Hidrotehnica 1961 (Anul 6, nr. 1-11)

1961-01-01 / nr. 1

Н ттдт­^грТ^илТТ/'Ч ° hidraulică, amenajări hidrotehnice, amelioraţii, construcţii hidRO-lUitvJ 1 IL 11 IN JL W XX ENERGETICE, CĂI NAVIGABILE ŞI PORTURI, ALIMENTĂRI CU APĂ ŞI CANALIZĂRI ORGAN AL ASOCIAŢIEI ŞTIINŢIFICE A INGINERILOR ŞI TEHNICIENILOR DIN R. P. R. Vol. 6 (p. 1-36) Nr. 1, ianuarie Bucureşti, 1961 Laboratorul hidrotehnic al Facultăţii de construcţii din Institutul politehnic din Timişoara Prof. ing. РотрШц Nicolau Pentru realizarea planului de electrificare a R.P.R. şi a planurilor cincinale, fiind nevoie de cadre de specialitate temeinic pregătite şi totodată fiind absolut necesar ca munca de studii şi cercetări hidrotehnice să fie substan­ţial îmbunătăţită, s-a găsit necesară înfiinţarea din anul 19­19, pe lîngă Facultatea de construcţii din Timişoara, a unei secţii care să pregătească ingineri în specialitatea hidrotehnică. Odată cu începerea activităţii acestei secţii, s-a simţit lipsa unui laborator de studii şi încercări hidrotehnice, singurul — de altfel — în măsură să asigure o bună pregătire ştiinţifică viitorilor ingineri şi să dea posibilitatea efectuă­rii studiilor şi cercetărilor ştiinţifice pe care le reclamă dezvoltarea economiei noastre socia­liste, în acest domeniu. în acest scop, în anul 1951, un colectiv al catedrei hidrotehnice sub conducerea profeso­rului şef de catedră Pompiliu Nicolau, a proiec­tat această bază de cercetări ştiinţifice. Proiectul a urmărit realizarea în condiţii eco­nomice a unui laborator industrial, cu posibi­litatea de a cerceta fenomene hidrotehnice re­produse în cele mai variate condiţii de mişcare a apei. Laboratorul este construit, în prima etapă, cu circuitele sale principale în aer liber, pe o suprafaţă de 5 000 m2, în imediata apropiere a canalului Bega şi alături de clădirea secţiei hidrotehnice. Prin circuitele sale, atît în cele cu suprafaţa liberă cît şi în cele sub presiune, laboratorul de hidrotehnică poate manevra debite pînă la 1 000—1 200 1/s. Pe lîngă circuitele principale, în care fenome­nele se pot urmări la scară industrială, s-a cons­truit în hala centrală şi un laborator semiin­­dustrial, cu o suprafaţă de 200 m2. în laborator debitele manevrate pot ajunge pînă la 20 1/s, circuitele sînt pe canale cu suprafaţă liberă şi conducte sub presiune, iar studiile şi cercetările se pot efectua netulburat de nici o intemperie, încontinuu, în tot timpul anului. Execuţia laboratorului a început în august 1953, lucrările fiind executate de studenţii Facultăţii de construcţii, secţia hidrotehnică sub conducerea colectivului de catedră. Lucrările s-au putut începe şi continua dato­rită sprijinului larg acordat de partid şi guvern. Cu concursul organizaţiei de partid şi U.T.M. ale Facultăţii s-a putut realiza o largă mobilizare a tuturor studenţilor. în anul 1953 s-au executat: canalul principal (trapezoidal), bazinul de studii (similitudine hidrodinamică) şi canalul transversal (dreptun­ghiular). în anul 1954 lucrările s-au continuat: cap­tarea, bazinul de aspiraţie, bazinul de distribu­ţie şi canalul subteran (secţiune circulară), în anul 1955 —1956 (în timpul lunilor de iarnă) s-au realizat canalul şi căminul pentru h­idro­­mecanizare, lucrările de instalaţie interioară a sălii maşinilor şi laboratorului semiindustrial, iar în anul 1956, lucrările staţiei barajelor şi ecluzelor, laboratorul fiind terminat gata de funcţionare, prin circuitele sale principale, în iulie 1956. Laboratorul, în ansamblu (fig. 1), este consti­tuit din următoarele lucrări: 1. Captarea, amenajată în malul drept al canalului Bega (fig. 1, poziţia 1). Este prevă­zută cu grătare, stavila de control şi dispozitive de piezometrie, fiind capabilă să alimenteze cu 1 200 1/s bazinul de aspiraţie.

Next