eu televizorul au mințit, manipulat, prostit și prostesc acest popor. Nu vi se pare că starea aceasta de apatie Înregistrată în rîndul populației, starea de confuzie în care, de multe ori, plutim este întreținută și de modul „original“ de informare prin dezinformare practicat de televiziunea d-lui Răzvan? Cine credeți că-1 menține acolo, sus, la etajul 11 ? Cine-i primește pe Corneliu Vadim Tudor, Eugen Barbu, Adrian Păunescu (atunci cînd aceștia vor pentru ca apoi să ne facă pe noi antisemiți și legionari ? loan LUPA La zi, despre lucrările agricole Pînă luni, 30 martie 1992, la nivelul județului au fost arate 39.000 ha, din cele 89.000 prevăzute, a se însămînța în această primăvară. Dintre acestea, au fost însămînțate numai 6.400 ha, după cum urmează: ovăz — 3.200 ha, orzoaică de primăvară — 1.600 ha, grîu de primăvară — 420 ha, legume 341 ha, plante de nutreț — 728 ha, sfeclă de zahăr — 34 ha, in fibră — 40 ha, cartofi — 61 ha. Ritmul foarte anevoios în care se derulează lucrările agricole de primăvară impune, atit din partea consiliilor locale, cît și a centrelor agricole teritoriale, dar mai ales din partea agricultorilor o intensificare a preocupărilor pentru a determina o viteză zilnică menită să recupereze din restanțele mari care se înregistrează la absolut toate lucrările agricole. Nu trebuie să-i fie nimănui indiferent modul în care arată „fața“ hotarelor satelor acum, cînd am pășit în luna aprilie și cînd trebuie să ne frămînte pe toți, deopotrivă, soarta producției acestui an. Vasile ȘANDOR „Galileea“ din Jebucu Dacă tot sînt la modă asociațiile agricole, zie ce să nu înființăm una și la Jebucu (comuna Almașu) ? și-a zis inginerul Bodiș Ioan. Anotimpul iernii și l-a petrecut lămurind oamenii despre ce și cum, a întocmit tabele pînă a ajuns cu numărul asociaților la 160. Pentru cele 400 de hectare comasate a făcut un plan de producție minuțios, cu cheltuieli și venituri, încît cele 50 hectare cu grîu de toamnă, 60 ha cu ovăz, 100 ha cu porumb, 60 ha cu trifoi, 20 ha cu cartofi etc. să aducă și un oarecare profit. Capitalul social se ridică la 6.260 mii lei. S-a cumpărat un tractor nou cu bani peșin și alte 3 au fost închiriate de la „Agromec“, acum toate fiind în brazdă spre a se efectua lucrările la timp și de calitate. Noi adăugăm faptul că noua asociație se numește „Galileea“ și e condusă de ing. Bodiș Ioan, președinte, Gall M. Ștefan, vicepreședinte și Tășnadi G. Ștefan, contabil șef, nu ne mai rămîne decît să le urăm noilor întreprinzători spor la lucru, recolte bogate și... profit cel mai mare ! (s.g.) „Vor să-și știe pămîntul roditor44 Comuna Treznea-Agrij, cu cele Bozna, patru sate — Treznea, Agrijșert — deține și Răstolțu-Depeste 3500 de hectare de teren, din care, aproximativ jumătate este arabil. *» Cum stăm cu lucrările agricole în ultimele zile ale lunii martie ? e Peste 800 de ha, din cele aproximativ 1520 ha total arabil, sînt arate și semănate. 0 Din păcate (ca peste tot, de altfel), semănăturile cu grîu de toamnă reprezintă doar 30 la sută față de suprafețele de anul trecut. Predomină culturile de ovăz, porumb și orzoaică. • Vor rămîne terenuri nelucrate ? Ne răspunde dl. primar, Teodor Romitan. Vor fi terenuri care, după zeci de ani, revin, practic, la vechea lor destinație, aceea de pășuni. Este vorba de terenurile îndepărtate de sate, mai ales în zona Meseș, în rest, chiar cu greutățile pe care le cunoaștem — cele ținînd de semințe, de îngrășăminte, de cheltuielile mari cu lucrările agricole, toți locuitorii comunei noastre vor sâ-și știe pămîntul roditor. V. BI.AJ Constituirea Consiliului județean Sălaj Conform prevederilor art. 57 și 61 din Legea nr. 691993 privind administrația publică locală, joi, 2 aprilie 1992, va avea loc, în sala mare de ședințe a Prefecturii județului, constituirea Consiliului județean Sălaj. Ședința, la care sunt convocați cei 37 membri ai Consiliului județean, va avea următoarea ordine de zi : • Alegerea comisiei de validare; o Validarea mandatelor consilierilor; • Depunerea jurămintului de către consilierii aleși; • Alegerea președintelui și a vicepreședinților Consiliului județean; • Alegerea delegației permanente de 5—7 consilieri; • Aprobarea numărului și componenței comisiilor pentru diferite domenii de specialitate. 