Inainte, iulie 1948 (Anul 5, nr. 1092-1117)
1948-07-02 / nr. 1092
► In anul 1921, Kozințev, Trauberg și Jutkevici organizează „F. E. C. S”-ul (fabrică de autori excentrici) — un atelier de teatru experimental, unde toți nu făceau decât să caute posibilitățile extreme ale expresivității tehnice. In anul 1924, Kozințev și Trauberg își încep activitatea în domeniul cinematografului și organizează aci un nou „F.E.C.S.” cinematografic. Prima lor montare în acest atelier (1924) este filmul „Aventurile lui Oktebrina” (numele acesta vine de la cuvântul rusesc Okteabr—Octombrie). Filmul acesta este o experiență a redării revoluției apropiate — ca formă — versurile lui V. Maiakovski. Interpreți ai acestui film au fost — în cea mai mare parte — actori de circ (paiațe, acrobați, etc.). Filmul se bazează în întregime pe posibilitățile de trucaj ale aparatului de filmat (multiplicitatea expunerii, fotografierea exagerată, montajul rapid etc.). Simultan cu activitatea montării filmelor, se creiază un atelier de studii pentru pregătirea activității actorilor cinematografici, care are ca scop, educarea actorilor de cinema pentru ecran, acesta deosebindu-se de cea a actorului de teatru. Timp de câțiva ani acest atelier este în căutarea unei forme specifice de expresivitate cinematografică. De aci a eșit mai târziu un rând de actori și regizori marcanți: Gherasimov, Kuzmin, Jeimo, Jacov și alții. Cu acest grup fără a apela deloc la actorii de teatru, se montează un număr de filme deosebite prin caracterul lor experimental. La început, sunt numai căutări în domeniul diferitelor genuri cinematografice, apar filmele melodrame: „Roata Dracului” (1925) și înscenarea nuvelei lui Gogol „Mantaua” (1926). Scenariul „Mantaua” scris în colaborare cu scriitorul Taneanov, este o încercare de a reda, prin mijloacele cinematografului un stil corespunzător celui din „Povestiri din Petersburg” de Gogol. In acest scenariu au fost create caracteristicile ascuțite ale eroinelor. Peisagiul fantasmagoric, obiectele personificate și toată această lume bizară văzută de Gogol în Petersburgul sec. XIX, aduse până aproape de limitele unei hiperbola. După „Mantaua” a fost pusă în scenă în anul 1927, drama romantică „S. V. S.” despre răscoala dekabriștilor din anul 1925. Filmul acesta prezintă mișcarea revoluționară într’un regiment rus. El se evidenția printr’un gens superior poetic, romantic și prin stăpânirea subiectului, a jocului actorilor precum și a fotografiei. Vântul și viscolul străbat prin tot filmul, ca un leitmotiv particular. După „S. V. S.” se montează filmul despre comuna din Paris,— „Noul Babilon” (1928)). Figurile esențiale ale filmului sunt: cea a soldatului Jean și a unei vânzătoare într-un magazin de mode, războiul civil îi aduce la extremitățile opuse ale baricadei. Filmul este făcut în ultimii ani ai cinematografului mut, când se simțea deja apropierea filmului sonor. Montarea ritmică a filmului „Noul Babilon” era de așa natură, încât se cerea neapărat un acompaniament zical special, având în vedere că obișnuitul acompaniament ales prin diferite teatre și condus de diferiți dirijori, distrugea ritmul filmului. Pentru compunerea muzicii acestui film a fost invitat compozitorul V. Șostakovici, cu care s-au păstrat legăturile până în ziua de azi,de colaborare „Reîntoarcerea lui Maxim” (1937) și „Regiunea Văborgului”. Pentru meritul de a preia această tipologie autorii și regisorii respectivi au fost decorați cu premiul Stalin. Simultan cu activitatea sa cinematografică, regisorul Kozințev lucrează și în teatru. In ultimii ani, lucrând în acelaș timp la tragediile lui Shakespeare și la scenariile contimporane în cinematograf, Grigore Kozințev găsește că posibilitatea de a gândi despre operele