Graiul Sălajului, august 1997 (Anul 8, nr. 1562-1578)

1997-08-01 / nr. 1562

i ( r L \ i «ANUL IX NR: 1562 ! vineri; SÂMBĂTĂ­ & AUGUST 1997 i 4 PAGINI P RET 600 LEI Tel-fax: 060/612479 F­ei:! 060/61­320 *f* Scoaterea Sf. Cruci. Sf. șapte Mc. Macobei (începutul Postului Sfintei Marii)L I VITEAZUL. GURUSLHiJ. 396 AN v „Deschid sfânta carte unde , se află în­scrisă gloria României, ca să pun înaintea ochilor fiilor ei câteva pagine din viața e­­roică a părinților lor. Voi arăta acele lupte uriașe pentru libertatea și unitatea națională, cu care românii, supt povața ce­lui mai vestit și mai mare dintre voievo­zii lor, încheiară veacul al XVI-lea“ — ia­tă cum începe Nicolae Bălcescu descrierea o­­perei politice a voievodului unificator, în lu­crarea sa „Românii supt Mihai Voievod Vi­teazul“. Domnitorul Mihai a fost prezent în is­toria plină de evenimente a Sălajului la începutul secolului al XVII-lea, când la 3 august 1601, pe dealurile de la Guruslău, în apropierea Zalăului, s-a desfășurat ce­lebra bătălie pentru refacerea unității sta­tale. A fost această bătălie o nouă sfor­țare dificilă, a lui Mihai și a armatei sale, împreună cu armata pusă la dispoziție de împăratul Rudolf al II-lea, împotriva no­bilimii răzvrătite, ajutată de turci și de tătari. La 3 august 1601, la Guruslău Mi­hai Viteazul a obținut o victorie răsună­toare asupra armatelor conduse de princi­pele Sigismund Báthory. Pierderile ad­versarilor au fost evaluate de unele izvoa­re la cifra de 10.000—11.000 de oșteni; mulți alții au căzut prizonieri, a fost cap­turată to­ata artileria inamică (peste 40 de tunuri) ca și un mare număr de stea­guri, din care 110 au fost trimise împăra­tului, la Praga. Au intrat în posesia lui Mihai și Basta arhiva secretă și bagajele lui Sigismund, care a scăpat fugind în Moldova. încă o dată, mintea mereu trea­ză și voința puternică a domnitorului ro­mân și-au spus cuvântul: începuse refa­cerea unității românilor. .După această biruință, pe care a adus-o imediat la cunoștința marilor puteri a­le­ Europei, atente la faptele românilor datorită primejdiei turcești mereu cres­cânde, Mihai Viteazul a trecut în marș cu oas­tea prin Zalău, primul oraș transilvan elibe­rat, și a înaintat spre Cluj pe drumul ca­re duce prin cunoscuta „Poartă Meseșa­­nă“. Pe drumul de la Guruslău la Cluj i s-a făcut o primire entuziastă, care i-a reîn­viat speranțele de refacere a unității ro­mânești, aceasta constituind, așa cum am mai amintit, primul scop al bătăliei de la Guruslău. La Cluj a fost întâmpinat cu mare bucurie de către locuitori și de bo­ieri munteni și moldoveni,­ a oficiat aici o solemnitate dedicată celor căzuți în lupte, celor uciși mișelește precum căpi­tanul Baba Novac și a ridicat „steagul cel mare“, arătând astfel că Transilvania este a lui și nu o va mai părăsi. Au fost acestea motive suficiente pentru împăra­tul Rudolf și generalul Basta, aliat vre­melnic al nostru, pentru a comanda asa­sinatul politic al voievodului român, care, din punctul lor de vedere, își îndeplinise menirea și devenea periculos, faptă prac­ticată adeseori de-a lungul istoriei. încheiem această mică incursiune isto­rică comemorativă reamintind cuvintele marelui istoric și revoluționar Bălcescu, deoarece nimeni n-a exprimat mai bine decât el datoria noastră față de patria mamă, atât de bine înțeleasă și înfăptui­tă de Mihai Viteazul: „Moștenitori ai drepturilor pentru păstrarea cărora pă­rinții noștri au luptat atâta în veacurile trecute, fie ca aducerea aminte a acelor timpuri eroice să deștepte în noi senti­mentul datorinței ce avem de-a păstra și de-a mări pentru viitorime această pre­țioasă moștenire.. Cercetător