Graiul Sălajului, aprilie-iunie 1992 (Anul 3, nr. 475-524)

1992-04-01 / nr. 475

- COTIDIAN AL PREFECTURII JUDEȚULUI SĂLAJ -ANUL IV, NR. 475 MIERCURI, 1 APRILIE 1992 4 pagini — 8 lei N-am înțeles! Desigur, cînd cuțitul traiu­lui zilnic a ajuns la os, cînd războiul pîndește la graniță nu este cel mai nimerit mo­ment să te lamentezi, să acuzi conducătorii actuali, de la București și Ghișinău, care poartă o grea răspundere în fața istoriei pentru modul în care au reușit cel de-al doilea să înființeze stat româ­nesc, evitînd parcă recupera­rea teritoriilor luate tâlhăreș­te de Stalin, cu aprobarea de­plină a comuniștilor români trimiși tot de el, de la Mos­cova. Gă, mă rog, s-a proce­dat așa (la București și Ghi­șinău) din incompetență sau din vreun calcul greșit isto­ria va consemna. Pînă la ur­mă, să încercăm să fim drepți, oameni suntem­, chiar și con­ducătorii. Există însă ceva aici, în țară, în ceea ce facem (sau nu facem) care ne ține pe loc, dacă nu chiar ne îndepărtea­ză de liman, în primul rînd,­ pe plan moral, spiritual — nici am spus-o de zeci de ori — Televiziunea lui Răzvan continuă zilnic, să aducă de­­servicii imense acestei țări. Să ne­ amintim ultima ispra­vă, cea de luni seara. In timp ce frații noștri moldoveni a­­părau țara, în tranșee, pe Nis­tru, pe micul ecran, la Bucu­rești, se transmiteau scene „selectate“ din timpul mine­­riadelor 1 ? ! Adică, în timp ce de pe cîmpul de luptă oame­nii se uită spre ȚARA ca spre Mesia, tn Răzvan, mare amator de tablouri (în timpul Revoluției) din vila lui Ceau­­șescu, le arăți celor din tran­șee imagini oribile de pe­ stră­zile Bucureștilor­ în ce scop? Pentru a ne compromite, e lesne de înțeles. „Ia, uita­­ți-vă, basarabenilor, de la cine așteptați voi ajutor“ — parcă vorbea Răzvan cel Și­ret din spatele televizorului. Dumneavoastră credeți că in­­tîmplător a fost programată această „Mineriadă TV“ de luni seara ? V-ați găsiți Răzvan și te­leviziunea lui ne compromit ca popor de mai bine de doi ani, prin diversiunile regiza­te parcă de cei mai iscusiți K.G.B.-iști. Se tot vorbește în ultimul timp de „procesul comunis­mului“, dar înaintea lui noi am opta pentru „procesul răz­­vaniadei și al valerianei“ din care am putea lua cunoștință despre lucruri ce azi par in­credibile. Ne-am convinge de modul în care eu televizorul au mințit, manipulat, prostit și prostesc acest popor. Nu vi se pare că starea a­­ceasta de apatie Înregistrată în rîndul populației, starea de confuzie în care, de multe ori, plutim este întreținută și de modul „original“ de informare prin dezinformare practicat de televiziunea d-lui Răzvan? Cine credeți că-1 menține a­­colo, sus, la etajul 11 ? Cine-i primește pe Corneliu Vadim Tudor, Eugen Barbu, Adrian Păunescu (atunci­ cînd aceș­tia vor­ pentru ca apoi să ne facă pe noi antisemiți și le­­­­gionari ? loan LUPA La zi, despre lucrările agricole Pînă luni, 30 martie 1992, la nivelul județului au fost arate 39.000 ha, din cele 89.000 pre­văzute, a se însămînța în aceas­tă primăvară. Dintre acestea, au fost însămînțate numai 6.400 ha, după cum urmează: ovăz — 3.200 ha, orzoaică de primă­vară — 1.600 ha, grîu de pri­măvară — 420 ha, legume 341 ha, plante de nutreț — 728 ha, sfeclă de zahăr — 34 ha, in fi­bră — 40 ha, cartofi — 61 ha. Ritmul foarte anevoios în ca­re se derulează lucrările agri­cole de primăvară impune, atit din partea consiliilor locale, cît și a centrelor agricole teritoria­le, dar mai ales din partea a­­gricultorilor o intensificare a preocupărilor pentru a deter­mina o viteză zilnică menită să recupereze din restanțele mari care se înregistrează la absolut toate lucrările agrico­le. Nu trebuie să-i fie nimănui indiferent modul în care arată „fața“ hotarelor satelor acum, cînd am pășit în luna aprilie și cînd trebuie să ne frămînte pe toți, deopotrivă, soarta