Graiul Sălajului, aprilie 2016 (Anul 27, nr. 6061-6081)

2016-04-22 / nr. 6076

ACTUALITATE www.graiulsalajului.ro Como și-a depus ieri candidatura pentru funcția de primar la Jibou și Eduard Farcaș Liviu Balint, foarte cunoscut drept "Como", managerul Serviciului Județean de Ambulanță Sălaj și președintele UNPR Sălaj, este primul candidat la funcția de primar al orașului Jibou care și-a depus candidatura la Bi­roul de circumscripție numărul 3 Jibou. Balint a depus ieri, alături de candi­datura sa, și lista de consilieri locali pen­tru Jibou. "Merg în fața electoratului din Jibou cu o echipă tânără, care nu au făcut politică, o echipă de oameni cu care pot câștiga Primăria Jibou. Gândul meu este să ofer o astfel de politică în Jibou față de ce a fost până acum în oraș. Nu mai vreau ca orașul să treacă prin crize politice, cum s-a întâmplat recent. Vreau un oraș curat, în care cetățenii să fie bine reprezentați în Primărie", a spus Liviu Balint­ieri, la momentul depunerii candidaturii. Tot ieri și-a depus candidatura pen­tru funcția de primar la Zalău, alături de lista de consilieri locali, și Mircea Abru­­dan, candidatul UNPR la Primăria Zalău. Abrudan a spus că nu vrea să facă pro­nosticuri și că a venit la Biroul de Circumscripție cu gândul la victorie, "pentru că zălăuanii merită și altceva". Vineri - 22 aprilie 2016 GRAIUL SĂLAJULUI e-mail: graiulsj@unisys.ro Povestea petiției oamenilor de afaceri din municipiu Cum au rămas firmele din Zalău cu impozitul maxim pe clădiri el Eduard Farcaș Petiția înaintată Primăriei Zalău de către Clubul Oame­nilor de Afaceri Silvania a is­cat controverse în ședința de Consiliu Local Zalău din 23 martie pe tema micșorări im­pozitelor pentru clădirile nerezidențiale deținute de firme. Că au fost contre deter­minate politic, de interese de afaceri sau de dragul celor pes­te 90 de petiționari nu e atât de important cât e faptul că nu s-a vrut pagubă în buget de dragul unor înlesniri pentru mediul de afaceri. "Am primit cred că toți co­legii și am luat la cunoștință despre solicitarea Clubului Oamenilor de Afaceri Silvania de a reduce cota de impozitare pentru clădiri pentru persoanele juridice care dețin imobile nerezidențiale. M-am uitat la anexe și am văzut că este semnată de peste 80 de reprezentanți ai firmelor. (...) Un grup mare de oameni din Municipiul Zalău ne solicită să revizuim cota de impozitare asupra imobilelor. (...) Cred că ar trebui să ne aplecăm un pic asupra acestui aspect și să vedem dacă putem să facem ceva în sensul reducerii cotei de impozitare de la 1,3 la sută, chiar la 0,5 la sută. Ar trebui totuși să vedem care ar fi im­pactul și cu cât am putea să reducem nivelul de impozi­tare", a deschis dezbaterea consilierul Daniela Cota, în cadrul ședinței din 23 martie. în replică, primarul Radu Căpîlnașiu a răspuns că a anal­izat situația chiar și compara­tiv cu impozitele din celelalte orașe. "Ne-am uitat și la cele care sunt comparabile ca mărime cu Zalaul sau și cele mai mari și se poate vedea clar că suntem, cu excepția a trei situații, la același procent, ca să nu spun că sunt orașe mai mari cum este Bucureștiul care în loc de 1,3 la sută are 1,5 la sută. (...) într-adevăr, Iașul, Clujul, Timișoara au unde­va la unu la sută. Alba Iulia, Satu Mare, Bistrița au 1,3 la sută ca și noi", argumenta primarul, întrebat de consilierul local Teodor Bălăjel despre o esti­mare oficială privind veniturile din aceste impozite, Căpîlnașiu a răspuns: "La sfârșitul refer­atului, dacă citiți, vă dă acolo, în­seamnă o scădere cu aproxima­tiv 670.000 de lei, o scădere de 0,1 la sută din buget", spune Căpîlnașiu. Directorul Chiș Marius a susținut și el că în condițiile de 0,5 la sută impozit pe clădiri nerezidențiale, sursa impozitului, care este la 11 milioane lei, co­boară undeva la 6 milioane de lei. Primarul i-a mediului de oamenii de afaceri din Zalău au cerut revizuirea procentului sta­bilit de Consiliul Local pentru anul în curs, adică de 1,3 la sută din valoarea impozabilă. Spun că im­pozitarea