Inainte, iulie 1948 (Anul 5, nr. 1092-1117)

1948-07-02 / nr. 1092

► In anul 1921, Kozințev, Trau­berg și Jutkevici organizează „F. E. C. S”-ul (fabrică de autori ex­centrici­) — un atelier de teatru experimental, unde toți nu făceau decât să caute posibilitățile extreme ale expresivității tehnice. In anul 1924, Kozințev­­ și Trau­­berg își încep activitatea în do­meniul cinematografului și organi­zează aci un nou „F.E.C.S.” cine­matografic. Prima lor montare în acest atelier (1924) este filmul „A­­venturile lui Oktebrina” (numele a­cesta vine de la cuvântul rusesc Okteabr—Octombrie). Filmul acesta este o experiență a redării revoluției apropiate — ca formă — versurile­ lui V. Maia­­kovski. Interpreți ai acestui film au fost — în cea mai mare parte — actori de circ (paiațe, acrobați, etc.). Filmul se bazează în întregime pe posibilitățile de trucaj ale apa­ratului de filmat (multiplicitatea expunerii, fotografierea exagerată, montajul rapid etc.). Simultan cu activitatea montării filmelor, se creiază un atelier de studii pentru pregătirea activității actorilor cinematografici, care are ca scop, educarea actorilor de ci­nema pentru ecran, acesta deose­­bindu-se de cea a actorului de tea­tru. Timp de câțiva ani acest atelier este în căutarea unei forme specifice de expresivitate cinema­tografică. De aci a eșit mai târziu un rând de actori și regizori marcanți: Ghe­­rasimov, Kuzmin, Jeim­o, Jacov și alții. Cu acest grup fără a apela deloc la actorii de teatru, se mon­tează un număr de filme deosebite prin caracterul lor experimental. La început, sunt numai căutări în do­meniul diferitelor genuri cinema­tografice, apar filmele melodrame: „Roata Dracului” (1925­) și însce­narea nuvelei lui Gogol „Mantaua” (1926). Scenariul „Mantaua” scris în co­laborare cu scriitorul Taneanov, este o încercare de a reda, prin mijloa­cele cinematografului un stil co­respunzător celui din „Povestiri din Petersburg” de Gogol. In acest sce­nariu au fost create caracteristicile ascuțite ale eroinelor. Peisagiul fan­tasmagoric, obiectele personificate și toată această lume bizară văzută de Gogol în Petersburgul sec. XIX, aduse până aproape de limitele unei hiperbola. După „Mantaua” a fost pusă în scenă în anul 1927, drama roman­tică „S. V. S.” despre răscoala de­­kabriștilor din anul 1925. Filmul acesta prezintă mișcarea revoluțio­nară într’un regiment rus. El se evidenția printr’un gens superior po­etic, romantic și prin stăpânirea subiectului, a jocului actorilor pre­cum și a fotografiei. Vântul și viscolul străbat prin tot filmul, ca un leit­motiv particular. După „S. V. S.” se montează fil­mul despre comuna din Paris,— „Noul Babilon” (1928)). Figurile e­­sențiale ale filmului sunt: cea a soldatului Jean și a unei vânzătoa­re într-un magazin de mode, răz­boiul civil îi aduce la extremitățile opuse ale baricadei. Filmul este făcut în ultimii ani ai cinematografului mut, când se sim­țea deja apropierea filmului sonor. Montarea ritmică a filmului „Noul Babilon” era de așa natură, încât se cerea neapărat un acompaniament zical special, având în vedere că obișnuitul acompaniament ales prin diferite teatre și condus de diferiți dirijori, distrugea ritmul filmului. Pentru compunerea muzicii aces­tui film a fost invitat compozito­rul V. Șostakovici, cu care s-au păstrat legăturile până în ziua de azi,de colaborare „Reîntoarcerea lui Maxim” (1937) și „Regiunea Văborg­ului”. Pentru meritul de a preia această tipologie autorii și regisorii res­pectivi au fost decorați cu premiul Stalin. Simultan cu activitatea sa cinematografică, regisorul Kozințev lucrează și în teatru. In ultimii ani, lucrând în ace­­laș timp la tragediile lui Shakes­peare și la scenariile contimporane în cinematograf, Grigore Kozințev găsește că posibilitatea de a gândi despre operele