Hidrotehnica 1961 (Anul 6, nr. 1-11)
1961-01-01 / nr. 1
Н ттдт^грТ^илТТ/'Ч ° hidraulică, amenajări hidrotehnice, amelioraţii, construcţii hidRO-lUitvJ 1 IL 11 IN JL W XX ENERGETICE, CĂI NAVIGABILE ŞI PORTURI, ALIMENTĂRI CU APĂ ŞI CANALIZĂRI ORGAN AL ASOCIAŢIEI ŞTIINŢIFICE A INGINERILOR ŞI TEHNICIENILOR DIN R. P. R. Vol. 6 (p. 1-36) Nr. 1, ianuarie Bucureşti, 1961 Laboratorul hidrotehnic al Facultăţii de construcţii din Institutul politehnic din Timişoara Prof. ing. РотрШц Nicolau Pentru realizarea planului de electrificare a R.P.R. şi a planurilor cincinale, fiind nevoie de cadre de specialitate temeinic pregătite şi totodată fiind absolut necesar ca munca de studii şi cercetări hidrotehnice să fie substanţial îmbunătăţită, s-a găsit necesară înfiinţarea din anul 1919, pe lîngă Facultatea de construcţii din Timişoara, a unei secţii care să pregătească ingineri în specialitatea hidrotehnică. Odată cu începerea activităţii acestei secţii, s-a simţit lipsa unui laborator de studii şi încercări hidrotehnice, singurul — de altfel — în măsură să asigure o bună pregătire ştiinţifică viitorilor ingineri şi să dea posibilitatea efectuării studiilor şi cercetărilor ştiinţifice pe care le reclamă dezvoltarea economiei noastre socialiste, în acest domeniu. în acest scop, în anul 1951, un colectiv al catedrei hidrotehnice sub conducerea profesorului şef de catedră Pompiliu Nicolau, a proiectat această bază de cercetări ştiinţifice. Proiectul a urmărit realizarea în condiţii economice a unui laborator industrial, cu posibilitatea de a cerceta fenomene hidrotehnice reproduse în cele mai variate condiţii de mişcare a apei. Laboratorul este construit, în prima etapă, cu circuitele sale principale în aer liber, pe o suprafaţă de 5 000 m2, în imediata apropiere a canalului Bega şi alături de clădirea secţiei hidrotehnice. Prin circuitele sale, atît în cele cu suprafaţa liberă cît şi în cele sub presiune, laboratorul de hidrotehnică poate manevra debite pînă la 1 000—1 200 1/s. Pe lîngă circuitele principale, în care fenomenele se pot urmări la scară industrială, s-a construit în hala centrală şi un laborator semiindustrial, cu o suprafaţă de 200 m2. în laborator debitele manevrate pot ajunge pînă la 20 1/s, circuitele sînt pe canale cu suprafaţă liberă şi conducte sub presiune, iar studiile şi cercetările se pot efectua netulburat de nici o intemperie, încontinuu, în tot timpul anului. Execuţia laboratorului a început în august 1953, lucrările fiind executate de studenţii Facultăţii de construcţii, secţia hidrotehnică sub conducerea colectivului de catedră. Lucrările s-au putut începe şi continua datorită sprijinului larg acordat de partid şi guvern. Cu concursul organizaţiei de partid şi U.T.M. ale Facultăţii s-a putut realiza o largă mobilizare a tuturor studenţilor. în anul 1953 s-au executat: canalul principal (trapezoidal), bazinul de studii (similitudine hidrodinamică) şi canalul transversal (dreptunghiular). în anul 1954 lucrările s-au continuat: captarea, bazinul de aspiraţie, bazinul de distribuţie şi canalul subteran (secţiune circulară), în anul 1955 —1956 (în timpul lunilor de iarnă) s-au realizat canalul şi căminul pentru hidromecanizare, lucrările de instalaţie interioară a sălii maşinilor şi laboratorului semiindustrial, iar în anul 1956, lucrările staţiei barajelor şi ecluzelor, laboratorul fiind terminat gata de funcţionare, prin circuitele sale principale, în iulie 1956. Laboratorul, în ansamblu (fig. 1), este constituit din următoarele lucrări: 1. Captarea, amenajată în malul drept al canalului Bega (fig. 1, poziţia 1). Este prevăzută cu grătare, stavila de control şi dispozitive de piezometrie, fiind capabilă să alimenteze cu 1 200 1/s bazinul de aspiraţie.