Ilustratiunea Română, 1934 (Anul 6, nr. 28-52)
1934-07-04 / nr. 28. szám
— ASPECTE — In bătaia soarelui de dimineaţă, plaja a reînviat ca prin farmec. O lume de copii cu truprile rumenite înalţă larma deasupra corturilor înfipte in nisip. Copiii forfotesc în preocupări felurite de meşteri care înalţă castele cu geamuri şi ornamente de scoici sclipitoare, sau iscusite canaturi prin care pătrunde valul spumos al mârei. Un ,,voinic“ înalt de câteva şchioape, purtând mustăţi de la tartina cu marmeladă, comandă un escadron minuscul de pui de negri, despuiaţi şi sglobii. „Sclavii" adună pietricele şi scoici pentru palatul de nisip al „castelanului“ deprins să comande şi să domnească peste arhitecturi impozante. Castelul de nisip cu zeci de turnuleţe, care scăntec in soare, se înalţă ca’n poveste. Copiii, înveseliţi de măreţia spectacolului, ţipă, şi joacă întocmai ca un mic trib de negri în jurul unui templu. Dar bucuria, ca şi talazurile mării, care se topesc de ţărmul sgomotos, se curmă. Un cârd „străin“ de puradei în goană, „atacă“ măreţul castel care, dintr’o lovitură, se preface într’o massa informă de nisip umed. O hârjoneală de plajă, în chip de luptă, curmă disputa dintre cele două tabere, „învinşii“ au părăsit ultimele lor arme — găleţile, toporaşele, greblele, cu care cei mici frământă nisipul plajei. Pe teren a rămas doar un singur martor, un copilaş care de abia se ţine pe picioare : a încremenit, în mână cu căscioara unui melc răposat de cine ştie câtă vreme. In ochii lui micuţi şi frumoşi ca albastrul cerului — melcul pe care la găsit în „ruinele“ castelului de nisip, reprezintă mai mult decât toată lupta, la care a asistat neputincios Plaja respiră ceva din farmecul negrăit al mării. Corturile înşiruite dealungul ţărmului amintesc popasul caravanei doborîtă de arşiţa soarelui. Sub umbrele multicolore, „mondenele“ în pijamale de mătase îşi etalează un prisos de lux, în contrast isbitor cu simplitatea şi frumuseţea celorlalte „nuduri“. După baia de soare, lumea cleveteşte, cântă, râde, glumeşte, ronţăe crevete, în acea voe bună, caracteristică vieţei de plajă. Un „sportiv“, pe care fetele îl mănâncă din ochi pentru frumuseţea „liniilor“ fără de cusur, povesteşte cu aer grav păţania sa la recentul concurs de înot... — Colo în larg m’am pomenit faţă în faţă cu o... balenă.... — O fi fost nimfă, întrerupe o parteneră de sport... — Nu, balenă... în costum de bae... Fetele râd, râd cu poftă, aşa cum ştiu fetele să râdă. Dintr’un cort, un glas de gramofon încearcă un cătec : invitaţie la dans. Şi cei care cad în ispită aleargă la bufetul din coasta ţărmului, unde se dansează... în costume de bae. Sub o umbrelă — ,,urechea plajei“ — o cucoană sulemenită, care ştie tot — vede tot — aude tot — povesteşte prietenelor ultimele noutăţi ale scandalurilor ,,mondene“ , doamna X. care făcea alaltăeri pe nudista şi care a fugit ori noapte cu cafegiul „ei“, la Mangalia , domnişoara „de la vila vecină“, care face bae... noaptea. — Poate că-i lunatecă... — Nu. O idilă nocturnă. Dar a prins-o tată său și i-a dat o sfântă de bătae soră cu moartea. De când a venit în stațiune, făcea pe Jeana d’Arc, criticând toate femeile... Şi cleveteala continuă cu acel specific savuros al vieţei de plajă, pe care femeile mai mult sau mai puţin ,,mondene“ îl gustă cu deliciu.. La ceasul prânzului, don Juanit, pe faleză, aşteaptă defilarea celor care au petrecut o dimineaţă pe nisipul plajei ■ este concursul cotidian de picioare, de nuduri, de pijamale, de trupuri rumenite. Vilegiaturiştii au părăsit plaja in grabă, ca un stol de păsări speriat. Plaja a rămas umedă şi cheală, purtând ici şi colo, melancolic, urmele unei gospodării abandonate în pripă : un băţ de cort, câteva jucării de copii, un costum de bae uitat „la uscat“... Singură marea a rămas să ridice mai departe, solemn, imnul de slovă vieţei la plajă... „ILUSTRAŢIUNEA ROMANA“ Ce departe e oraşul monoton, cu grijile lui searbede! In faţa imensităţii mării, sufletul se eliberează din sclavia convenţionalului. Un ideal jinduit de mulţi orăşeni : să surâzi, departe de grijile cotidiene, în faţa valurilor ce vin să se spargă şăgalnic pe mal Plaja redeşteaptă toate energiile. Cu trupurile arămite de soarele arzător, fetele îşi petrec timpul făcând cele mai agreabile sporturi. Acţiune, soare, sănătate.