clasice pe de o­ parte — și cea de a veni în contact di­rect cu materialul operelor contem­porane pe de altă parte — le îm­bogățește considerabil pe amândouă. Odată cu activitatea sa creatoare regizorul Kozințev își continuă și lucrările pedagogice în atelierul de regie al institutului cinematografic de stat. Acum Kozințev, pentru prima oară fără colaborarea lui Trauberg pune în scenă un film istoric-bio­grafic despre viața chirurgului rus Pirogov. Fotografierea filmului va fi ter­minată în cursul acestui an și pro­mite — de pe acum — să fie un film original și viu, lucrat după maniera caracteristică școlii de re­gie din Leningrad. Pe de altă parte Trauberg lu­crează acum la scenariul unui nou film. Filmul va fi montat împreună cu camaradul său, Grigore Kozințev. Tot Șostakovici a compus muzica pentru filmele următoare ale lui Kozințev și Trauberg și pentru pie­sele de teatru ale lui Kozințev. Următorul film „Singură” (1931) este primul film sonor al cinema­tografului sovietic, este un film mu­zical. Vladimir Șostakovici a luat parte chiar dela început la lucrările asu­pra s­cenariului acestui film. Dacă filmele precedente s’au ca­­racteri­zat printr’un stil romantic oarecum superior și printr’un im­petuos montaj, apoi, „Singură” este un film realist, subiectul căruia tra­tează destinul unei tinere și modeste învățătoare ruse, care pleacă să cul­tive copii dintr’un sat uitat de Iumie al Siberiei. După acest film începe o activă­­caracterizat. printr’un stil romantic a trei filme închinate vieții tână­rului muncitor Maxim. In primele două filme a fost reprezentată Ru­sia Țaristă și desvoltarea mișcării revoluționare a muncitorilor. Eroul celor trei filme, veselul și sburdalnicul Maxim, devine un muncitor de profesie — partizan. După revoluția din Octombrie Ma­xim ocupă unul dintre locurile cele mai de vază ale Statului Sovietic. Rolul său este interpretat de mi­li­tul Boris Cireov. Aceasta — așa zisa triologie — a vieții lui Maxim ne împarte în: „Adolescența lui Maxim” (1925), fileoereg noului con­s­ de coa­cere al cercului A. R. L. U. S. „Justiția“ Zilele trecute a avut loc adu­narea generală a membrilor Cer­cului A. R. L. U. S. »Justiția“ pentru a se proceda la alegerea noului comitet de conducere. Ședința a fost prezidată de d. Alexandru Hagi­u Gheor­­ghe, consilier la Curtea Craiova. Președintele cercului A. R. L. N­. S. a adus la cunoștința adunării modul de funcționare până în prezent al cercului, a­­rătând și unele greutăți de func­­țio­n­are. A făcut apoi propuneri pentru modul cum acest cerc are să funcționeze în viitor. Cu această ocazie s-a inau­gurat și expoziția A. R. L. N­. S. a cercului de studii „Justiția". S’a procedat apoi la alegerea noului comitet care s’a consti­tuit astfel: președinte consilier Alexandru Hagi Gheorghe, vice­președintei avocat Marcel Es­­kenasy și Florea Georgescu funcționar , secretar Milan Io­­nescu procuror Curtea Craiova ; secretari organizatorici avocați I Spiridonescu și judecător Ovid Gheorghiu; manifestațiuni cul­turale Ion Volintiru funcționar și secretar financiar Georgeta Hortopan funcționară. Eugen Arbagic coresp. ___ Citiți Ziarul „SCÂNTEIA“ Pe linia concepției Guvernu­lui democratic al tinerii noas­tre Republice, care, printre al­tele urmărește ridicarea nive­lului cultural al maselor, buna lor stare și mărirea producției, Ministerul Silviculturii în în­țelegere cu Ministerul de In­terne a înființat școli de pădu­rari de pază pe lărgi fiecare Inspectorat Silvic.Aceste școli au avut de scop pregătirea nouălor elemente pen­tru paza și poliția pădurilor. Elevii au fost recrutați din­tre ostașii care și-au terminat stagiul militar care pe lângă e­­­­ducație democratică li s-au pre­dat și cunoștințe despre păduri, îngrijirea și rostul lor în viața poporului. După o activitate