Graiul Sălajului, iulie-septembrie 1994 (Anul 5, nr. 938-989)

1994-07-01 / nr. 938

COMUNICAT In conformitate cu art. 61 din Legea nr. 69/ 1991 se convoca ședința ordinară a Consiliului județean Sălaj, pentru data de 12 iulie 1994, ora 9­00, în sala mare de ședințe, cu următoarea ORDINE DE ZI: 1. Completarea Consiliului județean, a Dele­gației permanente și a Comisiei pentru servicii publice și comerț, ca urmare a numirii unui consilier într-o funcție incompatibilă cu aceas­­tă calitate. ——" 2 Raportul președintelui Consiliului județean cu privire la principalele prevederi ale proiec­tului de buget pe anul 1994 și a contului de încheiere a exercițiului bugetar pe anul 1993. 3. Raportul Direcției programe, prognoze și buget-finanțe cu privire la proiectul de buget pe anul 1994. 4 Raportul de avizare al Comisiei de studii prognoze economico-sociale, buget, finanțe și administrarea domeniului public și privat al ju­dețului. 5. Raport privind execuția bugetară pe anul 1993. 6. Proiect de hotărâre privind adoptarea bu­getului Consiliului județean, repartizarea trans­ferului din bugetul de stat și a sumelor­ defal­­cate din impozitul­­ Aimfărîi, pe unitățile ad­­min­istr­ati­v-te­rit­o­r­i­al­e pe anul 1994 și al contului d de încheiere a exercițiului bugetar pe anul 1993. 7. Proiect de hotărâre privind unele modifi­cări ale Hotărârii nr. 18 din 29 decembrie 1992 a Consiliului județean. 8. Informare cu privire la modul de soluțio­nare a problemelor ridicate de cetățeni, în scri­sori și audiențe, în primul semestru al anului 1994. 9. Probleme diverse. PREȘEDINTE: VICTOR I­ALMAJ­­N Centrală telefonică digitală La solicitarea Direcției de Telecomunicații Sălaj, Dele­gația permanentă a Consiliu­lui Județean a emis în aceas­tă lună certificatul de urba­nism la documentația tehnică privind lucrarea de investiții „Instalare centrală telefonică digitală tip GOLDSTAR — STAREX 1500 linii“, în lo­calitatea Sărmășag. Actul în sine este un prim semnal prin care Romtele­­com își manifestă interesul pentru începerea modernizării rețelei rurale din Sălaj. Aș­teptăm de-acum pașii urmă­tori pentru începerea lucră­rii. (I­C.). R.A.G.C. ANUNȚĂ : Având în vedere nivelul extrem de scăzut al apei în Lacul de acumulare Vîrșolț, R.A.G.C. Zalău anunță con­sumatorii că începând cu da­ta de 4 iulie a.c. sistează fur­nizarea de apă caldă mena­jeră, până la normalizarea situației Acumulării Vîrșolț. Fng. Dan Ioan STANCIU La noua școală din Dumbrava Nord s-au reluat lucrările Construcția Școlii din Dum­brava Nord Zalău și începu­t în a doua jumătate a anu­lu­i 1989, începutul anului 1990 și găsit construcția cu fundația terminată Din lipsa fonduri­lor bănești, de atunci, din ’90, aici nu s-a mai lucrat nimic. Dezamăgirea a fost mare în rândul părinților copiilor din zonă și nu numai. Recent, în­să, Inspectoratul Școlar al județului Sălaj, ajutat de Pre­fectură, Consiliul Județean și Primăria municipiului Zalău, a procurat fondurile necesare continuării lucrărilor la Școa­la din Dumbrava Nord. Aici, constructorul — S.C. „Construcții-Montaj“ S.A. Za­ IftU, șantierul tir. 1 h* și-a rțeluat activitatea. „Deocam­dată, ne spune domnul sing. Nicolae MitruH, șeful de lot, am început cu organizarea de șantier și cu curățirea funda­ției. După primirea proiectu­lui de consolidare vom trece la execuția lucrărilor la struc­tura de rezistență”. Suntem informați că proiec­tul de consolidare va sosi în circa 10—15 zile. Vom reveni. I.D. LA ADUCȚIUNEA APEI BARCAU — LACUL VÎRȘOLȚ laotoarele sunt, din nou în repaus (!?) Ne-am pus mari speranțe în Aducțiunea Apei Barcău — Lacul Vîrșolț. Ne gândeam că vom ajunge să scoatem din vocabular fatidicele cu­vinte: „restricții în furnizarea apei potabile“ și că de acum vom «ivea la robinete o apă mai bună. Și aveam toate motivele să sperăm la a­­pă mai multă și nufti bună, deoarece la aducțiu­nea amintită s-au­ cheltuit mulți bani și a tre­cut destul timp de când, în ziarul nostru, am consemnat că au început probele tehnologice. Au funcționat, atunci, motoarele electrice, 3 zi­le, după care s-au ars. Beneficiarul — Regia Apelor Române, Filiala Gluj, Sectorul Zalău — a dus motoarele la rebobinat, le-au adus, apoi — după câteva luni — și le-au montat. Au fost pornite — era în iunie a.c. — 3 mo­toare, funcționând bine și pompând, pe conduc­ta de­­ 600 mm, circa 300 litri de apă pe se­cundă. Vrerea noastră, a zălăuanilor, ne-am zis a­­tunci, s-a împlinit. Numai