Inainte, ianuarie 1949 (Anul 6, nr. 1248-1268)

1949-01-06 / nr. 1248

12 înainte Influența Marei Revoluții Socia­liste din Octombrie nu s’a exercitat t­oumai înt­ătunu­ria granițelor Rusiei —­­ pr­in crearea Statului Sovietic — ci a avut o covârșitoare importanță ți pe plan mondiali, întregul curs al istorică din Octombrie 1917 în­­­coace, se desvoltă sub semi­u­l aces­tei influențe. Din primele zile ale înfăptuirii Revoluției Socialiste, ea a trezit la o viață nouă nu numai popoarele Rusiei și, proletariatul și forțele progresiste din lumea în­treagă, oferindu-le un reazem, dân­­d­u-se un imbold puternic pentru trecerea la realizarea aspirațiilor lor. Rupând unitatea frontului capi­talist, Revoluția Socialistă din Oc­tombrie­ a inaugurat o epocă nouă în istoria omenirii — împărțind lumea în două lagăre: lagărul imperialist, al exploatatorilor și instigatorilor la războaie ș­i lagărul socialist, anti­­im­perialist și democratic, în frunte cu­ Uniunea Republicelor Socialiste Sovietice. Astfel Revoluția sovietică a de­venit evenimentul cel mai impor­tant în istoria omenirii, fiind o re­voluție de tip nou . Istoria în declnusiul ei a cunoscut umilite revoluții. Dar aceste revoluții nu au făcut altceva decât să înlo­cuiască o clasă de exploatatori prin alta, oamenii muncii continuând să fie exploatați. Chiar dacă aceste revoluții adulceau un­ oarecare pro­gres istoric prin desvoltarea forțelor de producție și a științei, chiar da­că massele muncitoare reușeau să cucerească oarecari drepturi politice și economice, totuși marii beneficiari ai revol­uțiilo­r, rămâneau, mereu cla­­sele exploatatoare, în timp ce ma­­­sele­ largi ale oamenilor muncii con­tinuau să se sbată în mizerie. Revoluția Socialistă se deosebește esențial de toate celelalte revoluții, prin aceea că a desființat proprie­tatea particulară asupra mijloacelor d­e producție, a lichidat clasele ex­ploatatoare,; ți a instaurat puterea sovietică, bazată pe­­torira dfcmenilor muncii. . Crearea Statului socialist a dat un imbold clasei muncitoare mon­dial» de a porni la asasltul capitalis­­«stalui fi 0 determinat, ș­i ajutat crearea Partidelor Comuniste din mat» țările. Sub influența Revoluției au luat naștere in colonii­­— unde exploa­tarea ia formele cele mai cumplite — curentele de eliberare națională, curente in care de data aceasta clasa minciiofice joacă rolul de frunte. Războaiele de eliberare din China, Indonezia și Viet­ Nam, re­­volttele populare din Malaya, Bir­mania, India și Coreea de Sud,, toate sub conducerea Partidelor Co­­mmunistis, «diutapină din temelie im­periile coloniale, dând lovituri de moarte imperial­ă uuului mondial. „Revoluția din Octombrie ,«pu­ne tov, Stalin — a deschis o epocă n­oua, epoca revoluțiilor coloniale, «»r* sunt săvârșite în țările subju­gate ale lumii în, alianță cu pro­letariatul, sub con­ducerea proleta­riatului”. Revoluția Sovietică joacă rolul de avantgardă a mișcărilor socialiste și democratice din lumea întreagă. Orice mișcare de eliberare demo­cratică găsește un exemplu și un apărător în poporul sovietic. Căci, după cum spune Lenin, „țara în care a învins socialismul trebuie să facă maximum din ceea­­ce se poate înfăptui pentru dezvol­tarea, sprijinirea și trezirea revolu­ției în toate, țările”. In­triade­văr faptele eroice Partidului Comunist (bolșevic) ale Uniunii Sovietice și realizările stră­al­lucite înfăptuite de acesta au e­­xercitat o puternică influență asu­pra oamenilor muncii de pretutin­deni și au revoluționat Partidele Co­muniste și clasa muncitoare din lu­mea întreagă. Revoluția din Octombrie fiind în esența ei profund