continuă aceste școli și-au încheiat cursu­rile teoretice la 25 iunie a. c­ După această dată cei 450 absolvenți care până mai eri au fost în armata poporului vin să lucreze și să vegheze la creș­terea și refacerea pădurilor noastre, care în trecut au fost exploatate după bunul plac. Fiecare din Inspectoratele din țară vor deschide astfel de școli și se vor promova noui elemente pentru paza și îngri­jirea pădurilor, numărul celor de azi fiind cu totul insuficient. Colțul silviculturii Școlile de pădurari din țară Noul elemente pentru îngrijirea pădurilor vor fi promovate de Inspectoratele silvice Noii etazii fiscali descoperiți la Craiova Echipele speciale de control au dresat acte de contravenție următorilor evazioniști : Ionel N. Huș­tea, materiale de construcții din str. Buzești nr. 41, cu 1 contravenție de lei 55.564. Gheza Deutch, de­pozit de cherestea din Calea Unirii nr­ 164, cu 1 contraven­ție de lei 55 041. Vasile Popescu, comerciant din str. Alex. Lahovari nr. 15, cu 1 contravenție de lei 56.160 Ilie Cunescu, cârciumar din Calea Bucureștilor nr. 203, cu 1 contravenție de lei 157.48. (primre din pag­­i-a) lor brigadieri, din felul just în care privesc ei problemele politice, așa cum se poate constata din răspun­surile pe car­e le dau la discuții și seminarii, dar mai ales din înțele­gerea crescândă a marelui rol ce le revine lor în bătălia reconstrucției, lucru oglindit prin depășirea nor­melor și a randamentelor.­ ­Roadele muncii de alfabetizare Mulți dintre brigadieri, mai ales fii de plugari săraci din satele Mol­dovei, orfanii, care au muncit ani dearândul pe moșiile boerilor și ale chiaburilor, au fost lipsiți de posibilitatea de a învăța carte. Apa­ratul de educație al sectorului și al brigăzilor — cei ce se ocupă de munca culturală — duc o activitate intensă pentru lichidarea analfabe­tismului. Se poate spune că, în sec­torul Filiași, în această direcție au fost obținute rezultate excelente. 38 de analfabeți câți au fost la în­ceput, 21 au absolvit cursurile de alfabetizare. Ceilalți 17 le urmează cu râvnă, reușind în câteva săp­tămâni de zile să scrie și să citeas­că. Toți ard de nerăbdare aștep­tând clipa când vor putea citi vor putea trimite acasă primele rân­duri scrise cu mâna lor. Brigadie­rul Dumitru Miron, din comuna Dăngeni, județul Botoșani, ne spune: „Până acum, la vârsta de 28 de ani, nu știam să pun mâna pe condei. Sunt de o lună de zile în brigadă și în această lună am învățat multe. Urmez cu regularitate cursurile de alfabetizare și aștept cu nerăbdare ziua în care vom­ putea scrie acasă. Aici pe șantier, ni se dă putința să ne ridicăm și noi, cei care am fost ținuți în trecut în întuneric și să devenim oameni noui’. Sudura dintre brigadieri și tineretul localnic Nici activitatea artistică nu este neglijată în acest sector al șantie­rului. In orele libere, echipele ar­tistice se pregătesc pentru festi­valurile pe care le dau. Aceste fes­tivaluri constituie un mijloc excelent de recreație pentru brigadieri. Dar, nu numai atât, ele sunt cea mai bună metodă pentru realizarea a­­propierii, a sudurii între brigadie­rii și tinerii din localitățile de unde ei muncesc. Este deosebit de îm­bucurător faptul că populația din Filiași și din satele din împreju­rimi, ia parte în număr tot mai mare la festivalurile date de bri­gadieri. Programele sunt alcătuite în așa fel, încât ele servesc nu nu­mai ridicării culturale a brigadie­rilor ci și luminării masselor de plugari. In seara zilei de 26 Iunie a. c., a fost un foc de tabără dat de bri­gadieri, în piața comunei, la Fi­liași. In fața unei mari mulțimi de oameni de toate vârstele, tineri și bătrâni, femei și copii s’a desfă­șurat un reușit program artistic. Deschis cu „Imnul închinat Re­­publicii Populare Române” și „Mar­șul Reconstrucției”, festivalul