clasice pe de o parte — și cea de a veni în contact direct cu materialul operelor contemporane pe de altă parte — le îmbogățește considerabil pe amândouă. Odată cu activitatea sa creatoare regizorul Kozințev își continuă și lucrările pedagogice în atelierul de regie al institutului cinematografic de stat. Acum Kozințev, pentru prima oară fără colaborarea lui Trauberg pune în scenă un film istoric-biografic despre viața chirurgului rus Pirogov. Fotografierea filmului va fi terminată în cursul acestui an și promite — de pe acum — să fie un film original și viu, lucrat după maniera caracteristică școlii de regie din Leningrad. Pe de altă parte Trauberg lucrează acum la scenariul unui nou film. Filmul va fi montat împreună cu camaradul său, Grigore Kozințev. Tot Șostakovici a compus muzica pentru filmele următoare ale lui Kozințev și Trauberg și pentru piesele de teatru ale lui Kozințev. Următorul film „Singură” (1931) este primul film sonor al cinematografului sovietic, este un film muzical. Vladimir Șostakovici a luat parte chiar dela început la lucrările asupra scenariului acestui film. Dacă filmele precedente s’au caracterizat printr’un stil romantic oarecum superior și printr’un impetuos montaj, apoi, „Singură” este un film realist, subiectul căruia tratează destinul unei tinere și modeste învățătoare ruse, care pleacă să cultive copii dintr’un sat uitat de Iumie al Siberiei. După acest film începe o activăcaracterizat. printr’un stil romantic a trei filme închinate vieții tânărului muncitor Maxim. In primele două filme a fost reprezentată Rusia Țaristă și desvoltarea mișcării revoluționare a muncitorilor. Eroul celor trei filme, veselul și sburdalnicul Maxim, devine un muncitor de profesie — partizan. După revoluția din Octombrie Maxim ocupă unul dintre locurile cele mai de vază ale Statului Sovietic. Rolul său este interpretat de militul Boris Cireov. Aceasta — așa zisa triologie — a vieții lui Maxim ne împarte în: „Adolescența lui Maxim” (1925), fileoereg noului cons de coacere al cercului A. R. L. U. S. „Justiția“ Zilele trecute a avut loc adunarea generală a membrilor Cercului A. R. L. U. S. »Justiția“ pentru a se proceda la alegerea noului comitet de conducere. Ședința a fost prezidată de d. Alexandru Hagiu Gheorghe, consilier la Curtea Craiova. Președintele cercului A. R. L. N. S. a adus la cunoștința adunării modul de funcționare până în prezent al cercului, arătând și unele greutăți de funcționare. A făcut apoi propuneri pentru modul cum acest cerc are să funcționeze în viitor. Cu această ocazie s-a inaugurat și expoziția A. R. L. N. S. a cercului de studii „Justiția". S’a procedat apoi la alegerea noului comitet care s’a constituit astfel: președinte consilier Alexandru Hagi Gheorghe, vicepreședintei avocat Marcel Eskenasy și Florea Georgescu funcționar , secretar Milan Ionescu procuror Curtea Craiova ; secretari organizatorici avocați I Spiridonescu și judecător Ovid Gheorghiu; manifestațiuni culturale Ion Volintiru funcționar și secretar financiar Georgeta Hortopan funcționară. Eugen Arbagic coresp. ___ Citiți Ziarul „SCÂNTEIA“ Pe linia concepției Guvernului democratic al tinerii noastre Republice, care, printre altele urmărește ridicarea nivelului cultural al maselor, buna lor stare și mărirea producției, Ministerul Silviculturii în înțelegere cu Ministerul de Interne a înființat școli de pădurari de pază pe lărgi fiecare Inspectorat Silvic.Aceste școli au avut de scop pregătirea nouălor elemente pentru paza și poliția pădurilor. Elevii au fost recrutați dintre ostașii care și-au terminat stagiul militar care pe lângă educație democratică li s-au predat și cunoștințe despre păduri, îngrijirea și rostul lor în viața poporului. După o activitate continuă