Graiul Sălajului, iulie-septembrie 1994 (Anul 5, nr. 938-989)

1994-09-15 / nr. 981

>­ ------------------------------------------——— —--------------------------------------------------------------------------------------| -­­ —— ANUL VI, NR. 981 JOI, 15 SEPTEMBRIE 1994 [ 4 PAGINI — 50 LEI *|* Sf. Ier. Iosif de la Partos Și­ ii iii­ii ca o bucurie Sfârșit de vacanță. Orice sfârșit e și un început. S-a sfârșit anotimpul lecturii și al timpului fără orar, începe școala. Un nou început pentru unii și un prim în­ceput pentru alții. Bucuria este a tuturor. Orice început, dincolo de noianul de în­trebări pe care le presupune, înseamnă bucuria unui pas într-o lume ce înseam­nă un moment așteptat al devenirii. Cum va fi ? Ce va fi ? Voi fi capa­bil să ajung unde vreau ? Cu cine voi fi coleg ? Cine-mi va fi diriginte ? Bucuria este deopotrivă a celor din bănci sau de la catedră și nu în mai mică măsură a celor care le sunt alături. Școala, prin menirea ei dintotdeauna, a fost și este izvorul cu apă vie, flacăra ce luminează, este o coloană fără sfârșit. Școala satisface dorința de a ști, de a cunoaște azi mai mult decât ieri; ea dez­leagă din tainele fără sfârșit ale lumii ; în universul ei se realizează descoperirea de sine, se nasc vise, aspirații, se cultivă pasiuni, se descoperă talente, se nasc pri­mele iubiri dar și deziluzii. Pentru toate a­­cestea școala este pentru orice tânăr șansă, o speranță, o aspirație sau într-un­­ cuvânt spus — O BUCURIE. Să ne bucurăm, așadar, că azi toți cei care iubim frumosul și înțelepciunea, in­diferent de numărul cifrelor din calen­darul existenței, redevenim elevi. De la preșcolar la absolventul de liceu, de la educatoare la profesor, de la peda­gog sau maistru-instructor — tuturor un gând de bine, sănătate și împlinire. Succesul sa fie cu adevărat de partea tuturor. Prof OCT­AVI­AN GUȚU, inspector școlar general «bs* mm «os «a» «mm <ra» «mm «=• *» v T» a» a m> *• m m m m APĂ PENTRU ... 30 SILE Din surse bine informate, am aflat că rezerva de apă din acumularea Vîrșolț mai poate asigura apă pentru circa 30 de zile. La această cantitate se adaugă cei 200 t. apă­ secundă ce se pompează din retenția Barcău. Așteptăm, așadar, ploile care ar putea să amelioreze volumul de apă necesar a­­limentării cu apă a municipiului Zalău și a orașului Șimleu Silvaniei. Până atunci însă e necesară folosirea cât mai raționa­lă a apei curente. (I.G.) ­ ' ' ^ Flăcări pe Dealul Guruslău­ Mării, 13 septembrie a.c. la pădurea de pin negru (cu inscripția vie, prin plantare „Mihai Viteazul“) de pe dea­de mari proporții. La intervenția Grupului de pompieri Zalău, incen­diul a fost stins. Miercuri, 14 septem­brie, orele 9,00 o comisie formată din d-l Doru Pop, șeful postului de poli­ție Hereclean, doamna Elena Mureșan, de la Consiliul local Hereclean ți dl. Ioan Gorgan de la Ocolul Silvic Za­lău, a evoluat pagubele. Concluzia ? Au ars 197 arbori din specia pin ne­gru (5,584 mc) în valoare de 502.570 lei și pățunea de pe 5 ha teren. Și încă un amănunt­ în data de 3 sep­tembrie a.c., aici pe dealul Guruslău s-a mai produs un incendiu; întreba­rea care se pune acum este următoa­rea: Pe cine a deranjat inscripția ți zona din imediata apropiere a monu­mentului? Mr. Gheorghe SABO­I. FILIP IP ȘI TREZNEA Martirilor, eternă pomenire, veșnică cinstire • ^ 14 septembrie. In fiecare an, în această zi, înscrisă cu sânge nevinovat în calenda­rul martirajului pe pământ sălăjean ne plecăm frunțile cu pioșenie și profundă ve­nerație în fața mormintelor celor răpuși la Ip și Treznea de baionetele și gloanțele horthyștilor, odioasele lor fapte săvârșite în 1940 re­­deschizând și azi răni adânci în suflete. N-avem voie să tăcem ! N avem voie să uităm ! Și dacă cei care atunci, în prag de toamnă '40 au omo­rât copii nenăscuți, fecioare, tineri și bătrâni, mame și toți merită aruncați în stră­fundurile iadului uitării și-n focul disprețului și-al neier­­tării, ceilalți, MARTIRII de la Ip și Treznea, cuvine-se să fie pomeniți și prea­ cins­­tiți întru măreția pământului strămoșesc unde-și dorm veșnicia, întru nepieritoarea lor jertfă pe altarul sfânt al iubirii neamului românesc Curat le-a fost sufletul, tragic destinul! Intru în veci pomenirea lor MARTIRII Treznea au fost de la Ip și cinstiți și ieri, 14 septembrie 1994, zi în care orologiul durerii a bătut ceasul anului al 54- lea de când s-au întrupat cu pământul și trecând în le­genda istoriei și-au încrustat numele în granitul nemuri­rii. Gh. RAUS T~~—. . : * * * Ceremoniile de la Ip ți Treznea, desfășurate în Orga­nizarea Prefecturii ți a Consiliului județean derulat în prezența oficialităților județului ți Sălaj s­au multor oaspeți. La Ip au participat: dl. prefect Leontin Badea, dl. Lau­­­rențiu Barna, vicepreședinte al Consiliului județean, dl. Mircea Chițu, secretarul consiliului, dl. general maior Florian Caba, parlamentari sălăjeni și din alte zone. La Treznea au fost prezenți: dl. Victor Hălmăjan, pre­ședintele Consiliului județean, dl. Ioan Slațegan, vicepre­ședinte al consiliului, o delegație de parlamentari, dl. Vasile Nicorici, directorul Prefecturii și dl. general ma­ior Vasile Lazer. Atât la cimitire, cât și la monumentele din cele două localități, au fost prezentate onorurile, s-a intonat Imnul Național ți s-au depus coroane și jerbe de flori. Au fost oficiate, de către domnii protopopi loan Tău­­tu (Ip) ți loan Pop (Treznea) slujbe religioase în memo­ra martirilor din cele două localități. In cuvântul domniilor lor, parlamentari, reprezentanți ai M. Ap. N., ai județului, primarii comunelor Ip și Treznea-Agrij, Gavril Butcovan, supraviețuitor (Ip), Au­gusta M. Iusco, nepoata unui martir (Trezenea), precum și profesorii G. Porțan (Ip) și Pamfil Pop (Treznea) au e­­vocat importanța evenimentului, semnificația­­ teremoniei, subliniindu-se cu pregnanță datoria noastră, a tuturor celor ce-i venerăm pe martiri de a nu-i uita, de a le păstra ți cinsti în veci memoria. S. GLIGUȚA. I. SARADUȘ

Next