Inainte, iunie 1949 (Anul 6, nr. 1367-1392)

1949-06-10 / nr. 1375

Sä intensificăm munca în întrecerea socialistă pe al doilea trimestru al Planului de Stat Răspunsul muncitorilor și tehni­cienilor din fabricile și uzinele din județele Olteniei, chemării la între­cerea socialistă pe al doilea trimestru al Planului de Stat, a muncitorilor și tehnicienilor din întreprinderile frun­tașe, a făcut ca în ședințele ce s’au ținut, și în care s’au analizat con­dițiile specifice fiecărei fabrici în parte, să se ia angajamente concrete care au ca obiectiv îndeplinirea Pla­­nului, și deci ridicarea condicilor de trai a oamenilor muncii. In urma ședințelor de prelucrare, muncitorii din fabricile Olteniei, au pornit cu hotărîre la organizarea te­meinică a întrecerilor socialiste. Ast­fel la Depoul C.F.R.-Craiova, mun­citorii au și pornit la organizarea în­trecerilor individuale pe grupe și secții, prin care au reușit să realizeze depășiri de norme importante, prin aceasta făcând ca loji muncitorii sa ia exemplu de buna organizare e­­fectuată cu ajutorul și sprijinul or­ganizației de Partid și comitetului sindical. Act­tor. Dobre Gheorghe, decorat Cu „Medalia Muncii a de­pășit norma fixată cu 100 la sută, în încărcatul și descărcatul cărbu­nelui. De remarcat este și faptul că tovarășii de acr prin muncă voluntară au reușit să dea spre utilizare un strung portativ necesar strujirii bu­tonilor cuplări la locomotive, aparat ce scurtează timpul de lucru, și care face ca locomotivele intrate în depou să nu mai fie trimise, spre reparare la București sau în altă parte. La Atelierele C. F. R. Craiova, de asemenea au fost organizate între­ceri individuale pe grupe și secții, unde datorită muncii duse de or­ganizația de bază prin agitatorii săi, grupa frână-vagoane, a depășit nor­ma cu 113 la sută iar în loc de 20.270 lei cât primea înainte, acuma a primit 42.235 lei. Tov. Pandurii Dumitru regulator, a primit pe lund Mai 10.837 lei în loc de 5900. Aceasta dovedește că întrecerile organizate dau rezultate îmbucură­toare, care sporesc încrederea în Partid și clasa muncitoare. Cazuri asemănătoare de o bună organizare, ni-i dau și cei de la fa­bricile metalurgice „Lupta”, „Des­­robirea” cât și cei de la fabrica de postav „Oltenia”, „Tăbăcăria Bu­­covăț”, și altele, unde s-a reușit ca planul de producte pe luna Mai să fie depășit iar muncitori ca Po­­povici Dumitru, turnător la fabrica „Lupta”, să depășească norma cu 40 la sută, Ispas Ion cu 37 la sută, Titu Stancu cu 34 la sută. La fa­brica metalurgică „Desrobirea”, e­­chipa de retorte de la secția cocsărie a tov. Teodorescu Constantin, a de­­spărțit planul pe­­ luna Mai cu sută la sută, fapt ce a făcut ca și salariul lor să crească simțitor. Da­torită muncii de agitație din aceste întreprinderi, la tăbăcăria Bucovăf tov, Savu Angela, agitatoare, a reu­șit să lămurească bine pe muncitorii din fabrică, de importanța întreceri­lor socialiste, care au avut ca rezul­tat depășirea planului de producție­­ pe Tuna Mai cu 20 la sută pe în­treaga fabrică. Tot așa și la fabrica de postav „Oltenia”, fruntașe ca tov. Pârvu Nicoleta, Lumezeanu Jani, depă­șesc norma cu 27 la sută zilnic, de­pășiri ce contribue serios la îndepli­nirea și depășirea Planului de Stat pe al doilea trimestru. Pentru grupele și secțiile angre­nate în întrecere socialistă, controlul în îndeplinirea sarcinilor trebue să constitue o serioasă preocupare a comitetelor sindicale, care ajutate și îndrumate de organizațiile de Partid, trebue să aibă o evidență clară a rezultatelor obținute în muncă. Dacă la Depoul CFR, „Desrobirea” și al­tele, rezultatele obținute de muncitorii angrenați în întrecere, se pot vedea zilnic prin indicatoarele care arată creșterea producției și productivității muncii, nu acelaș lucru se întâmplă la Atelierele C.F.R.