pro­ducției acestui an. Vasile ȘANDOR „Galileea“ din Jebucu Dacă tot sînt la modă asociațiile agricole, zie ce să nu înfiin­țăm una și la Jebucu (comuna Almașu) ? și-a zis inginerul Bodiș Ioan. Anotimpul iernii și l-a petrecut lămurind oamenii despre ce și cum, a întocmit tabele pînă a­ ajuns cu numărul asociaților la 160. Pentru cele 400 de hectare comasate a făcut un plan de pro­ducție minuțios, cu cheltuieli și venituri, încît cele 50 hectare cu grîu de toamnă, 60 ha cu ovăz, 100 ha cu porumb, 60 ha cu trifoi, 20 ha cu cartofi etc. să aducă și un oarecare profit. Capitalul so­cial se ridică la 6.260 mii lei. S-a cumpărat un tractor nou cu bani peșin și alte 3 au fost închiriate de la „Agromec“, acum toate fiind în brazdă spre a se efectua lucrările la timp și de calitate. Noi adăugăm faptul că noua asociație se numește „Galileea“ și e con­dusă de ing. Bodiș Ioan, președinte, Gall M. Ștefan, vicepreședin­te și Tășnadi G. Ștefan, contabil șef, nu ne mai rămîne decît să le urăm noilor întreprinzători spor la lucru, recolte bogate și... profit cel mai mare ! (s.g.) „Vor să-și știe păm­întul roditor44 Comuna Treznea-Agrij, cu cele Bozna, patru sate — Treznea, Agrij­șert — deține și Răstolțu-De­­peste 3500 de hectare de teren, din care, a­­proximativ jumătate este ara­bil. *» Cum stăm cu lucrările agricole în ultimele zile ale lu­nii martie ? e Peste 800 de ha, din cele aproximativ 1520 ha total arabil, sînt arate și semă­nate. 0 Din păcate (ca peste tot, de altfel), semănăturile cu grîu de toamnă reprezintă doar 30 la sută față de suprafețele de anul trecut. Predomină cul­turile de ovăz, porumb și or­zoaică. • Vor rămîne terenuri nelucrate ? Ne răspunde dl. primar, Teodor Romitan.­­ Vor­ fi terenuri care, după zeci de ani, revin, practic, la vechea lor destinație, aceea de pășuni. Este vorba de terenurile în­depărtate de sate, mai ales în zona Meseș, în rest, chiar cu greutățile pe care le cunoaștem — cele ținînd de semințe, de îngrășăminte, de cheltuielile mari cu lucrările agricole, toți locuitorii comunei noastre vor sâ-și știe pămîntul roditor. V. BI.AJ Constituirea Consiliului județean Sălaj Con­form prevederilor art. 57 și 61 din Legea nr. 691993 privind administrația publică loca­lă, joi, 2 aprilie 1992, va avea loc, în sala mare de ședințe a Prefecturii județului, constituirea Consiliului județean Sălaj. Ședința, la care sunt convocați cei 37 membri ai Consiliului județean, va avea următoarea or­dine de zi : • Alegerea comisiei de validare; o Validarea mandatelor consilierilor; • Depunerea jurămintului de către consilierii aleși; • Alegerea președintelui și a vicepreședinți­lor Consiliului județean; • Alegerea delegației permanente de 5—7 consilieri; • Aprobarea numărului și componenței comi­siilor pentru diferite domenii de speciali­tate. 4,5 milioane lei pentru apă! Dar, merită * Știi» că in municipiul Zalău, apa potabilă este la mare preț, și că de multe ori diminuarea cantităților aferente populației se punea și pe seama consumului exagerat sau nu de apă de către unitățile economice din zona industrială. De aici și o serie de probleme litigioase între R.A.A.C.T. Zalău și unități. Pentru a e­­limina orice dispută de acest tip, Societatea Comercială „Silva­­nia“ S.A. Zalău (I. Anvelope) are în prezent asigurată apa potabi­lă necesară din cele două puțuri (din incinta unității), forate fie­care la 318 metri adîncime. Deși investiția s-a ridicat la 4,5 mi­lioane lei, după toate socotelile, amortizarea se va face în 6 luni de zile. Cine urmează ? 1. FILIP La Istanbul cu... trenul Dacă doriți să plecați la Is­tanbul, dorința dumneavoastră se poate transfo­rma în realita­te, apelînd la serviciile G.F.R.