aceste școli și-au încheiat cursurile teoretice la 25 iunie a. c După această dată cei 450 absolvenți care până mai eri au fost în armata poporului vin să lucreze și să vegheze la creșterea și refacerea pădurilor noastre, care în trecut au fost exploatate după bunul plac. Fiecare din Inspectoratele din țară vor deschide astfel de școli și se vor promova noui elemente pentru paza și îngrijirea pădurilor, numărul celor de azi fiind cu totul insuficient. Colțul silviculturii Școlile de pădurari din țară Noul elemente pentru îngrijirea pădurilor vor fi promovate de Inspectoratele silvice Noii etazii fiscali descoperiți la Craiova Echipele speciale de control au dresat acte de contravenție următorilor evazioniști : Ionel N. Huștea, materiale de construcții din str. Buzești nr. 41, cu 1 contravenție de lei 55.564. Gheza Deutch, depozit de cherestea din Calea Unirii nr 164, cu 1 contravenție de lei 55 041. Vasile Popescu, comerciant din str. Alex. Lahovari nr. 15, cu 1 contravenție de lei 56.160 Ilie Cunescu, cârciumar din Calea Bucureștilor nr. 203, cu 1 contravenție de lei 157.48. (primre din pagi-a) lor brigadieri, din felul just în care privesc ei problemele politice, așa cum se poate constata din răspunsurile pe care le dau la discuții și seminarii, dar mai ales din înțelegerea crescândă a marelui rol ce le revine lor în bătălia reconstrucției, lucru oglindit prin depășirea normelor și a randamentelor. Roadele muncii de alfabetizare Mulți dintre brigadieri, mai ales fii de plugari săraci din satele Moldovei, orfanii, care au muncit ani dearândul pe moșiile boerilor și ale chiaburilor, au fost lipsiți de posibilitatea de a învăța carte. Aparatul de educație al sectorului și al brigăzilor — cei ce se ocupă de munca culturală — duc o activitate intensă pentru lichidarea analfabetismului. Se poate spune că, în sectorul Filiași, în această direcție au fost obținute rezultate excelente. 38 de analfabeți câți au fost la început, 21 au absolvit cursurile de alfabetizare. Ceilalți 17 le urmează cu râvnă, reușind în câteva săptămâni de zile să scrie și să citească. Toți ard de nerăbdare așteptând clipa când vor putea citi vor putea trimite acasă primele rânduri scrise cu mâna lor. Brigadierul Dumitru Miron, din comuna Dăngeni, județul Botoșani, ne spune: „Până acum, la vârsta de 28 de ani, nu știam să pun mâna pe condei. Sunt de o lună de zile în brigadă și în această lună am învățat multe. Urmez cu regularitate cursurile de alfabetizare și aștept cu nerăbdare ziua în care vom putea scrie acasă. Aici pe șantier, ni se dă putința să ne ridicăm și noi, cei care am fost ținuți în trecut în întuneric și să devenim oameni noui’. Sudura dintre brigadieri și tineretul localnic Nici activitatea artistică nu este neglijată în acest sector al șantierului. In orele libere, echipele artistice se pregătesc pentru festivalurile pe care le dau. Aceste festivaluri constituie un mijloc excelent de recreație pentru brigadieri. Dar, nu numai atât, ele sunt cea mai bună metodă pentru realizarea apropierii, a sudurii între brigadierii și tinerii din localitățile de unde ei muncesc. Este deosebit de îmbucurător faptul că populația din Filiași și din satele din împrejurimi, ia parte în număr tot mai mare la festivalurile date de brigadieri. Programele sunt alcătuite în așa fel, încât ele servesc nu numai ridicării culturale a brigadierilor ci și luminării masselor de plugari. In seara zilei de 26 Iunie a. c., a fost un foc de tabără dat de brigadieri, în piața comunei, la Filiași. In fața unei mari mulțimi de oameni de toate vârstele, tineri și bătrâni, femei și copii s’a desfășurat un reușit program artistic. Deschis cu „Imnul închinat Republicii Populare Române” și „Marșul Reconstrucției”, festivalul