focu­lui de tabără a cuprins coruri, re­citări, dintre care s-a remarcat poe­zia „Reconstruimi” recitată de bri­gadierul N. Coșman și „Sus unel­tele” de elevul I. Pătrașcu de la gim­naziul de băieți Filiași. Din partea brigadierilor, a luat cuvântul tov. Stan Olteanu, care a arătat necesi­tatea unei cât mai strânse apro­pieri între diferitele categorii de tineret din Republica noastră, în scopul muncii constructive pentru propășirea ei. Un moment deosebit de impresionant a fost închiderea focului când corul brigadierilor ur­mat de întreaga mulțime a intonat „Internaționala”. Aparatul de educație al șantie­rului a reușit să antreneze în muncă atât pe tinerii utemiști din Filiași salariați ai C.F.R.-ului și C.AP.S.­­ului cât și pe elevii și elevele gim­­naziil­or de acolo. Rezultatele rodnice obținute până acum pe tărâm cultural, în secto­­­rul Filiași, al șantierului „Gheorghe Gheorghiu-Dej”: Filiași—Bumbești— Livezeni trebuesc lărgite și consoli­date. Nu trebue cruțat nici un e­­fort, pentru ca tinerii care vor pleca de acolo la terminarea lucrării să fie într’adevăr oameni noui, bine pregătiți din toate punctele de ve­dere, capabili de a participa la con­struirea unei țări înfloritoare și a­­ unei societăți noui, capabili de a duce lumina în mijlocul acelora din rândul cărora au plecat și demni de a puirta numele de brigadieri. ÎNAINTE Examenele de bacalaureat :««TM » w (Urmare din pag. I-a) nică factura, ca: „ce era scris pe papucii lui Mahomed", „care sunt cei doi domni români care au domnit mai puțin de 3 zile“, „numărul de locuitori ai Româ­niei cu un secol în urmă“ etc. Un profesor a pus elevilor întrebarea: „ce fel de cetate este Plevna". Și fiindcă elevii nu au fost în gândul profeso­­rului ca să poată răspundă că este cetate... naturală, au tre­buit să fie „trântiți­" în număr de 36. Tezele și ele aveau su­biecte ce încurcau pe elevi și îi îndrumau către obscurantism, steril și confuzie. Subiec­te de genul „Spațiului miori­tic" au fost multe în decursul examenelor școlare vechi. !­ Adeseori profesorii întrebau pe candidați: ce meserie are tatăl tău ? Dacă elevul răspun­dea, plugar sau mic meseriaș, profesorul îi replica brutal: „Să stai la plug, apuca­te de meseria lui taică,tau, cartea nu e de nașul tău". Cu o astfel de verificare a cunoștințelor elevilor, care a­­vea caracterul fanteziei și bu­nului plac al profesorului, ele­vul —care nu avea „propte“— desigur că era cuprins de frică în fața examenelor, intimidat, iar reușita în examen era doar o chestie de noroc. De astfel de mijloace, se foloseau regi­murile vechi pentru a nu da drumul elementelor provenite din sânul masselor populare să se ridice pe treptele învăță­mântului. Materia aprofundată nu memorizată mecanic Asemenea sisteme nu mai exis­tă. Reminiscențe însă de ale lor am mai găsit însă la examenele de bacalaureat din anul acesta, dar ele trebuesc lichidate fiindcă au un caracter reacționar, in­compatibil cu drumul democra­tic pe care a pornit școala ro­mânească. Examenele de anul acesta cer elevilor o materie a­­prof­undată, nu memorizată me­canic, întrebările nu mai sunt puse și nu trebue să mai fie puse, în domeniul amănuntelor, ele fiind înlocuite de metoda diser­tației, singura care poate arăta inteligența și gradul de însușire a materiei de către elevi. Profen­sorii nu interoghează elevii, ci stau de vorbă cu ei. Cercurile de învățământ din licee au avut o contribuție deosebită în aprofundarea ma­teriei, iar Uniunea Asociațților de elevi din România a con­siderat ca o sarcină de căpete­nie ca membrii U. A. E. R. să fie cât mai bine pregătiți pen­tru examene, provocând în a­­cest sens numeroase întreceri în învățătură, învățământul merge pe un drum nou In fine metodele de lucru ale profesorilor cu elevii sunt azi cu totul altele, ele tinzând din ce