-Craiova, unde acestea lipsesc total, ceeace consti- GH. ALBEȘTEANU (Continuare în pag. 4-a) REDACȚIa I Crsioys str. Al. 1. Ctea 3 tel. 26­ 13 ADMINISTRAȚIA I Strada Popa Șapcă 8, tal. “fesa poștalii plătită tumena este 5* probării Dir. Gem. P. T. T. Nr. 269.942 dim 1947 Cost CEC 60.343 ABONAMENT! Salariați 100 3 ® 1 lunar Farciculad ISO lei lunar Căminele col turai* 200 lei lunar îm stilifițiî și Imtrepr. 500 lei lunar Tractoriștii de la S.M.T. Filiași-Dolj muncesc cu temei pentru repararea cât mai grabnică a mașinilor agricole Munca de lămurire în rândul tractoriștilor S.M.T.-ului Filiași, dusă de agitatorii de Partid, dă rezultate mulțumitoare. Cu mâ­necile suflecate sunt antrenați în mimică știind bine că nuUia­i mtalcind conștient vor putea ter­mina la tiimip și în bun6 condi­țion reparatul uneltelor pentru sezonul de vară, seceriș și tice­­riș. Din cele 22 batoze reparat până în prezent s’au 12, toate cu procese verbale de recep­ție, rămânând restul de 10 batoze care sunt 80 la sută reparate. Din cele 24 tractatoare care trebuiesc să fie revizuite până în prezent au fost terminate­­ 7 tractoare în bune condițiuni. De asemnenea au­­­ai reparat ur­mătoarele unelte: 16 vinciuri, 9 pompe de incediu, 12 pluguri diferite și 17 foi de grapă. S’au evidențiat în aceste tim­pci trac­toriștii dela echipa Nr. 3 care repară batozele: Linigu Mirea, Sos Mircea, Săbăd­uș Vasile și alții. Dela echipa No. 2 trac­toare Sârbu Ilie, Velicu Mircea Mitran Dumitru și alții, iar dela echipa No. 1 Lipoveanu Ion, Ionică Ion și Vătăman Ion. Dar tractoriștii nu M­uncesc nu­­mmai la reparatul mașinilor, totodată duc și Munca de lămu­rire în rândul masselor, depla­­sându-se în fiecare Duminică în com­unele din plasa Filiași, dând festivaluri artistice și culturale în fața țăranilor Muncitori. Până în prezent au vizitat com­unele Filiași, Balta, Fratoștița și CO­­FOTACHE CRĂCIUN (Continuare în pag. 3-a) Pupă ce ani de zile s’au judecat cu chiaburul Pantazache Berindei din Turcinești-Gorj care le apucase pământul Femeii și copiilor lui Ion Faităr li s’a făcut dreptate de către justiția populară Pantazache Berindei este un chiabur în toată regula. Are în comuna Turcinești-Gorj, aproape 100 pogoane pământ iar în Tg.-Jiu 3 corpuri de case. Ion Faităr a fost un croitor de țară în comuna Turcinești, om cu 6 membri de familie și cu numai 2 pogoane de pământ. A muncit r din greu să-și întrețină familia, a trăit în lipsuri și s-a îmbolnăvit de o boală pe care vechile re­gimuri au lăsat-o la țară, pela­gra. Din cauza acestei boale, mintea lui s’a întunecat și acestei sminteli i-au căzut victimă copiii săi, căci, îmbăiat cu țuică de chia­burul Berindei, pelagrosul Ion Fai­tăr și-a „vândut“ chiaburului ju­mătate din pământ, și dacă nu intervenea punerea sa sub inter­dicție își lăsa familia pe drumuri. Nimeni din Turcine­­i nu s’a în­cumetat să cumpere pă­nâ­u­ri de la un om cu mintea înfuri­­c­­tă. Numai chiaburul Pantazache Be­rindei a făcut rost de un certifi­cat medical cum că Ion Faităr­ă era sănătos în timpul vânzării, folosind astfel liniștit averea copi­ilor lui Ion Faităr, care aproape că mureau de foame. In hidoșenia sa chiaburul n’a simțit