internaționalistă, a confirmat și a desăvârșit elabo­rarea unor metode noui de desro­­inire a oamenilor muncii și de con­struire a socialismului, care are la bază internaționalismu­l proletar, înaintea Revoluției Socialiste se credea că si­ngura cale , de desrobire a popoarelor subjugate este așa zisa revoluție naționalistă burgheză, mij­loc de desbinare și de întețire a vrajbei naționale între oamenii mun­cii din diferitele țări. Revoluția din Octombrie a arătat că numai metoda proletară, interna­țională de desrobuire a oamenilor munncii este frustă și duce la o în­frățire a tuturor ceilor ce muncesc. Solidaritatea care rezultă d­in a­­plicarea internaiționalismului prole­tar se exercită in primul rând în jurul Uniunii Sovietice tezaur vin. al experienței M^i­nAit-­­ Partidk Co­­munist (bolșevic) prin ex­istența, în­d­o­-iloart"*a Statului So­cialist. Solidaritatea aceasta s’a făcut simțită de la începutul războiului de intervenție a eeilor „14 state” și nu a încetat de a se desvoltă până în zi­lele noastre. Toate țările care aplică socialis­mul trebue să se orienteze după te­oria marxist-­leninistă și după ex­periențele rezultând din aplicarea acestor teorii, experiențe sintetizate în învățăturile lui Lenin și Stalin. „Experiența Partidului Comunist (bolșevic) al URSS — spune P. Jü­din — reprezintă o experiență is­torică de însemnătate mondială. A­­cea­stă experiență este — în ceea ce are ca principal și esențial — ac­ceptabilă și obligatorie pentru Par­tidele Comuniste din toate țările lumii, care luptă pentru înfăptuirea Revoluției Socialiste sau pășesc la construirea socialismului"”. Devierea grupului Tito de la a­­ceste învățături ca și ruperea de Frontul Unic Socialist, arată că Iu­goslavia nu se află pe drumul so­cialismului ei pe acela al naționa­lismului burghez. Rezultatele Marei Revoluții So­cialiste și superioritatea regimului socialist, se oglindesc în grandioa­sele realizări din URSS, în victoria repurtată de armatele sovietice a­­su­pra hoardelor fasciste, in standar­dul de viață mereu mai ridicat al popoarelor sovietice. In acelaș­imp, în țările imperia­liste asistăm la greve, șomaj, haos și dezagregare economică. Aceasta indică în mod precis,b fip­^­mul pe care trebue să mer­r­gă ti­nerele democrații popular­,,, printre care se află­ -Afara­ noastră. Mer­gând pe deschis de Marea Revoluție d­in O­ctombrie, și feri­n­­­du-se de pildele pe care i le oferă Uniunea Sovietică, ele sunt pe dru­mul sigur al progresului­ și ferici­rii popoarelor lor. R. D. Sa citim si să studiem P. In­din: Despre însemnătatea Internațională a marei Revoluții Socialiste din Octombrie Editura Partidului Muncitoresc Român Academia de Științe a Uniunii Sovietice este firul de coordo­nare a cercetărilor științifice. In clișeu: Clădirea Prezidiului Academiei de Științe a CI. R. 5, S. j S.p.Q.R.T .-Asociația polisportivă „Muncitorii Comunali“ organizează o gală de box în compania reprezentativei Municipiului București Tânăra Asociație Polisportivă „Muncitorii Comunali”, organi­zează Duminecă 9 Ianuarie crt., la­ orele 10,30 dim., în arena cir­cului „Prânzuri”, o gală de box, în compania reprezentativei Mu­nicipiului București. Dat fiind, că în program figu­rează nume destul de cunoscute ale sportului cu mântuiri, credem că întâlnirile vor prilejui mat­­chu­ri spectaculoase. Atât boxeurii craioveni, care fac pregătiri intense sub supra­vegherea cunoscutului boxeur Lu­cian Popescu, cât și cei bucu­­reșteni care și-au terminat nu­mai de câteva zile întâlnirile în cadrul Municipiului București, vor da publicului craiovean posi­bilitatea de a viziona matchuri