că nu a fost să fie așa. După numai 2 zile, două din cele trei mo­toare electrice au început să vibreze. Așa că a mai rămas în funcțiune doar un singur motor, care și el, a obosit și a „cerut“ să fie lăsat în repaos. Până când­ Domnul Miron Chichișan, primarul municipiului Zalău ne spune că a in­tervenit la R.A.R — Filiala Cluj, și că domnul director ing. Costică Sofronie a promis că va veni cu o echipă de specialiști pentru a stabili ce-i de făcut la Aducțiunea Barcău — Lacul Vîrșolț Vom urmări și consemna la vreme sta­rea de lucruri de aici. Oricum, le spunem celor vizați că populația Zalăului așteaptă, și cam de mult timp, ca apa Barcăului să fie mereu prezentă la robinetele din locuințe. D. ISPAS Redimensionare Datorită creșterii densității traficului și a greutății pe osie, drumul județean 0,1 m­8 D (Zalău — Cehu Silvaniei) a avut de suferit. De curând, Regia Autonomă de Drumuri și Poduri a trecut la redimensionarea sistemului rutier­­ pe drumul mai sus amintit.. Discutând cu dl. Alexandru Alexa, șeful formației din Crișeni, are aflat că redimensionarea a început de la kilometrul 0 și con­­sta in aplicarea unui strat de piatră (30 cm grosime) și a doua straturi de asfalt. Cred că exemplul R.A.DP. ar fi bine să și-l însușească (măcar parțial) și Administrația Domeniului Public din Zalău. Nu de alta, dar spre pildă, drumul din Ortelec a de­venit aproape impracticabil. Ce spuneți, domnilor edili? V. VARGA Uli*­ ANUL VI, NR. 938 VINERI, 1 IULIE 1994 SÂMBĂTĂ, 2 IULIE 1994 4 PAGINI — 50 LEI 4 iulie ZIUA INDEPENDENȚEI S.U.A. Proclamarea de către președintele Th. Jefferson a constituirii S.U.A. — prin adoptarea, la 4 iulie 1776, a „Declarației de independență“ — marchează ziua națională a Statelor Unite ale Americii. Statul federal de azi, format din 56 de state și Districtul Columbia, în care se afla capitala, a devenit, prin munca eroică a națiunii, o superputere politică, economică și militară a planetei. u­mo­ci i­imiiDir fi ROMBA! World Cup USA 94 *»•••• ' DIEGO MARADONA aflat seropozitiv la controlul antidoping I Se așteaptă confirmarea contraexpertizei și apoi, după caz, măsurile F.I.F.A.­ • In penultima zi a meciurilor din grupe, zi în care s-au disputat partidele din grupa F, s-a confirmat, încă o data, dacă mai era nevoie, că pe plan mondial, fotbalul s-a ni­velat. Arabia Saudită a învins Belgia cu 1—0, prin golul marcat în min. 6 prin Owairan, rezultat obținut nu oricum, ci după o evoluție spectaculoasă, de bun nivel tehnic. In cealaltă partidă din grupă, Olanda a învins greu echi­pa Marocului, dovadă că „portocala mecanică“ încă nu și-a dat drumul la joc. CLASAMENTUL GRUPEI F j. Olanda 3 % Q 1­4—3­6 p. 2. Arabia Saudită­­ ? 2­0­1­4—3­6 p. 3. Belgia 3­2­0­1 ?—1­0 p. 4. Maros 3­0­0­3­2—5­0 p. 1. INCIN­TA Continuare in pag. a IlI-a Ne putem ajuta intre noi Uneori, foarte aproape de noi, singurătățile, bolile, bă­trânețea și chiar copilăria poartă pecetea sumbră a să­răciei, despre care vrem, sau nu, să știm și să vorbim, vrem sau nu să recunoaștem că există. Nu ne propunem să facem nici analize cu carac­ter social, nici comparații în timp și cu atât mai puțin să emitem judecăți de Valoare. Cifrele, nevinovatele cifre Viorica BLAJ Goniii.uare in pag a IlI-a Învățători sălăjeni — eroi ai neamului — Pe frontul din Răsărit — Da, stimați cititori, după ce și-au inceput ac­tivitatea ca apostoli ai neamului, un mare nu­măr de învățători au trecut în neființă ca eroi ai neamului. Invățătorimea țării este prima tagmă, după cea a militarilor de profesie, care a dat tot­deauna Patriei luptători dintre cei mai buni, gata să-i apere drepturile cu prețul vieții lor. Cei mai mulți fii de țărani, legați de pământ și de viața satului, învățătorii s-au identificat întotdeauna cu aspirațiile naționale ale neamu­lui și pentru înfăptuirea lor nu și-au precupe­țit niciodată viața. Atât în Războiul sfânt din Răsărit, împotriva barbariei bolșevice, cât și pe frontul din Ap­ 1S pentru zdrobirea fiarei fasciste, ne-au dat nu­meroase exemple de eroismul învățătorilor noștri care, îmbrăcând haina militară, au lup­tat cu avânt și cu un spirit de jertfă care, mai întotdeauna, i-a dus la biruință. Intre acești mucenici ai neamului, care și-au dăruit viața pentru a asigura nemurirea Patri­ei, se înscriu și învățători sălăjeni ale căror scurte biografii și fapte de arme le vor prezen­ta în rândurile ce urmează. (IN PAG. A III-a: LOCOTENENTUL POSTMORTEM (r) REMUS POP)

Next