în ce mai mult către o nouă și complectă așezare a școlii și învățământului. In acțiunea condusă de Par­tidul clasei muncitoare pentru lichidarea înapoierii culturale, tov. Vasilichi ministrul învă­țământului Public s’a îndreptat spre o reorganizare structurală a școlii, pentru ca ea să fie corespunzătoare drumului nou •­­tătii noastre­ Pe drumul a­­cesta, corespunzător nevoilor R.PR. trebue să se așeze școala astfel ca cei ce ies de pe băn­cile ei să nu fie încurcați în formule rigide și să știe să facă legătura între teorie și practică, pentru ca astfel învățătura lor să folosească cât mai mult pro­gresului țârii și desvoltării de­mocrației populare. Citiți „Înainte )urmare din pag. 1) întărirea democrației populare, iar naționalitățile conlocuitoare din RPR privesc cu încredere depli­nă, politica democrației populare având în frunte clasa muncitoare și Partidul ei de avantgardă, care a făcut dovada fermității de a lovi cu hotărîre în toți cei ce au dus țara la dezastru. Vorbitorul a demascat a­­titudinea lașă a elementelor reacționare din sânul popu­lației evreești, care au de­­pus favorabil pentru crimi­nalii din programul dela Iași. De asemenea a arătat hotăi­­rîrea populației evreești de a combate elementele reac­ționare naționaliste din sâ­nul ei. Femeile vor ști să apere cu hotărîre pacea câști­gată prin jertfe grele Reprezentanța U.F.D.R. Dolj, prietena Violeta Stoianovici, prin cuvinte calde, emoționante a reliefat ura nestăvilită a po­porului, contra tuturor unelti­rilor la război pentru cei ce ar dori să mai repete un al doilea masacru al populației pașnice. Femeile care au suferit mult în timpul războiului, care au dat jertfe nenumărate, au azi ma­rea misiune de a apăra pacea, de a munci și lupta cu toate forțele pentru clădirea unei vieți noui, pașnice și înfloritoare, Partidul clasei munci­toare in fruntea luptei pentru pace Din partea Consiliului Sin-CĂTR E­dical Județean Dolj, a vorbit tov. Marcel Moraru, relevând acțiunea hotărîtă pe care dus-o Partidul Muncitoresc Ro­­a­mân, pentru pedepsirea crimi­nalilor dela Iași, care au fost judecați ca criminali de război, ca părtași la războiul criminal împotriva Uniunii Sovietice, schingiuitori ai populației paș­nice, jefuitori și asupritori ai poporului-în numele FSA.P.P. ulusi prietenul Dinulescu și-a expri­mat satisfacția foștilor depor­tați și deținuți politici antifas­ciști pentru actul de dreptate făcut prin condamnarea asasi­nilor masacrelor de la Iași. „Noi, cei ce am suferit și sângerat pentru a câștiga pacea, nu vom lăsa ca acum după atâtea jertfe ea să fie atinsă. Lupta noastră se va ascuți până când orice urmă de război va fi înlăturată". Cuvintele reprezentanților or­ganizațiilor democrate ce luptă pentru o pace trainică și asigu­­rarea independenței naționale, au fost acoperite de aplauzele unanime ale populației evreești și angajamentele de muncă și luptă pentru apărarea și consoli­darea regimului de democrație populară, cerând a se trimite guvernului la București, urmă­toarea telegramă de recunoștință pentru dreapta sentință, dată de justiția poporului criminalilor de la Iași: GUVERNUL REPUBLICEI POPULARE ROMANE BUCUREȘTI Populația evreiască din Craiova adunată azi 29 iunie 1948 în sala Ateneului Popular „Lumina", la chemarea Comitetului Democratic Evreesc, ia act cu satisfacție de pedeapsa dreaptă dată asasinilor autori ai masacrelor de la Iași, această pedeapsă fiind posibilă numai într-un regim de democrație populară. Ne luăm angajamentul de a lupta fără preget împotriva dușmanilor clasei muncitoare și a poporului nostru, împotriva reacțiunii, unealtă a imperialismului afâț­tor la răsboiu și ură între popoare, de a lupta pentru pacea și libertatea popoarelor. Strânși uniți în jurul guvernului R.P R., în jurul P.M R. avantgarda clasei muncitoare