nicio milă, nicio remușcare pentru fapta lui mârșavă. Dacă Ion Faităr mai putea să facă acte și după punerea sa sub interdic­ție, Pantazache Berindei i-ar fi luat și celălalt pogon de pământ Acum câțiva ani, Faităr a mu­rit în neagră mizerie. Soția sa chiar înainte ca acesta să moară, a cerut justiției anularea actului făcut de Faităr, arătând că min­tea lui a fost întunecată fiind pus chiar în acelaș timp sub in­terdicție. A depus și act medical­­­ și martori la judecată. Justiția de atunci însă era oarbă pentru cei săraci. A plătit bani grei chia­burul, și procesul a fost cocoloșit A mai trecut câtva timp, și iar a venit în fața judecății Maria Faităr să tragă la socoteală pe chiaburul Pantazache Berindei. Și a văzut Maria Faităr, oameni aoui acolo la tribunal. Acești ase­sori populari, fiii poporului mun­citor ,au judecat procesul cu toată inima și dreptatea. Faităr a fost bolnav. Tot satul știe lucrul acesta. Bolnav de minte din cauza pelagrei, nimeni n’ar fi cumpărat pământ de la el. A­­cestea le-au declarat chiar mar­torii lui Berindei. Certificatul me­dical adus de chiabur era dat de complezență de dr. Secară fos­tul șef al lui Berindei pe când a­­cesta era agent sanitar. A fost limpede pentru justiția nouă că dreptatea este de partea Măriei Faităr și a copiilor săi. Și justi­ția poporului muncitor a anulat actul de vânzare ce l-a făcut Ion Faităr chiaburului Berindei Panta­rache, singurul om din Turcinești, care s-a lăcomit la avutul pelagra­­fului. DUMITRU TATAROIU Corespondent Sute și sute de oameni ai muncii din Craiova vizitează Expoziția „Viața și opera lui Pușkin în imagini ”( In cadrul sărbătoririi mare­lui poet rus Alexandru Serghee­­vici Pușkin, Filiala ABLUS Cra­iova a deschis în ziua de 5 Iunie a.c. orele 10,30 dimineața, la sediul subfilialei ABLUS No. 1 din Str. Unirii No. 104, „Ex­poziția A.S. Pușkin”. Expoziția a fost inagurată în cadrul unei ședințe festive, la care au luat parte numeroși oa­­m­eni ai­­ Muncii. In cuvântul de deschidere rostit de tov. Ivă­­niel Ion, vicepreședintele Filialei A. R. L. U. S. Craiova, s’au arătat fragm­ente din viața și opera marelui poet rus. După terminarea expunerii, a­­sistența a trecut la vizitarea ex­poziției compusă din 65 panouri, arătând cronologic viața Marelui poet, jmtediul, precum­ și împreju­rările politice și sociale în care s-a desfășurat activitatea poetu­lui. Panourile scrise în limba rusă, s­unt însoțite de traduceri în limba română atașate la fie­care panou. Primii vizitatori ai expozi­ției au rămas adânc impresio­nați de operele atât de variate create de marele poet, precum­ și de Marea importanță ce se dă azi în Un­iunea Sovietică și în țările cu democrație populară, geniului revoluționar­­ al lui Puș­kin. Cu această ocazie, cei prezenți la deschiderea acestei expoziții și-au manifestat dorința de a populariza expoziția și de a în­­demna cât m­­ai mulți oameni ai m­uncii să viziteze expoziția care contribue la o cât m­ai temeinică cunoaștere a artei și culturei devenită patrimoniul taiarei noas­tre vecină și prietenă, Uniulnea Sovietică. Această expoziție va ră­mâne în localul subfilialei No. 1 până la data de 20 Iunie a.c. pu­tând fi vizitată zilnic între o­­rele 8-13 și 16-21. ȘT. DIMULESCU Coresp. Gazetele de perete de la șantierele navale S.R.T. și Dinamica din T. Severin trebue să devină factori activi în munca de mobilizare și stimulare a întrecerilor socialiste Gazeta d­e perete este organul de presă al întreprinderii. Ea este cu