Inainte, iunie 1949 (Anul 6, nr. 1367-1392)
1949-06-10 / nr. 1375
Sä intensificăm munca în întrecerea socialistă pe al doilea trimestru al Planului de Stat Răspunsul muncitorilor și tehnicienilor din fabricile și uzinele din județele Olteniei, chemării la întrecerea socialistă pe al doilea trimestru al Planului de Stat, a muncitorilor și tehnicienilor din întreprinderile fruntașe, a făcut ca în ședințele ce s’au ținut, și în care s’au analizat condițiile specifice fiecărei fabrici în parte, să se ia angajamente concrete care au ca obiectiv îndeplinirea Planului, și deci ridicarea condicilor de trai a oamenilor muncii. In urma ședințelor de prelucrare, muncitorii din fabricile Olteniei, au pornit cu hotărîre la organizarea temeinică a întrecerilor socialiste. Astfel la Depoul C.F.R.-Craiova, muncitorii au și pornit la organizarea întrecerilor individuale pe grupe și secții, prin care au reușit să realizeze depășiri de norme importante, prin aceasta făcând ca loji muncitorii sa ia exemplu de buna organizare efectuată cu ajutorul și sprijinul organizației de Partid și comitetului sindical. Acttor. Dobre Gheorghe, decorat Cu „Medalia Muncii a depășit norma fixată cu 100 la sută, în încărcatul și descărcatul cărbunelui. De remarcat este și faptul că tovarășii de acr prin muncă voluntară au reușit să dea spre utilizare un strung portativ necesar strujirii butonilor cuplări la locomotive, aparat ce scurtează timpul de lucru, și care face ca locomotivele intrate în depou să nu mai fie trimise, spre reparare la București sau în altă parte. La Atelierele C. F. R. Craiova, de asemenea au fost organizate întreceri individuale pe grupe și secții, unde datorită muncii duse de organizația de bază prin agitatorii săi, grupa frână-vagoane, a depășit norma cu 113 la sută iar în loc de 20.270 lei cât primea înainte, acuma a primit 42.235 lei. Tov. Pandurii Dumitru regulator, a primit pe lund Mai 10.837 lei în loc de 5900. Aceasta dovedește că întrecerile organizate dau rezultate îmbucurătoare, care sporesc încrederea în Partid și clasa muncitoare. Cazuri asemănătoare de o bună organizare, ni-i dau și cei de la fabricile metalurgice „Lupta”, „Desrobirea” cât și cei de la fabrica de postav „Oltenia”, „Tăbăcăria Bucovăț”, și altele, unde s-a reușit ca planul de producte pe luna Mai să fie depășit iar muncitori ca Popovici Dumitru, turnător la fabrica „Lupta”, să depășească norma cu 40 la sută, Ispas Ion cu 37 la sută, Titu Stancu cu 34 la sută. La fabrica metalurgică „Desrobirea”, echipa de retorte de la secția cocsărie a tov. Teodorescu Constantin, a despărțit planul pe luna Mai cu sută la sută, fapt ce a făcut ca și salariul lor să crească simțitor. Datorită muncii de agitație din aceste întreprinderi, la tăbăcăria Bucovăf tov, Savu Angela, agitatoare, a reușit să lămurească bine pe muncitorii din fabrică, de importanța întrecerilor socialiste, care au avut ca rezultat depășirea planului de producție pe Tuna Mai cu 20 la sută pe întreaga fabrică. Tot așa și la fabrica de postav „Oltenia”, fruntașe ca tov. Pârvu Nicoleta, Lumezeanu Jani, depășesc norma cu 27 la sută zilnic, depășiri ce contribue serios la îndeplinirea și depășirea Planului de Stat pe al doilea trimestru. Pentru grupele și secțiile angrenate în întrecere socialistă, controlul în îndeplinirea sarcinilor trebue să constitue o serioasă preocupare a comitetelor sindicale, care ajutate și îndrumate de organizațiile de Partid, trebue să aibă o evidență clară a rezultatelor obținute în muncă. Dacă la Depoul CFR, „Desrobirea” și altele, rezultatele obținute de muncitorii angrenați în întrecere, se pot vedea zilnic prin indicatoarele care arată creșterea producției și productivității muncii, nu acelaș lucru se întâmplă la Atelierele C.F.R.