pasionante, în care datorită cu­­noștiințelor tehnice căpătate până acum, pot aduce o îmbunătățire a­ calității boxului în orașul nostru. I . Șirul matchurilor, va fi des­chis de I. Dondoe și N. Vidu, ambii de la „Muncitorii Comu­nali”, care pe o durată de trei reprize a trei minute, își vor dis­puta­ întâietatea, în cadrul primei lor apariții pe ring. In cel de al doilea match, în Lmit­a categoriei „Hârtie”, Se în­tâlnesc M. Bej­an (Munc. Comu­nali) și Arghir Tănăsescu (Go­deanu Buc.), Bejan va trebui să arate că și-a complectat toate lipsurile pe care le avea și prin voință și elan, două calități pe care de altfel le posedă, va căuta să-și întreacă adversarul. Următorul, va opune în limita categoriei „Cocoș”, pe Romeo Ză­­nescu (Mun. Comunali) lui Gh. Zamfirescu (Buc.). Zănescu, re­intră după o absență îndelungată, în timp ce Zamfirescu m­ai tră­iește încă sub impresia ultimelor întâlniri din cadrul Cupei Muni­cipiului București, care l-­a decla­rat campion al sectorului albas­tru. Deci, rezultatul rămâne să-l vedem în­ ring. Tot în limita categoriei „co­coș”, talentatul V. Ciucă (Munc. Comunali) va întâlni pe I. Du­mitru (Buc.). Ciucă, va cânta să confirme valoarea în fata unui adversar mai rutinat, I. Dumitru se prezintă cu un palmares foarte frumos : campion al sectorului ne­gru și egalul lui Eustațiu Măr­gărit. Deci, calculele indică fa­vorit pe bucureștean. In cadrul categoriei „Pană”, N. Covaci (Munc. Comunali) dă un greu examen în fata­ lui T. Mo­­canu (Godeanu Buc.). Ambii bo­­xeuri beneficiază de lovituri pu­ternice și pumni care nu iartă. Material se poate sfârși înainte de gongul final, întâlnirea următoare, o pune în cadrul categoriei „Ușoară” pe Traian Necșoiu (M. Comunali) lui Ioan Tiță (Godeanu Buc.). Match echilibrat. In penultima întâlnire, în ca­drul categoriei „Mijlocie”, Petre Zaharia (Munc. Comunali,) întâl­nește pe Ghețu Velicu (Buc.). Am­Mișcarea șahistă în cadrul ma­gazinului de Stat Craiova, a prins viață odată cu organizarea con­cursului de șah al anului 1948. Din peste 20 jucători existenți, s’au înscris 16 participanți. Con­cursul, început la 19 Decembrie 1948 este în curs de desfășurare, jucându-se până în prezent pri­mul tur. S’au clasat pentru semi­finală: Balint, Ister Harg, Troacă Petre, Matei Jean, Săraru Teodor, daru I., Zwinu Mois­e, și Mazilu Constantin. Arbitrează tov. Li­berman Bernard. Concursul are ca scop: selecțio­narea echipei reprezentative a lii vor intra pe ring, având îm­părțite șansele. Petre Zaharia, va căuta să se reabiliteze în fata lui Ghetu, nou campion al Municipiu­lui București. Ultimul match, dă posibilita­tea publicului de a vedea o de­monstrație între Lucian Popescu, fost campion al Europei, și Ma­rin Gașpar, magazinului de Stat Craiova și a campionului 1948, și înființarea cercului de șah al întreprinderii. Concursul s-a bucurat de sprijinul direcțiunei­, care a oferit ca sti­mulent primilor trei clasați câte un joc de șah complect. Ar fi de dorit ca toate între­prinderile prin responsabilii Spor­tivi și jucătorii cei mai animați, să organizeze concursuri de selec­ționare pentru ca în anul acesta să se poată populariza cât mai multe jocuri de șah, în rândul salariaților. Troacă Petre Coresp. Duminecă in arena circului „Franzini" C. SAVU CONCURSUL de ȘAH al magazinului de Stat „Craiova“ Un bogat program de activitate sportivă pe anul în curs care va contribui și mai mult la desvoltarea Sportului Popular Date fiind succesele dobândite în anul 1948, de către competițiile de massă, Organizația Sportului Popular, a alcătuit pentru anul în curs, un vast program de acti­vitate care