atât mai activă, mai folositoare în lupta­­ pe care o duc massele de muncitori, teh­niceni și ingineri, pentru îndeplinirea și depășirea Pla­nului, cu cât reflectă mai pro­fund preocupările colectivelor de întreprinderi în toate problemele ca interesează bunul mers al producției. Vizitând cele două șantiere navale din Tr. Severin, SRT, și Dinamica, am putut constata că, gazetele de­­ perete, din aceste întreprinderi pe lângă realizări au și serioase lipsuri. Să vedem cum arată gazetele de perete dela Dinamica. Cum intri pe poarta șantierului și mergi până la birourile sindicatului, întâlnești pe toată aleea nenumărate gazete. Fiecare gazetă în parte tra­tează despre probleme în general, atât de producție cât și din domeniul politic, social, cultural, etc. O parte tin­ele cuprind fotomontaje de tineret, femei, munca sportivă, A.R.L.U.S., și actualități din U­­niunea Sovietică. O altă parte po­zitivă pe care a întreprins-o comi­tetul redacțional al gazetei de perete de la șantierul „Dinamica” este a­­ceea a popularizării evidențiaților la tablele de onoare. Se popularizează evi­dențiații Aceste table de onoare sunt schimbate zilnic înfățișând pe toți acei care au depășit norma zilnic dar totodată, alături de cei eviden­țiați sunt arătați și cei care au ră­mas codași. Trecând și la șantierul naval S.R.T., vedem că și acolo este in­trodus acest sistem de popularizare a evidențiaților. De exemplu tabla de onoare de la S.R.T. arată că în ziua de 30 Mai a.c., s’au evidențiat mun­citorul, Fota Ion dela construcții cu 186 la sută, și echipa tov. Daia Dumitru cu 101 la sută. O parte negativă pe care o au aceste table de popularizare a evidențiaților este, aceea că se rezumă numai a sem­nala cu cât a fost depășită norma fără a se face o cât de scurtă ca­racterizare a fiecăruia de felul cum a ajuns să depășească norma. Ca aspect, gazetele de perete din ambele șantiere sunt destul de a­­tractive. Articolele însă sunt foarte puține și scrise numai de câțiva muncitori și de cele mai multe ori la­ aceiași gazetă de perete sunt scrise 2 sau 3 articole de acelaș muncitor cum de exemplu este în gazeta dela S.R.T. In afară de acestea, articolele sra­bătute în presa de Partid și în­al îează probleme generale deja dis­­dollea rând puținul material local nu e redat sub lumina unei critici curajoase și a unei deschise autocri­tici, încă o lipsă este acela că ga­zetele de perete sunt citite de un număr redus de muncitori și aceasta fiindcă articolele sunt prea lungi. Una din îndatoririle de frunte ale comitetelor de redacție, este de a studia înainte de redactare conți­nutul și felul de tratare al probleme­lor ce trebue să cuprindă articolele respective. Ele mai au ca sarcină de a clasifica aceste articole în ordinea importanței problemelor, trebuind să fie scrise de cât mai mulți m­uncitori. Colectivele de redacție trrebuesc să*și intensi­­fice munca In munca pentru redactartea ga­zetei de perete, referindu-ne totodată și la table de onoare, colectivului re­­­dacțional îi revin sarcini foarte im­­­portante. De felul cum își planificai Munca, de felul cum pătrunde pro­blemele și înțelege misiunea gazetei de perete, depinde apariția în bune condițiuni a organului de presă al șantierului. In această activitate șe­dințele de redacție îndeplinesc un rol însemnat și de aceea colectivele de presă, au îndatorirea să pășească în mod­­ hotă­rîtor la îndeplinirea a­­cestor lipsuri și la aplicarea sarci­nilor puse de Partidul nostru. Ajutate de organizațiile