4,5 milioane lei pentru apă! Dar, merită * Știi» că in municipiul Zalău, apa potabilă este la mare preț, și că de multe ori diminuarea cantităților aferente populației se punea și pe seama consumului exagerat sau nu de apă de către unitățile economice din zona industrială. De aici și o serie de probleme litigioase între R.A.A.C.T. Zalău și unități. Pentru a elimina orice dispută de acest tip, Societatea Comercială „Silvania“ S.A. Zalău (I. Anvelope) are în prezent asigurată apa potabilă necesară din cele două puțuri (din incinta unității), forate fiecare la 318 metri adîncime. Deși investiția s-a ridicat la 4,5 milioane lei, după toate socotelile, amortizarea se va face în 6 luni de zile. Cine urmează ? 1. FILIP La Istanbul cu... trenul Dacă doriți să plecați la Istanbul, dorința dumneavoastră se poate transforma în realitate, apelînd la serviciile G.F.R.ului, în perioada 20 martie — 2î mai a.c. De la Agenția de voiaj Zalău, aflăm că in această perioadă circulă un tren de persoane pe rutei București Nord — Istanbul, în zilele de luni și joi, la ora 9,50. Trenul sosește la Istanbul marți și vineri, la ora 7,00. Pleacă din Istanbul spre București marți și vineri, la ora 16,40 și sosește miercuri și sîmbătă, la ora 14,30. Prețul unui bilet dus-întors este de 10.447 lei. FILIP I. Virgil Meleg—la Campionatele europene de box! Iată o veste deosebită pentru sportul sălăjean. Tînărul boxer, Virgil MELEG, elev la Liceul Industrial Șimleu Silvaniei (director dl. Pácuraru), este titular în echipa națională de juniori la categoria sa de greutate și va reprezenta culorile României la Campionatele europene ce se vor desfășura în ceste zile la Edinburg în Scoția. Virgil Meleg se pregătește sub îndrumarea antrenorului loan Dragoș, de la C.S.M. Armătura, îi urăm succes tînărului sportiv din Sălaj loan NICHITA Cum arată parcurile Zalăului? Nu ar fi ele parcurile Zalăului chiar un plămîn în care să ne punem nădejdea că ne tragă de noxele „Anvelopelor", ori ale CET-ului, dar sunt totuși o avere obștească cu rol estetic în arhitectura citadină, odihnitor și recreativ. Din acest punct de vedere ele aparțin tuturor și fac (mai bine zis, ar trebui să facă) mîndria municipiului. Ce ar fi necesar să întreprindem noi beneficiarii pentru a nu „întina" aceste locuri, iar gospodarii parcurilor (A.D.P.-ul in speță) pentru a fi la altitudinea speranțelor noastre ? Greu de răspuns acum, pe ultima sută de metri, cînd primăvara și-a intrat in drepturi depline iar „oazele verzi“ ale urbei arată mai jalnic ca oricînd, în toamnă, au fost tăiați și acoperiți trandafirii (simbolul puterii locale de atunci și de acum), insă așa au fost îngropați „de bine" incît pe mulți i-a nimicit gerul iernii interminabile parcă, în spațiul verde din fața Primăriei încă nici o cazma n-a răvășit țărîna, nici arbuștii decorativi nu au fost tunși, gărdulețul protector pe alocuri este rupt. Doar o seceră și un Viorel VARGA Continuare in pag. a II-a Nu vom rămîne fără pîine! — Știm cu toții că anul agricol 1991 nu a prea fost darnic cu noi și, deci, cerealele intrate in hambarele statului nu sînt suficiente pentru a ne asigura nouă pîinea zilnică necesară. Dureros, dar acesta este crudul adevăr. Ne referim desigur, la nivel macro. Considerăm, că situația este valabilă și la nivelul județului nostru. Avem dreptate, domnule director Stelian Plopeanu ? Și dacă este așa, vă punem o a doua întrebare: ce se va întîmpla cu pîinea noastră pentru perioada următoare ? — Dacă vă referiți la grîul recoltat — din județ — și intrat în depozite, cantitativ și calitativ, vă spun că situația nu este deloc roză. Informez, însă, consumatorii depline din Sălaj că, prin eforturile pe care le-a depus consiliul de administrație de la S.C. „Prodpan“ S.A. Zalău, s-a reușit o bună aprovizionare cu grîu. Astfel, în activitatea noastră — de morărit și panificație — nu am înregistrat, în acest an, nici o zi de stagnare din lipsă de grîu. De aci și posibilitatea unei activități normale — înregistrată pînă acum — în fabricarea produselor de panificație. Mai concret, pe piața județului nu s-au înregistrat — și nici nu se vor înregistra, în continuare — goluri în aprovizionarea cu pîine proaspătă și in cantități îndestulătoare. Așa a fost pînă acum. Și am înțeles că așa va fi și în perioada ce urmează. Pe ce vă bazați în afirmațiile dumneavoastră ? Nu întîmplător v-am pus această întrebare, domnule director Stelian Plopeanu. Avem în vedere zvonurile care circulă, în rîndul populației, potrivit cărora nu peste mult timp hambarele cu grîu se vor goli și vom rămîne fără pîine pe masă. Să credem în aceste zvonuri ? Interviu realizat de Dumitru ISPAS Continuare în pag. a II-a — Interviu cu domnul STELIAN PLOPEANU, directorul Societății Comerciale „Prodpan“ — S.A. Zalău —