cuprinde în întregime competiții de masse, m­enite a an­grena în mișcarea sportivă un număr cât mai mare de­ tineri. Și într’adevăr, dacă ne gândim că numai grandioasa competiție a Cupei Unității Tineretului și-a asigurat, participarea a 498.000 tineri, descoperindu-se nouă ta­lente care până atunci stătuseră în anonimat, neavând posibilita­tea de a se afirma, suntem siguri că acum, bazându-ne pe acest pro­gram, vor fi atrași și mai mulț­i tineri, numărul recordurilor și ta­lentelor urcând vertiginos. Iată acum programul competi­țiilor, alcătuit pentru anul în curs ce se vor desfășura în Re­publica Populară­ Română. 1. Crossul popular de sky, ce va începe în ziua de 16 Ianua­rie. 2. Crossurile populare pedes­tre, pentru întâmpinarea zilelor de 1 Mai și 7 Noembrie. 3. Concurs popular de șah. 4. Concurs popular de voolley­­ball. 5. Concurs popular de tir. 6. Concurs popular de natație. 7. Cupa Tineretului (care va înlocui C.U.T.), cu probe nouă, gimnastică pe echipe și hand­ball în locul foot-ballului. 8. Insigna de sportiv al R.P.R. (care se va obține prin absolvirea unor probe din trei sporturi dife­rite: atletism, natație, tir. In afară de aceste competiții, se vor mai desfășura și alte con­cursuri, cu scopul de a se popula­riza toate sporturile ce se practică în țara noastră. Bal Dar, proectul cel mai princi­al Organizației Sportului Popular, este de a asigura fiecă­rui amator posibilitatea de a prac­tica sportul favorit, creindu-se cât mai multe asociații polisportive, pentru a se putea astfel desă­vârși înfăptuirea sportului de mafie în țara noastră. C. S. Coresp. voi. *?*“« MICA PUBLICITAM Victoria Preotesi IPB Victoria Preotesii zisă Lelelă ș­­i femeia de suviciu Ana Vo[a. ] Cine știe ceva despre esteste­­ rugat a anunța chestura C­ilova sau la adresa De mai sus intra­i bună recompensă IS­I Pierdut cartela de alint»­itetip ,B" nr. 147342 și cartela de împrSfeminU - tip „B" nr. 325756 ambele pe numele Căpraru Gheorghe « «J Se declar nule.­­ 1 17 Pierdut diploma de baci’ „ 06772 ministerial nr54676 a.r­ BBIB rotului Școlar Secundar Grata 851 al Colegiului Carol I CrivaTM e­u numele Dobre Gh. Petre dinomuna­­ Segarcea. O declar nulă. j W | Pierdut buletinul populatei Nr" 1 23636 I 948 eliberat de chestira Cr­a­­­­iova pe numele Andronica Berezd»® 6“1, 11 declar nul. Pierdut buletinul populației nr. 7548 I 940, eliberat de chestura Craiova pe numele Ioana Nita Popescu. 11 declar nul. 21 Pierdut cartela de alimente tip „B" nr. 23025 eliberată de Atelierul C.F.R. din Tr.-Severin, pe numele Florescu D. Dumitru. O declar nulă. 22 Pierdut buletinul populației nrfl^Bl 1 945 eliberat de chestura Craioi^EB numele Florica Lilica Preda. ^B il declar nul. ................. Pierdut buletinul populației 1 931 eliberat de chestura Crzil numele Neagoe 1. M­ ha 11 declar nul, H Pierdut cartelele^^­|B8BBB[ „C* nr. 521980, tip aU„V "BBfl tip „D 2“ nr. 476389­”, pe ^ mele Marin, Elena, I.?, s­exat M Gavrilă. A ‘ B Le declar nule, JH Pierdut buletinul populație cr. 07540 1­947 eliberat de cn^W Craiova pe numele Eftim itan. 11 declar nul. m Pierdut cartea pe muncă nr. t­l 1­948 eliberată de Oficiul te­m­.ES­­­riova, pe numele Șerban Iheofi șofer. O declar nulă. M Pierdut fișa da imobil nu2e ® rată ds chestura Craiova p­riuH Tenea­nte, Maria și Dumitescu ria. O declar nulă. — —-----------...