de Partid și comitetele de fabrică, colectivele de redacție respective vor putea de-1 * 3 * * 6 veni puternici factori mobilizatori și 1 * 3 * * 6 organizatori ai întrecerilor socialiste, contribuind astfel au succes la în­­dep­inrea și depășirea Planului nostru de Stat și deci la făurirea unui trai mai bun pentru întreg poporul mun­citor. i [ . CONST. DAVID FILIALA A.R.Nr.8. CRAIOVA anunță că „EXPOZIȚIA PUȘKIN“, aflată la sediul Subfilialei A.R.L.U.S. Nr. 1 din str. Unirii Nr. 104, este deschisă până la data de 20 Iunie a. c. și poate fi vizitată zilnic între orele 8-13 și 16-21. Ședința Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. Marți 7 Iunie a avut loc la In­stitutul Român pentru Relațiile Culturale cu Străinătatea o ședință a Comitetului Permanent pentru A­­părarea Păcii din R.P.R. Adunarea a fost deschisă de pre­ședintele Comitetului, maestrul Mi­hail Sadoveaniu, care a dat citire cir­­culării sosite de la Comitetul Con­gresului Mondial al Partizanilor Pă­cii. j­I ! " • Intre altele circulara a anunțat — în cadrul luptei mereu crescânde a masselor pentru pace — apariția a­­propiată a revistei bilunare „Parti­zanii Păcii” care va fi editată, de­ocamdată, în limbile franceză, rusă, engleză, italiană, spaniolă și ger­mană, conform hotărârii Congresului Mondial al Partizanilor Păcii. A fost ales Biroul Executiv, Gru­pul redacțional — care va asigura participarea Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. la redactarea revistei „Partizanii Pă­cii” — și secretarul general. Au fost aleși in Biroul Executiv. Președinte: maestrul Mihail Sa­doveanu. Membri: C. Lepădatu­, membru în Biroul Comitetului Executiv al C.G.M., reprezentant al R.P.R. la Comitetul Permanent al Congresului Partizanilor Păcii; Fiorica Mezin­­cescu, ministru adjunct al învăță­mântului Public, reprezentantă a R. P.R. la Comitetul Permanent al Con­gresului Partizanilor Păcii; L. Răutu, profesor universitar; Gh. Stoica, se­cretar al C.G.M.; Mihail Roller, membru al Academiei R.P.R.; Malița Mircea, membru al C.G. al U.T.M.; Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor din R.P.R.; Acad. Emil (Continuare în pag. 4-a) Tito și banda lui fac jocul imperialiștilor prin voința poporului muncitor Ugosla? Scrisoarea trimisă ziarului nostru de muncitorul Scoicaru Ion de la fabrica metalurgică „Craiova" Nota de răspuns a guvernului so­vietic, la nota guvernului iugoslav a provocat un viu interes în rândurile oamenilor muncii din țara noastră. In meetinguri fulger, muncitorii au înfierat acțiuni­ mârșave ale cli­­cii lui Tito. Dăm mai jos spre pu­blicare textul unei scrisori primită la redacție din partea sudorului Scoicaru Ioan de la fabrica metalurgică „Cra­i­iova”. Tovarășe redactor responsabil. Am citit în ziarul nostru „Scân­teia , nota de răspuns a guvernului sovietic, către guvernul iugoslav, în discuțiile avute cu tovarășii mei de lucru, ne-am întrebat cum poate fi atât de ticălos guvernul iugoslav, ca să aibe ace­e pretenții nerușinate, pe care le pot avea numai capetele cu creeri înfierbântați de îngâmfare și rătăcire. Noi muncitorii știm că num­ai da­torită Uniunii Sovietice, Iugoslavia ca și țara noastră, împreună cu ce­­­lelalte țări de democrație populară, au putut scăpa de fiara hitleristă. Pe când însă țara noastră și celelalte, țări prietene, de democrație populară, pot astăzi să-și păstre independența și să-și construiască prin muncă cinstită, o țară în care clasa munci­toare și țărănimea muncitoare, vor fi