șt. Elena MUSCĂ­ ­ Duminică, 3 august, se împlinesc 396 de ani de la bă­tălia victorioasă de la GURUSLĂU (com. Hereclean) a Marelui VOIEVOD MIH­AI VITEAZUL, primul domnitor care a unit sub un singur sceptru Țara Românească, Moldova și Ardealul, împlinindu-și „Pohta ce-am pohtit“. Nimic și nimeni nu e veșnic! ♦ în centrul a tot ce există sta suveran OMUL, cea mai minunată formă Omul, de viață, ce-a construit cea mai evoluentă societate sub Soa­re. Sub Soarele nostru, al tuturor pe care-l iubim fi­resc, îl iubim­­ cotidian. Soa­rele care ne ia în brațe cu căldură și pleacă . . . mereu spre VEST. Se odată cu el și REFLECȚII o parte din simpatia și senti­mentele noastre. Dar, să vedem ce se mai întâmplă cu noi. Când sun­tem adolescenți avem impre­sia ca le știm pe toate, nu­mai mai târziu realizăm că trăim într-un univers infinit și că viața poate fi și Rai și Iad. Dar avea bunicul meu o vor­bă: „Curai, nepoate! Numai prima sută de ani e grea!... A noi nu ne mai facem pro­bleme!“. De când se naște omul, se lovește de griji tot mai com­plexe, dar asta-i regula jocu­lui — n-am văzut un om pe lume s-aibă numai zile bune. Că în viață, la un moment V. TUDORAN Continuare în pag. a IlI-a i Omagiu lui Mihai Viteazul Cu brațul spadă, inima OLIMP, Mihai venea de dincolo de timp. Avea poruncă aspră de la soartă Să-i pună PORȚII lacăt greu pe poartă. Și-n marea lui lăuntrică POHTIRE Mihai venea ca o desțelenire. Venea anume să înfăptuiască El — cel dintâi — UNIREA ROMÂNEASCA ! IOAN GRIGORE BĂLAN S. C.­­PRODPAN“ S. A. ZAL­ĂU: O firmă de referințe în domeniu — Se aud voci din urbea noastră și din afara județului, care spun că pâine așa de bună ca în Zalău nu se mănâncă nicăieri în „capitalele“ din județele limitrofe și nici chiar la Bu­curești. Reporterul subliniază acest lucru cu multă plăcere. Este un lucru deosebit de bun să ai, zilnic, pâine proaspătă pe masă și de o calitate foarte bună, care se poate consu­ma și goală. Și multe familii nevoia­șe — și nu numai — mulțumesc sa­lariaților de la „Prodpan“ Zalău, mai cu seamă acum, când — datorită pre­țurilor exagerate — nu prea ajung mezeluri, carne sau brânzeturi. Pen­ta­tru produsele de panificație realiza­te la „Prodpan“ Zalău noi acordăm nota maximă. Și credem că nu gre­șim cu nimic. Nu greșim deoarece ne amintim din anul trecut când, în to­pul firmelor de profil din țară, S.C. „Prodpan“ SA Zalău a fost conside­rată ca o unitate de referință, cu un profit de 2,6 miliarde lei. Și aceasta — INTERVIU CU DL. SING. STE­­LIAN PLOPEANU, PREȘEDINTELE CONSILIULUI DE ADMINISTRA­ȚIE, DIRECTORUL GENERAL EXE­CUTIV AL S.C. „PRODPAN“ S.A. ZALAU — în condițiile în care unitatea a re­alizat un vast program de investiții din fondurile proprii. — Vă întrebăm, domnule director general Stelian Plopeanu, care sunt principalele probleme rezolvate în unitate și care v-au propulsat vârful „piramidei“ în domeniul spre pa­nificației ? — Problemele rezolvate în ultimii trei ani sunt mai multe. Aș începe cu oamenii noștri, care sunt buni profesioniști și cu mare dragoste pen­tru lucrul bine făcut. Salariații noș­tri țin foarte mult la unitate — care, acum, este a lor — și își fac cu pect și cinste datoria. Apoi, avem re­­organizare bună a activității pe sec­a­ții și ateliere, la fiecare loc de mun­că. Și, cum subliniați mai înainte, din fondurile proprii am realizat un vast program de investiții, cu influ­ență pozitivă asupra productivității muncii și a calității produselor. — Vă rugăm să ne enumerați câ­teva dintre obiectivele de investiții realizate în cadrul programului de retehnologizare. — Cea mai mare investiție, fina­lizată la finele primului semestru a.c., este