cu 0,5 la sută ar fi rezon­abilă. După ședința de Consiliu Lo­cal, primarul Radu Căpîlnașiu, dep­utatul Lucian Bode și vicepreședintele Consiliului Județean Sălaj Valeriu Crișan au participat la o întâlnire cu membrii Asociației Clubului Oamenilor de afaceri "Silvania". Axa discuțiilor a fost desigur, petiția privind cota de impozitare a clădirilor nerezidențiale aparținând persoanelor juridice.Sandu Tamba, președintele în exercițiu al Asociației Clubu­lui Oamenilor de Afaceri "Silva­nia" declara pentru Graiul Sălajului, la sfârșitul întâlnirii: "Domnul primar Căpîlnașiu a afirmat că reducerea cotei de impozitare de la 1,3 la sută la 0,5 la sută nu se mai poate face pentru anul acesta, deoarece au trecut 60 de zile de la aprobarea bugetului și peste acest termen legea nu mai permite modificări. Cota de impozitare rămâne ca anul trecut. Domnul primar a mai spus că are în vedere propuner­ile noastre și în funcție de colectările taxelor și impozitelor pentru anul în curs se va stabili cota de impozitare a clădirilor nerezidențiale ale persoanelor ju­ridice pentru anul viitor”, lămurit pe reprezentanții afaceri că nu se poate ■W ROMÁNI V Ce ar vrea oamenii de afaceri din Zalău Oamenii de afaceri din Zalău se simt nedreptățiți că Primăria a stabilit și menține la valoarea maximă posibilă cota de im­pozitare pe clădirile nerezidențiale ale per­­soanelor juridice. Primăria Zalău percepe o cotă de 1,3 la sută din valoarea impozabilă a acestor clădiri, în timp ce în alte orașe, inclusiv din cele mai dezvoltate economic, se practică minimul cotei, de 0,2 la sută.Clubul oame­nilor de afaceri Silvania a înaintat o petiție către primarul municipiului Zalău și Consil­iul Local în care atrag atenția că acest im­pozit a devenit prea împovărător, pune firmele în dificultate și, implicit, afectează negativ potențialul economic al orașului. Petiția este semnată de 92 de oameni de afaceri din Zalău.La începutul lunii martie, în ședința Consiliului Local Zalău din data de 7 martie, consilierii locali au aprobat re­ducerea impozitului pe clădiri nerezidențiale deținute de persoane fizice de la cota de 1,3 la sută la 0,3 la sută. Dar nu s-a pomenit nimic de o reducere a cotei de impozitare și pentru persoanele juridice (agenți econ­omici) care dețin clădiri nerezidențiale (se­dii de firme, hale de producție etc). Iar economia județului agenții economici o duc în spate. Sau poate tocmai de aia, Primăria caută să-și scoată pârleala de la cei care produc, considerând că e vorba de un sac fără fund al întreprinderilor zălăuane. Interviu cu Dorel Labo, candidatul PNȚCD la Primăria Zalău­­ I Rep: Ce v-a determinat să candidați la Primăria Zalău? Ioan Dorel Labo: Consider că, la ora actuală, primează interesele personale și de grup în detrimentul interesului cetățenilor. Nu e normal să vii cu aceleași propuneri elector­ale la fiecare 4 ani, de câteva mandate încoace. Lucrurile promise o dată ar fi trebuit să fie deja realizate. Forbes România plasează Zalaul pe locul 36 din 40 de orașe într-un top privind atractivitatea de a-ți deschide o afacere. Mai sunt doar 3 orașe codașe, și cădemi din căruță. E vremea să facem ceva pentru Zalău. Am fost consilier local și viceprimar al Zalăului. Am experiență și expertiza necesară în administrația publică. De aceea candidez. Rep: Care sunt principalele propuneri cu care veniți în fața electoratului? Care sunt urgențele? Prioritar, trebuie stimulate investițiile; acest lucru este clar pentru toată lumea. Investiții publice sau private, de toate tipurile și în toate sectoarele. Investițiile creează locuri de muncă și atrag după ele competiția, locurile de muncă vor fi mai bine plătite și oamenii mai mulțumiți. Investitorii vor fi atrași prin politici și facilități fiscale. Primăria are un rol la fel de important în a se asigura că cetățenii au cum să-și cheltu­­ie banii pe care îi câștigă și astfel să ajute economia locală să funcționeze. Mă gândesc și la cei plecați afară. Cum să-i determinăm să se întoarcă acasă dacă nu au