scăpate de jugul exploatării și merg­e cu pași uriași , spre a viații mai bună, spre progres, ne­mernicia lui Tito și a clicii sale, tâ­răsc Iugoslavia în brațele capitaliști­lor imperialiști. Dacă Tito și clica sa au uitat toate ajutoarele date d­e U.R.S.S. și astăzi trădează cauza proletaria­tului, noi muncitorii din R.P.R. sun­tem convinși că marea Majoritate a poporului muncitor iugoslav, care este alături de Marea Țară a Socia­lismului, va ști să-i alunge ca pe niște trădători nemernici. Am suferit destul sub stăpânirea burgheză și astăzi când vedem pe Tito și banda lui cum fac jocul im­perialiștilor, peste voința poporului muncitor iugoslav, îi considerăm tră­dători ai clasei muncitoare și al proletariatului internațional. Trimitem cu toată căldura poporu­lui muncitor iugoslav îmbărbătare, curaj și voința hotărîtă, pentru a pu­tea scăpa de acești josnici trădători. SCOICARU ION Sudor la fabrica metalurgică „Cra­iova”. Comitetul Provizoriu al județului Dolj își amenajează un garaj auto model Comitetul Provizoriu al jude­țului Dolj și-a pus în programul de lucru amanajarea unui garaj auto-model în orașul Craiova. Lucrarea s-a și început având sediul pe strada Alexandru I. Cuza, la fostul pasaj D. Po­­pescu. Acest garaj va adăposti toate turismele secțiilor și serviciilor ce aparțin Comitetului Provizo­riu al acestui județ- Aci se vor face reparațiile generale și re­viziile tuturor mașinilor auto­turisme, ce vor fi sosite după te­ren la orice oră din zi și noapte, de către echipele organizate în acest scop. Automobilele vor fi spălate și grefate prin echipe de serviciu în care timp șoferii conducători ai acestora, nu vor mai duce grija unor reparații de o impor­tantă prea mică și nu vor mai munci în plus atât ziua cât și noaptea, îmbunătățindu-li-se ast­fel condițiile de Muncă. Tot în acest garaj se pre­gătește și o sală de cultură pen­tru muncitorii șoferi, care după­ terminarea lucrului și în zilele când nu pleacă pe teren, vor putea să citească spre a-și în­suși și îmbogăți cunoștințele lor din punct de vedere politic, cul­tural și profesional. Porumbul, porcii și chiaburul Nicolae Trancă, din comiuna Laloșu-Vâlcea, a fost „om de vază în comuna sa”, proprie­tar cu multe pogoane de pă­mânt, sgârcit și hapsân de nu mai are pereche. In afară de faptul că exploatează țărăni­mea muncitoare, prin meto­dele cunoscute ale oamenilor de teapa lui, mai face și ne­gustorie la oraș. In toamna trecută, când ță­rănimea își dădea prisosul ei la colectare, pentru a veni în ajutorul muncitorimii dela o­­rașe, chiar orașul nostru s’a sustras dela colectare cu proape 1.000 de gr. porumb.­­a­ Pentru ca să i se șteargă cu buretele fărădelegile, el s’a hotărît să se mute la Bucu­rești și, în acest fel, să dis­pară din fața oamenilor care cunoșteau ticăloșiile făcute de chiabur și se uitau urât la el. La București a început să facă diferite „afaceri” printre care și cea cu porcii. Porcii însă l-au dat într’o zi de gol și după ce organele de control l-au prins a căpătat 4 luni închisoare, amendă și despă­gubiri. Nici în comuna Laloș lu­crurile nu se întâmplaseră așa cum a voit el și organele de Partid și țăranii săraci din sat, l-au demascat și l-au dat pe mâinile asesorilor populari, care l-au judecat și i-au mai dat pe deasupra pedepsei cu porcii, încă un an închisoare, 15.000 lei amendă și 3.000 lei despăgubiri. De acum s’a convins și chia­burul Nicolae Trancă, din La­loș, că și la București și la Laloș tot poporul judecă. GH. ST.

Next