---------------------------------------- _ Pierdut cartela de alintone tip B ..C eliberată de Sindicații Ftenefi­cianarillor Publici pe num­­e SpeB­­ranța Popescu. Jil­m declar­aulă. "" Citiți ziarul „ÎNAINTE ii’ A trecut foarte puțin timp de la momentul în care ziarele au publicat decizia Consiliului de miniștri al Uniunii Sovietice și a Comitetului Central al Partidu­lui Comunist (bolșevic), referi­tor la planul de sădire a unor bariere forestiere de protecție a­ ogoarelor, de înrădăcinare a a­­solamentului de alternare a cul­turilor de cereale cu plante fu­­rajere-perene și de construire a unor iazuri și rezervoare de apă pentru asigurarea în regiunile de stepa și de stepă-pădure a teri­­toriului european al Uniunii So­vietice a unor recolte sporite și permanente. Totuși în satele so­vietice­­, colhozurile au și des­fășurat o larga mișcare de rea­lizare a acestui grandios program stalinist de combatere a secetei. Scopul măreț a dat naștere la un avânt colosal al energiei oa­menilor muncii din agricultura socialistă. Colhoznicii, personalul stațiu­nilor de mașini agricole și trac­toare, a sovhozurilor, a gospo­dăriilor forestiere, a pepiniere­lor de puieți și specialiștii din agricultura regiunii Stalingrad au adresat recent tovarășului Sta­lin o scrisoare, în care exprimân­­du-și profunda lor recunoștință pentru noua dovadă a grijei ce poartă pentru propășirea și mai mare a orânduirii colhoz­­nice, își iau angajamentul nu nu­mai sa îndeplinească, ci chiar să depășească programul de în­rădăcinare a sistemului de aso­­lament rațional al agriculturii. Cu bucurie ei raportează în scri­soarea lor către tovarășul Stalin despre primii pași făcuți pe ca­lea spre victoria definitivă asu­pra secetei. In numeroase col­hozuri și în 22 de sovhozuri ale regiunii Stalingrad, încă anul a­­cesta va fi terminat programul de înrădăcinare a sistemului de asolament prin alternarea cul­turilor de cereale cu plante fu­­­rajiere perene, iar în celelalte­ 65 de sovhozuri, înrădăcinarea acestui sistem va fi terminată a­­nul viitor. A sporit simțitor pro­ducția de semințe ""pentru plante furajere, iar în plus au fost să­diți noi |­erdeie forestiere de pro­tecție pe o suprafață de circa 3000 hectare. Decizia guvernului și partidului a fost întâmpinată, cu entuziasm de agricultorii din regiunea Gui­­bîșev. Aceștia apreciază deciziu­nea de combatere a secetei, ca o realizare a visului de vea­curi al țăranilor din bazinul Vol­­gii de a-și vedea stepa natală reînviată și izbăvită de capriciile naturii. Colhozurile plin bazinul Vol­gii, înzestrate cu ultimele reali­zări ale științei agronomice, duc o luptă continuă împotriva se­cetei și vânturilor dogoritoare, micșorând tot mai mult influen­ța lor nefastă asupra stării se­mănăturilor. Un rol important în aces­t sens l-au jucat în stepele din regiunile Volgii perdelele fo­restiere de protecție, ce se întind de acum pe o suprafață de mii de hectare și apără semănăturile împotriva vânturilor dogoritoare. In perioada dintre anii 1949— 1965, în regiunea Guibîșev su­prafața acoperită cu bariere și fâșii forestiere va fi de 250.000 de hectare, ea va depăși deci de 80 de ori suprafața actualelor perdele forestiere de protecție. Noul plan prevede și o extindere mare a lucrărilor de irigare. Ast­fel, se va amenaja 1100 iazuri și rezervoare de apă și se va mări rețeaua de irigare a ogoarelor. Colhoznicii din regiunii Cui­bîșev, personalul stațiunilor de mașini agricole și tractoare, lu­crătorii istovhozurilor și specia­liștii din agricultura acestei re­giuni, au exprimat în cursul nu­meroaselor adunări și meetinguri ce s’au ținut, marea lor recu­noștință față de partidul bol­șevic, guvernul sovietic și per­sonal tovarășul Stalin, pentru grandiosul plan elaborat în ve­derea combaterii secetei. Studiind cu atenție decizia, oamenii mun­cii din satele colhoznice schițea­ză măsuri practice de