focului de tabără a cuprins coruri, recitări, dintre care s-a remarcat poezia „Reconstruimi” recitată de brigadierul N. Coșman și „Sus uneltele” de elevul I. Pătrașcu de la gimnaziul de băieți Filiași. Din partea brigadierilor, a luat cuvântul tov. Stan Olteanu, care a arătat necesitatea unei cât mai strânse apropieri între diferitele categorii de tineret din Republica noastră, în scopul muncii constructive pentru propășirea ei. Un moment deosebit de impresionant a fost închiderea focului când corul brigadierilor urmat de întreaga mulțime a intonat „Internaționala”. Aparatul de educație al șantierului a reușit să antreneze în muncă atât pe tinerii utemiști din Filiași salariați ai C.F.R.-ului și C.AP.S.ului cât și pe elevii și elevele gimnaziilor de acolo. Rezultatele rodnice obținute până acum pe tărâm cultural, în sectorul Filiași, al șantierului „Gheorghe Gheorghiu-Dej”: Filiași—Bumbești— Livezeni trebuesc lărgite și consolidate. Nu trebue cruțat nici un efort, pentru ca tinerii care vor pleca de acolo la terminarea lucrării să fie într’adevăr oameni noui, bine pregătiți din toate punctele de vedere, capabili de a participa la construirea unei țări înfloritoare și a unei societăți noui, capabili de a duce lumina în mijlocul acelora din rândul cărora au plecat și demni de a puirta numele de brigadieri. ÎNAINTE Examenele de bacalaureat :««TM » w (Urmare din pag. I-a) nică factura, ca: „ce era scris pe papucii lui Mahomed", „care sunt cei doi domni români care au domnit mai puțin de 3 zile“, „numărul de locuitori ai României cu un secol în urmă“ etc. Un profesor a pus elevilor întrebarea: „ce fel de cetate este Plevna". Și fiindcă elevii nu au fost în gândul profesorului ca să poată răspundă că este cetate... naturală, au trebuit să fie „trântiți" în număr de 36. Tezele și ele aveau subiecte ce încurcau pe elevi și îi îndrumau către obscurantism, steril și confuzie. Subiecte de genul „Spațiului mioritic" au fost multe în decursul examenelor școlare vechi. ! Adeseori profesorii întrebau pe candidați: ce meserie are tatăl tău ? Dacă elevul răspundea, plugar sau mic meseriaș, profesorul îi replica brutal: „Să stai la plug, apucate de meseria lui taică,tau, cartea nu e de nașul tău". Cu o astfel de verificare a cunoștințelor elevilor, care avea caracterul fanteziei și bunului plac al profesorului, elevul —care nu avea „propte“— desigur că era cuprins de frică în fața examenelor, intimidat, iar reușita în examen era doar o chestie de noroc. De astfel de mijloace, se foloseau regimurile vechi pentru a nu da drumul elementelor provenite din sânul masselor populare să se ridice pe treptele învățământului. Materia aprofundată nu memorizată mecanic Asemenea sisteme nu mai există. Reminiscențe însă de ale lor am mai găsit însă la examenele de bacalaureat din anul acesta, dar ele trebuesc lichidate fiindcă au un caracter reacționar, incompatibil cu drumul democratic pe care a pornit școala românească. Examenele de anul acesta cer elevilor o materie aprofundată, nu memorizată mecanic, întrebările nu mai sunt puse și nu trebue să mai fie puse, în domeniul amănuntelor, ele fiind înlocuite de metoda disertației, singura care poate arăta inteligența și gradul de însușire a materiei de către elevi. Profensorii nu interoghează elevii, ci stau de vorbă cu ei. Cercurile de învățământ din licee au avut o contribuție deosebită în aprofundarea materiei, iar Uniunea Asociațților de elevi din România a considerat ca o sarcină de căpetenie ca membrii U. A. E. R. să fie cât mai bine pregătiți pentru examene, provocând în acest sens numeroase întreceri în învățătură, învățământul merge pe un drum nou In fine metodele de lucru ale profesorilor cu elevii sunt azi cu totul altele, ele tinzând