­­ului, în perioada 20 martie — 2î mai a.c. De la Agenția de voiaj Zalău, aflăm că in aceas­tă perioadă circulă un tren de persoane pe rutei București Nord — Istanbul, în­­ zilele de luni și joi, la ora 9,50. Trenul sosește la Istanbul marți și vi­neri, la ora 7,00. Pleacă din Is­tanbul spre București marți și vineri, la ora 16,40 și sosește miercuri și sîmbătă, la ora 14,30. Prețul unui bilet dus-în­­tors este de 10.447 lei. FILIP I. Virgil Meleg—la Campionatele europene de box! Iată o veste deosebită pentru sportul sălăjean. Tînărul boxer, Virgil MELEG, elev la Liceul Industrial Șimleu Silvaniei (di­rector dl. Pácuraru), este titular în echipa națională de juniori la categoria sa de greutate și va reprezenta culorile României la Campionatele europene ce se vor desfășura în ceste zile la Edinburg în Scoția. Virgil Meleg se pregătește sub îndrumarea antrenorului loan Dragoș, de la C.S.M. Armătura, îi urăm succes tînărului sportiv din Sălaj­­ loan NICHITA Cum arată parcurile Zalăului? Nu ar fi ele parcurile Za­lăului chiar un plămîn în care să ne punem nădejdea că ne tragă de noxele „Anvelope­lor", ori ale CET-ului, dar sunt totuși o avere obștească cu rol estetic în arhitectura citadină, odihnitor și recrea­tiv. Din acest punct de vede­re ele aparțin tuturor și fac (mai bine zis, ar trebui să fa­că) mîndria municipiului. Ce ar fi necesar să întreprindem noi beneficiarii pentru a nu „întina" aceste locuri, iar gos­podarii parcurilor (A.D.P.-ul in speță) pentru a fi la alti­tudinea speranțelor noastre ? Greu de răspuns acum, pe ul­tima sută de metri, cînd pri­măvara și-a intrat in drepturi depline iar „oazele verzi“ ale urbei arată mai jalnic ca ori­­cînd, în toamnă, au fost tă­iați și acoperiți trandafirii (simbolul puterii locale de a­­tunci și de acum), insă așa au fost îngropați „de bine" incît pe mulți i-a nimicit gerul ier­nii interminabile parcă, în spațiul verde din fața Primă­riei încă nici o cazma n-a ră­vășit țărîna, nici arbuștii de­corativi nu au fost tunși, găr­­­dulețul protector pe alocuri este rupt. Doar o seceră și un Viorel VARGA Continuare in pag. a II-a Nu vom rămîne fără­ pîine! — Știm cu toții că anul a­­gricol 1991 nu a prea fost dar­nic cu noi și, deci,­ cerealele intrate in hambarele statului nu sînt suficiente pentru a ne asigura nouă pîinea zilnică necesară. Dureros, dar acesta este crudul adevăr. Ne refe­rim desigur, la nivel macro. Considerăm, că situația este valabilă și la nivelul județu­lui nostru. Avem dreptate, domnule director Stelian Plo­­peanu ? Și dacă este așa, vă punem o a doua întrebare: ce se va întîmpla cu pîinea noas­tră pentru perioada următoa­re ? — Dacă vă referiți la grîul recoltat — din județ — și in­trat în depozite, cantitativ și calitativ, vă spun că situația nu este deloc roză. Informez, însă, consumatorii de­pline din Sălaj că, prin eforturile pe care le-a depus consiliul de administrație de la S.C. „Prod­­pan“ S.A. Zalău, s-a reușit o bună aprovizionare cu­ grîu. Astfel, în activitatea noastră — de morărit și panificație — nu am înregistrat, în acest an, nici o zi de stagnare din lip­să de grîu. De aci și posibili­tatea unei activități normale — înregistrată pînă acum — în fabricarea produselor de panificație. Mai concret, pe piața județului nu s-au înre­gistrat — și nici nu­­ se vor înregistra, în continuare — goluri în aprovizionarea cu pîine proaspătă și in canti­tăți îndestulătoare. Așa a fost pînă acum. Și am înțeles că așa va fi și în perioada ce urmează. Pe ce vă bazați în afirmațiile dum­neavoastră ? Nu întîmplător v-am pus această întrebare, domnule director Stelian Plo­­peanu. Avem în vedere zvo­nurile care circulă, în rîndul populației, potrivit cărora nu peste mult timp hambarele cu grîu se vor goli și vom rămî­ne fără pîine pe masă. Să credem în aceste zvonuri ? Interviu realizat de Dumitru ISPAS Continuare în pag. a II-a — Interviu cu domnul STELIAN PLOPEANU, directorul Societății Comerciale „Prodpan“ — S.A. Zalău —

Next