unde să mun­cească? Străzile trebuie urgent asfaltate; renunțarea la sis­temul “inteligent” de semaforizare, trebuie rezolvată problema parcărilor. Am în plan și extinderea gratuității transportului public la mai multe categorii sociale până la gratuitate com­pletă. Acest lucru e realizabil, o spun bazându-mă pe cifre: transportul este subvenționat 61 la sută pe ultimul an fiscal. Se poate și gratuit, dar nu s-a vrut până acum. Lugojul are transport în comun gratuit, dar mai sunt și alte localități din țară. Parcarea din zona spitalului trebuie regândită pentru că este o zonă aglomerată și locurile de parcare sunt insuficiente. Este nevoie de o stradă de legătură directă între cartierul Sărmaș și drumul care duce la Cluj, spre Meseș. Tot pe aceste traseu poate fi făcut un parc cu o pistă adecvată pentru bicicliști. Taxele și impozitele trebuie reduse; nu este normal să fie la nivelul Clujului, sau chiar mai mari în cazul persoanelor juridice! Tinerilor cu vârstă între 18 și 35 de ani le spun că pot primi de la stat un teren de casă. Terenul, dat în folosință gratuită, poate avea o suprafață cuprinsă între 150 și 300 de metri pătrați în municipii. Acest drept este prevăzut în Legea nr. 15 din 2003, republicată în MO pe 13 martie 2014. Oame­nii au nevoie de apartenență la locul în care trăiesc. Au nevoie de socializare, au nevoie de moduri în care să își petreacă timpul liber, au nevoie să se identifice cu simboluri ale orașului și cu oameni, au nevoie de sport, de cultură. E nevoie de o zonă pietonală, așa cum există în orice oraș civilizat. Orașul trebuie să ofere neîncetat oportunități de petrecere a timpului liber. Au fost vremuri în care Brădetul era neîncăpător du­minică de duminică, Grădina Poporului la fel.Trebuie sprijinite organizațiile profesionale, stimulate să-și prezinte activitatea, să organizeze evenimente așa cum erau odinioară: Balul In­ginerilor, etc. Un târg lunar poate fi organizat în zona publică unde oamenii să-și poată vinde lucrurile de care nu mai au nevoie și unde să poată interacționa între ei. Astfel de târguri au existat și funcționează în multe orașe din lume. Program­ul electoral poate fi găsit pe pagina de facebook loan Dorel Labo, unde invit zălăuanii la dezbateri. Rep: Credeți că se va produce o schimbare la aceste alegeri? Șansa o acordă electoratul. Dacă se dorește o schimbare în bine și dacă oamenii înțeleg că principalele partide politice sunt incubatoare de afaceri centrate pe persoane, grupuri și interese personale, și nu pe politici publice în sprijinul cetățeanului, atunci va fi bine. Zălăuanii trebuie considerați acționari ai orașului. Trebuie să primească constant informări despre cum merg treburile. Primarul trebuie să extindă con­ceptul și nu doar să informeze cetățenii despre activitatea sa și starea orașului, ci să îi adune pe liderii societății într-o sală publică și să îi invite la dezbateri. Ședințele Consiliului Local ar trebui transmise în direct. Trăim într-o eră supertehnologi­­zată în care informațiile sunt la îndemâna oricui. Vremea oportuniștilor a trecut! Lumea s-a săturat de discursuri sterile, de minciuni și de zâmbete false. Oamenii nu mai pot fi păcăliți. Nu putem bate pasul pe loc. Suntem în UE deja, vrem nu vrem, în multe privințe suntem condiționați de tot felul de di­rective pe care trebuie să le respectăm. Dar, în același timp, ni s-au pus la dispoziție și fonduri pentru dezvoltare. Acești bani se duc pe apa sâmbetei în lipsa unor proiecte foarte bune și a voinței de a-i accesa. De ce ați ales să candidați din partea PNȚCD? Am primit propunerea PNȚCD de a candida din partea lor și am acceptat pentru că acest partid și-a clădit istoria pe valorile moralei creștine. Este nepătat și neimplicat în scan­dalurile de corupție care au zguduit România în ultimii ani. Iuliu Maniu și Corneliu Coposu, principalii exponenți ai partid­ului, au fost sălăjeni. Ei sunt și vor rămâne veșnic simboluri ale luptei anticomuniste, exemple de integritatate și de curaj dus până la sacrificiu.

Next