din ce în ce mai mult către o nouă și complectă așezare a școlii și învățământului. In acțiunea condusă de Partidul clasei muncitoare pentru lichidarea înapoierii culturale, tov. Vasilichi ministrul învățământului Public s’a îndreptat spre o reorganizare structurală a școlii, pentru ca ea să fie corespunzătoare drumului nou •tătii noastre Pe drumul acesta, corespunzător nevoilor R.PR. trebue să se așeze școala astfel ca cei ce ies de pe băncile ei să nu fie încurcați în formule rigide și să știe să facă legătura între teorie și practică, pentru ca astfel învățătura lor să folosească cât mai mult progresului țârii și desvoltării democrației populare. Citiți „Înainte )urmare din pag. 1) întărirea democrației populare, iar naționalitățile conlocuitoare din RPR privesc cu încredere deplină, politica democrației populare având în frunte clasa muncitoare și Partidul ei de avantgardă, care a făcut dovada fermității de a lovi cu hotărîre în toți cei ce au dus țara la dezastru. Vorbitorul a demascat atitudinea lașă a elementelor reacționare din sânul populației evreești, care au depus favorabil pentru criminalii din programul dela Iași. De asemenea a arătat hotăirîrea populației evreești de a combate elementele reacționare naționaliste din sânul ei. Femeile vor ști să apere cu hotărîre pacea câștigată prin jertfe grele Reprezentanța U.F.D.R. Dolj, prietena Violeta Stoianovici, prin cuvinte calde, emoționante a reliefat ura nestăvilită a poporului, contra tuturor uneltirilor la război pentru cei ce ar dori să mai repete un al doilea masacru al populației pașnice. Femeile care au suferit mult în timpul războiului, care au dat jertfe nenumărate, au azi marea misiune de a apăra pacea, de a munci și lupta cu toate forțele pentru clădirea unei vieți noui, pașnice și înfloritoare, Partidul clasei muncitoare in fruntea luptei pentru pace Din partea Consiliului Sin-CĂTR Edical Județean Dolj, a vorbit tov. Marcel Moraru, relevând acțiunea hotărîtă pe care dus-o Partidul Muncitoresc Roamân, pentru pedepsirea criminalilor dela Iași, care au fost judecați ca criminali de război, ca părtași la războiul criminal împotriva Uniunii Sovietice, schingiuitori ai populației pașnice, jefuitori și asupritori ai poporului-în numele FSA.P.P. ulusi prietenul Dinulescu și-a exprimat satisfacția foștilor deportați și deținuți politici antifasciști pentru actul de dreptate făcut prin condamnarea asasinilor masacrelor de la Iași. „Noi, cei ce am suferit și sângerat pentru a câștiga pacea, nu vom lăsa ca acum după atâtea jertfe ea să fie atinsă. Lupta noastră se va ascuți până când orice urmă de război va fi înlăturată". Cuvintele reprezentanților organizațiilor democrate ce luptă pentru o pace trainică și asigurarea independenței naționale, au fost acoperite de aplauzele unanime ale populației evreești și angajamentele de muncă și luptă pentru apărarea și consolidarea regimului de democrație populară, cerând a se trimite guvernului la București, următoarea telegramă de recunoștință pentru dreapta sentință, dată de justiția poporului criminalilor de la Iași: GUVERNUL REPUBLICEI POPULARE ROMANE BUCUREȘTI Populația evreiască din Craiova adunată azi 29 iunie 1948 în sala Ateneului Popular „Lumina", la chemarea Comitetului Democratic Evreesc, ia act cu satisfacție de pedeapsa dreaptă dată asasinilor autori ai masacrelor de la Iași, această pedeapsă fiind posibilă numai într-un regim de democrație populară. Ne luăm angajamentul de a lupta fără preget împotriva dușmanilor clasei muncitoare și a poporului nostru, împotriva reacțiunii, unealtă a imperialismului afâțtor la răsboiu și ură între popoare, de a lupta pentru pacea și libertatea popoarelor. Strânși uniți în jurul guvernului R.P R., în jurul P.M R. avantgarda