și a întregului popor Român, vom munci și vom lupta, pentru întărirea, înălțarea și înflorirea R. P. R. Trăiască lupta poporului Român, pentru o pace trainică și pentru o democrația populară. Trăiască R. P. R. Trăiască P. M. R­ CINEMATOGRAFE „6 Martie Chestiunea Rusă Grădina „Progresul“ (la Pri­­mărie): Chestiunea Rusă­­„S3 August­“: Oameni fără aripi* Miorii și tschnicieni plini naval „DINAMICA" Urmam din pag. I-a îmbunătățire complectă a lu­crărilor, astfel că astăzi se gă­sește în hangarul secției res­pective, costa­jul complect a patru vase pescarești, iar pro­totipul are 70 la sută din lu­crări efectuate. O situație asemănătoare la fabricarea elicelor Datorită aceleași lipse de in­­teres a patronilor sabotori, mun­citorii și tehnicienii au avut de întâmpinat greutăți și la construirea elicelor de motor. Ele nu erau bine concepute și de multe ori a trebuit să fie turnate din nou. Cu aceiaș stră­danie, cu aceiaș dragoste pentru desvoltarea întreprinderii care acum este a Statului, a lor, to­­varășii ajustori Prundeanu Ion Popescu Aurel, tov. Trifan Ni­­­­colae și ing. Tanku au trecut la o minuțioasă perfectare a metodei de lucru. Cum s’a perfecționat această lucrare 9 S’a luat o elice prost fabricată, s'a ajustat pentru a corespunde planului, reușindu-se obținerea totală a calității modelului. Ast­fel, paletele întrunite la loc au servit la obținerea prototipului pe baza căruia se pot turna a­­cum în serie elice perfecte. Se construește o uscăto­rie pentru materialul lemnos Ceea ce este imperios nece­sar la construirea vaselor pes­cărești, — uscarea materialului lemnos — pentru vechea con­ducere nu prezenta importanți, tot așa cum obținerea unei ca­lități a fabricației nu intra în preocupările direcției. Față de această situație, mun­citorii și-au luat angajamentul construirii unei uscătorii a ma­terialului lerios necesar vase­lor pescărești, lucrare căreia i - au pus bazele și se va ter­mina cât mai curând posibil ca și uzina electrică proprie a în­­treprinderii care se găsește cu o zidărie de 2 mtl. înălțime. Toate aceste realizări și angajamente ale muncitori­lor de la „Dinamica“, dove­desc hotărîrea cu care oa­menii muncii luptă pentru ridicarea economiei națio­nale și rolul conducător ce-l are clasa muncitoare în frun­te cu Partidul ei, la întări­rea și desvoltarea Republicii Populare Române, în dru­mul spre socialism, „Scala": „Carmen" cu Vi­­viane Romance și Jean Marais. „Select“: Răzbunarea lui Tarzan cu Ken Maynard. In pauză revista Moraru. MICA PUBLICITATE PIERDERI PIERDUT buletinul Biroul Popu­lației Nr. 222­­­940 eliberat de Primăriei com­. Lascăr­ Cotargiu Dolj pe numele ZOICA HARCU. 11 declară nul. 1078 Pierdut cartelele de alimente și cartelele cu puncte tip B, tip U­2 și tip D1, eliberate de In­specția lil­at.FR Craiova pe nu­mele lanoș M. Gheorghe, lanoș C tin și lanoș Ioana. Se declar nule. 1066 Pierdut Buletinul Populației Nr. 7656 1 941, eliberat de Chestura Craiova, pe numele Livezeanu Jenny și cartelele de alimente tip B pe numele Cimezeanu Jeni, tip D 2 pe numele Limezeanu Eca­­terina și tip O pe numele Sime­­zeanu Ioana. De declar­ațiie. 1067 Pierdut diploma de bacalaureat No. 144.606 numărul ministerului și 12732 numărul inspectoratului numărul școalei 806­­­34­1 din 24 Octombrie 1946, pe numele He­­răscu Aurelia din conf. Prăpla jud Vâlcea. O declar­ațilă: 1069 Pierdut cartela de alimente tip C Nr. DJ2107 eliberată de servi­ciul economic pe numele Elisa Landru. O declar nulă. 1070 Pierdut cartelele de alimente tip B, tip D1 și tip D 2, el­berate de inspecția Atelierelor CFR Cra­iova, pe numele Aristotel, Aurelia și Gheorghe Criveanu. Le dectar nule. 1071 Pierdut cartela de alimente tip C Nr. 00134, eliberată de Sindi­catul Higienic, pe numele Deliu Ana. Q i­i îla ’ anii 1073 >­ • ■*­ X

Next