realizare a acestui program. Conform pla­nului stabilit de stat, anul viitor vor fi sădite în această regiune 3000 hectare de fâșii forestiere. Dar oamenii muncii din agri­cultură au luat hotărîrea să de­pășească acest program și să a­­jungă la 5000 hectare de plan­tații forestiere. Deasemenea ei și-au luat angajamentul să de­pășească prevederile planului și in ce privește înrădăcinarea în fiecare colhoz a sistemului de asolament rațional. Colectivul specialiștilor în do­meniul agriculturii din raionul Singhirev, regiunea Nicolaev (U­­craina), a prelucrat deciziunea guvernului și partidului și a ho­­tărît să-și ia angajam­en­tul de a ajuta colhozurile pentru ca a­­ceștia să poată termina încă a­­nul acesta împărțirea ogoarelor în sectoare corespunzătoare ce­rințelor asolamentului rațional și să termine complectamente sădi­rea perdelelor forestiere în anul 1955, adică cu mult înainte de­cât se prevede în programul sta­bilit prin deciziune. Pepiniera de pueți din acest raion, ce aparține statului pre­cum și pepiniera creată anul a­­cesta pe lângă colhozul „Molo­tov”, primesc comenzi pentru pueți destinați fâșiilor forestie­re în cadrul programului prevă­zut pentru doi-trei ani. Pentru a accelera înfăptuirea deriziunii guvernului, s’au for­mat în raionul Singhirev brigăzi de specialiști care deservesc plantațiile forestiere existente în prezent în colhozuri și organizea­ză în raion echipe agro-silvo­­îne Horative. Colhozul Ilici a creat o astfel de echipă, însărcinân­d-o ca în primăvara antului vii­tor să sădească 5, 6 hectare de fâșii forestiere, cu alte cuvinte, să îndeplinească în cursul pri­măverii întregul program anual. La 28 Noembrie 1948 ziarele sovietice au publicat scrisoarea a­­dresata tovarășului Stalin de col­hoznicii, personalul sovhozurilor, stațiunilor de mașini agricole și tractoare, gospodăriilor silvice, a pepinierelor de poeți și de spe­cialiștii agricoli din regiunea Rostov. Fiecare cuvânt al acestei scrisori, fiecare cifră citată în ea, confirmă că planul este ab­solut real, iar agricultorii sunt ferm hotărîți să-l îndeplinească cu cinste. Peste 1700 de colho­zuri din această regiune au și introdus asolamentul rațional, iar în celelalte colhozuri intro­ducerea acestui sistem va fi ter­minată anul viitor. Colhozurile din Don dispun de acum de o suprafață de 103.000 hectare de sămănături plante perene. In­tin­d­erea totală a perdelelor fores­­tiere de protecție este în pre­zent pe ogoarele colhozuri­lor și­ sovhozurilor din această regiu­ne, de 20.000 de hectare. Nu­mai în cursul anului curent au mai fost sădite fâșii forestiere pe o suprafață de 2424 hectare și a fost pregătit terenul pentru sădirea la primăvară a unor fâ­șii forestiere pe o suprafață de circa 7000 hectare. De asem­enea au fost desfășurate mari lucrări în vederea amenajării g­roase iazuri și rezervoare ,BB organizarea unor trepte, pueți, strângerea senino­­i, arbori și ar­buști. Din ținutul Krasnod­, din re­­giunile Oreol, Voroni, Kin­sk, Saratov, Tambov, din­epublicile­­ Ucraineană, Mordvină și dintr’o serie de alte republici sarvin zil­nic știri că țărănimea sovietică a pornit hotărît­ia ofensivă pen­tru a transforma natu« și a ob­ține în viitor recolte sporite și permanente. Grandi­osii­ plan de plantare a barierelor forestier». Pe colosa­lele întinderi ale Apelor din­ teri­oriul european .ficgunile EE­­ietice va fi termini Z.Din^B mai 15 ani. Poporul sov­ietic transformator a 1 pământ iduibil v­­a îndeplini cu­ succes și­­ program stalinist. 1 ^ REALITAȚI SOVIETICE Planul de transformare a naturii din zona stepelor a intrat în vigoare de V. Firsen

Next