clasei muncitoare și a întregului popor Român, vom munci și vom lupta, pentru întărirea, înălțarea și înflorirea R. P. R. Trăiască lupta poporului Român, pentru o pace trainică și pentru o democrația populară. Trăiască R. P. R. Trăiască P. M. R CINEMATOGRAFE „6 Martie Chestiunea Rusă Grădina „Progresul“ (la Primărie): Chestiunea Rusă„S3 August“: Oameni fără aripi* Miorii și tschnicieni plini naval „DINAMICA" Urmam din pag. I-a îmbunătățire complectă a lucrărilor, astfel că astăzi se găsește în hangarul secției respective, costajul complect a patru vase pescarești, iar prototipul are 70 la sută din lucrări efectuate. O situație asemănătoare la fabricarea elicelor Datorită aceleași lipse de interes a patronilor sabotori, muncitorii și tehnicienii au avut de întâmpinat greutăți și la construirea elicelor de motor. Ele nu erau bine concepute și de multe ori a trebuit să fie turnate din nou. Cu aceiaș strădanie, cu aceiaș dragoste pentru desvoltarea întreprinderii care acum este a Statului, a lor, tovarășii ajustori Prundeanu Ion Popescu Aurel, tov. Trifan Nicolae și ing. Tanku au trecut la o minuțioasă perfectare a metodei de lucru. Cum s’a perfecționat această lucrare 9 S’a luat o elice prost fabricată, s'a ajustat pentru a corespunde planului, reușindu-se obținerea totală a calității modelului. Astfel, paletele întrunite la loc au servit la obținerea prototipului pe baza căruia se pot turna acum în serie elice perfecte. Se construește o uscătorie pentru materialul lemnos Ceea ce este imperios necesar la construirea vaselor pescărești, — uscarea materialului lemnos — pentru vechea conducere nu prezenta importanți, tot așa cum obținerea unei calități a fabricației nu intra în preocupările direcției. Față de această situație, muncitorii și-au luat angajamentul construirii unei uscătorii a materialului lerios necesar vaselor pescărești, lucrare căreia i - au pus bazele și se va termina cât mai curând posibil ca și uzina electrică proprie a întreprinderii care se găsește cu o zidărie de 2 mtl. înălțime. Toate aceste realizări și angajamente ale muncitorilor de la „Dinamica“, dovedesc hotărîrea cu care oamenii muncii luptă pentru ridicarea economiei naționale și rolul conducător ce-l are clasa muncitoare în frunte cu Partidul ei, la întărirea și desvoltarea Republicii Populare Române, în drumul spre socialism, „Scala": „Carmen" cu Viviane Romance și Jean Marais. „Select“: Răzbunarea lui Tarzan cu Ken Maynard. In pauză revista Moraru. MICA PUBLICITATE PIERDERI PIERDUT buletinul Biroul Populației Nr. 222940 eliberat de Primăriei com. Lascăr Cotargiu Dolj pe numele ZOICA HARCU. 11 declară nul. 1078 Pierdut cartelele de alimente și cartelele cu puncte tip B, tip U2 și tip D1, eliberate de Inspecția lilat.FR Craiova pe numele lanoș M. Gheorghe, lanoș C tin și lanoș Ioana. Se declar nule. 1066 Pierdut Buletinul Populației Nr. 7656 1 941, eliberat de Chestura Craiova, pe numele Livezeanu Jenny și cartelele de alimente tip B pe numele Cimezeanu Jeni, tip D 2 pe numele Limezeanu Ecaterina și tip O pe numele Simezeanu Ioana. De declarațiie. 1067 Pierdut diploma de bacalaureat No. 144.606 numărul ministerului și 12732 numărul inspectoratului numărul școalei 806341 din 24 Octombrie 1946, pe numele Herăscu Aurelia din conf. Prăpla jud Vâlcea. O declarațilă: 1069 Pierdut cartela de alimente tip C Nr. DJ2107 eliberată de serviciul economic pe numele Elisa Landru. O declar nulă. 1070 Pierdut cartelele de alimente tip B, tip D1 și tip D 2, elberate de inspecția Atelierelor CFR Craiova, pe numele Aristotel, Aurelia și Gheorghe Criveanu. Le dectar nule. 1071 Pierdut cartela de alimente tip C Nr. 00134, eliberată de Sindicatul Higienic, pe numele Deliu Ana. Q ii îla ’ anii 1073 > • ■* X