modernizarea curățătoriei de la moara de grâu din Zalău. U­­tilajele necesare — procurate din Germania — au costat 600.000 de Interviu realizat de Dumitru Ispas Continuare în pag. a III-a Sancțiuni contravenționale și nu numai D-le Gavril Cuc, care este obiectul de activitate al salariaților din subordinea Dvs. de la Circumscripția sa­nitar-veterinară? — Supravegherea și contro­lul tuturor unităților­­ care produc, prelucrează, depozi­tează și comercializează pro­duse de origine animală, cum ar fi : restaurante, magazine comerciale, cantine, chioș­curi alimentare ș a. din muni­cipiul Zalău. Tot în atribu­țiunile noastre de control in­tră și piețele agroalimentare din Zalău. — Pentru cititorii ziarului nostru aduceți, vă rugăm, în prim-plan câteva rezultate concrete ale controalelor efec­tuate în diferite unități de alimentație publică în primul semestru al anului 1997. — în urma unor controale exigente, efectuate în unele unități, au fost scoase de la consumul uman, ca fiind ne­corespunzătoare calitativ: • 1408 kg carne și preparate din carne • 78 kg produse lactate • 693 bucăți conserve din carne • 21.700 bucăți ouă ș.a., în valoare totală de 23.728.000 lei. Pentru abate­rile de la normele sanitar-ve­­terinare am mai aplicat 9 sancțiuni contravenționale în valoare totală de 7 milioane 400 mii lei. — Care sunt unitățile unde ați găsit cantități mai mari de A consemnat. I. FILIP Continuare în pag. a aII-a — De vorbă cu dl. Gavril CUC, medic primar ve­terinar, șeful Circumscripției Sanitar-Veterinare pen­tru controlul produselor de origine animală Zalău — k r„Mai mărită ești începând de azi am intrat în Postul Sfintei Marii, prilej pen­tru toții creștinii care o vene­rează pe Născătoarea de Dum­nezeu, de a deveni mai pioși, mai darnici, mai buni, începând de azi și până în data de 15 an­­când se prăznuiește Ador­­­jirea Maicii Domnului, imnuri ere­­ slavă, cântări de laudă se a­­duc^jigleîce a fost de-a pururi ^FecioaraJ­, născându-l în ieslea diri * i Bethleem^pe Mântuitorul lurrt«F^AÎa^­^ăsta ești / De­cât Shari^e­­%nnii păcătoșii / Maică zb^gă-te, sunt ver­suri pe care le ^rostesc buzele celor credincioși/acum în Pos­tul Sfintei Marii, aducând un e­­logiu și totodată implorând-o pe Maria maicilor pentru izbăvi­rea de tot ce-i rău și necurat în noi. Fii preaslăvită, Fecioară Ma­ria, acum, în Post și întotdeau­na și hrănește-ne sufletele , cu harul și binecuvântarea Ta ! V. VARGAJ De ce nu am intrat în NATO? 1. Toate guvernele post­­decembriste au făcut ma­rea eroare de a nu bate pt por­țile la care trebuia ba­tui la poarta unchiului Sam de pes­te ocean și la poarta țaru­lui Boris, care în fina au ho­tărât cine intră și cine nu intră. Când s-a batul la aces­te porți, era prea târziu. 2. Imediat după lui Ceaușescu trebuia căderea creat un guvern de uniune națio­nală și toată suflarea româ­nească de la țărăniști la­uce- DECALOG meriști să se fi așternut pe treabă, nu pe gâlcea­n, inju­rii, ponegriri etc. 3. Evenimentele de la Tg. Mureș, s-au datorat pretențiilor exacerbate ale UDMR-ului, iar mineriadele (mai ales pri­mele) s-au datorat slabei gu­vernări Roman, care a refu­zat să plece în Valea Jiului și la stea de vorbă cu minerii. Nu trebuia să se uite că tre­ceam de la un regim totalitar, spre unul democratic dar in mintea muncitorilor (cel pu­țin teoretic) se mai menținea ideea că „muncitorimea este clasă conducătoare în stat”. Toate aceste evenimente ne-au scăzut credibilitatea pe plan internațional. 4. Fosta opoziție (actu­ala putere) s-a străduit­­ din toa­te puterile să creeze o imagi­ne cât se poate de nefavora­bilă țării pe plan internațio­nal, nerealizând că acest lu­cru le va aduce mari greutăți atunci când vor ajunge la gu­vernare. 5. Fosta putere, actuala o­­poziție se face vinovată în primul rând de proliferarea corupției în toate domeniile de activitate, că unii oameni cu răspunderi în conducerea PDSR-ului au fost implicați în afaceri oneroase care in final au dus la despărțirea grupului Meleșcanu din par­tid. 6. Au venit alegerile din noiembrie 1996, am dorit cu toții schimbarea, am făcut-o. Dar să vedem ce s-a realizat? 7. Contractul cu România, promisiunile făcute în cam­pania electorală, soluțiile pro­mise, cei 15.000 de specialiști gata pregătiți să intre în ac­țiune nu prea se regăsesc în viața noastră de toate zilele. Această coaliție guvernamen­tală pe care eu o numesc RACUL, BROASCA ȘI CU ȘTIUCA, în loc să se pună pe treabă, în trei luni de zile tot a pus miniștri secretari de stat, directori și mai continuă și azi. Marile neînțelegeri dintre partenerii la guverna­re nu prevestesc nimic bun pentru această țară, dumnea­lor, „o țin de coarne, deși e sută“. 8. In anumite sectoare de activitate s-a instaurat dicta­tura: Prof. Ioan PETRAN, Surduc Continuare în pag. a II-a • PROPUNERI DE LI­CHIDARE A ÎNTREPRIN­DERILOR CU PIERDERI MARI. Ministrul Reformei, Rilun Spineanu, a declarat că a fost definitivată lista cu 12 întreprinderi cu pierderi mari propuse spre lichidare. Se vor găsi investitori dispuși să cumpere aceste unități sau active ale acestora? Presat de cele convenite cu Paul Thom­sen, reprezentantul F.M.I., premierul Victor Ciorbea nu mai poate temporiza aplica­rea programului de reformă. • ILIE ILAȘCU LA 45 DE ANI. La 30 iulie, Ilie Ilașcu a îm­plinit 45 de ani. Patriotul și luptătorul pentru binele și integritatea țării sale, a fost arestat la 2 iunie 1992 și, du­pă un simulacru de proces desfășurat după canoane reguli sovietice, a fost jude­di­cat la Tiraspol și condamnat la moarte, în pofida protes­telor adresate din diferite zo­ne ale R. Moldova și din Ro­mânia, de numeroase demer­suri ale unor organizații ne­guvernamentale ca și a anu­mitor oficialități și partide politice ,din alte­ țări, autori­tățile de la Tiraspol îl men­țin în pușcărie atât pe el, cât și pe ceilalți patrioți români.­­ Președintele Emil Constan­­tinescu, în cadrul unei întâl­niri tripartite cu Petre Lu­­cinschi, președintele R. Mol­dova, și Leonid Kucima, pre­ședintele Ucrainei, au promis sprijinul lor în favoarea lui Ilie Ilașcu. Totuși până acum, autoritățile separatiști­lor transnistreni n-au pus în libertate grupul Ilașcu. Cu prilejul aniversării zilei sale de naștere, șeful statului român a adresat o scrisoare de felicitare neînfricatului luptător Ilie Ilașcu, expri­­mându-și încrederea în drep­tatea ce i se va face. • NOUL DIRECTOR AL S.I.E. Prin Decret semnat de pre­ședintele țării, consilierul pre- Informațiile zilei tidențial Cătălin Harnagea, a fost numit director al Servi­ciului de Informații Externe. El îi succede generalului Ioan Talpeș, care a demisio­nat din funcție. • PROIECTE DE ORDO­NANȚE DE GUVERN. Ministrul de Finanțe, Mir­­cea Ciumara, pregătește câte­va proiecte de Ordonanțe pe care le va supune Guvernu­lui spre aprobare. Potrivit u­­nor oficiali din acest minis­ter, printr-o ordonanță, im­pozitul pe profit va fi redus începând de la 1 octombrie a.c., de la 38% la 32%, ur­mând ca în anul viitor nive­lul acestuia să fie redus 30%. Un alt proiect de or­ta­donanță vizează reducerea im­pozitului pe salarii. Grupuj realizat S.CHIOREANU Continuare în pag. a IlI-a P'LULE D-lui MIRCEA CIUMARA — ministrul Finanțelor. Cu lulea și cu mustață CIUMARA trage la sorți... Astăzi s-a înnegrit la față Că n-are o mie de... morți! M.­INCEU ■ u 1 k

Next