-Craiova, unde acestea lipsesc total, ceeace consti- GH. ALBEȘTEANU (Continuare în pag. 4-a) REDACȚIa I Crsioys str. Al. 1. Ctea 3 tel. 26 13 ADMINISTRAȚIA I Strada Popa Șapcă 8, tal. “fesa poștalii plătită tumena este 5* probării Dir. Gem. P. T. T. Nr. 269.942 dim 1947 Cost CEC 60.343 ABONAMENT! Salariați 100 3 ® 1 lunar Farciculad ISO lei lunar Căminele col turai* 200 lei lunar îm stilifițiî și Imtrepr. 500 lei lunar Tractoriștii de la S.M.T. Filiași-Dolj muncesc cu temei pentru repararea cât mai grabnică a mașinilor agricole Munca de lămurire în rândul tractoriștilor S.M.T.-ului Filiași, dusă de agitatorii de Partid, dă rezultate mulțumitoare. Cu mânecile suflecate sunt antrenați în mimică știind bine că nuUiai mtalcind conștient vor putea termina la tiimip și în bun6 condițion reparatul uneltelor pentru sezonul de vară, seceriș și ticeriș. Din cele 22 batoze reparat până în prezent s’au 12, toate cu procese verbale de recepție, rămânând restul de 10 batoze care sunt 80 la sută reparate. Din cele 24 tractatoare care trebuiesc să fie revizuite până în prezent au fost terminate 7 tractoare în bune condițiuni. De asemnenea auai reparat următoarele unelte: 16 vinciuri, 9 pompe de incediu, 12 pluguri diferite și 17 foi de grapă. S’au evidențiat în aceste timpci tractoriștii dela echipa Nr. 3 care repară batozele: Linigu Mirea, Sos Mircea, Săbăduș Vasile și alții. Dela echipa No. 2 tractoare Sârbu Ilie, Velicu Mircea Mitran Dumitru și alții, iar dela echipa No. 1 Lipoveanu Ion, Ionică Ion și Vătăman Ion. Dar tractoriștii nu Muncesc nummai la reparatul mașinilor, totodată duc și Munca de lămurire în rândul masselor, deplasându-se în fiecare Duminică în comunele din plasa Filiași, dând festivaluri artistice și culturale în fața țăranilor Muncitori. Până în prezent au vizitat comunele Filiași, Balta, Fratoștița și COFOTACHE CRĂCIUN (Continuare în pag. 3-a) Pupă ce ani de zile s’au judecat cu chiaburul Pantazache Berindei din Turcinești-Gorj care le apucase pământul Femeii și copiilor lui Ion Faităr li s’a făcut dreptate de către justiția populară Pantazache Berindei este un chiabur în toată regula. Are în comuna Turcinești-Gorj, aproape 100 pogoane pământ iar în Tg.-Jiu 3 corpuri de case. Ion Faităr a fost un croitor de țară în comuna Turcinești, om cu 6 membri de familie și cu numai 2 pogoane de pământ. A muncit r din greu să-și întrețină familia, a trăit în lipsuri și s-a îmbolnăvit de o boală pe care vechile regimuri au lăsat-o la țară, pelagra. Din cauza acestei boale, mintea lui s’a întunecat și acestei sminteli i-au căzut victimă copiii săi, căci, îmbăiat cu țuică de chiaburul Berindei, pelagrosul Ion Faităr și-a „vândut“ chiaburului jumătate din pământ, și dacă nu intervenea punerea sa sub interdicție își lăsa familia pe drumuri. Nimeni din Turcinei nu s’a încumetat să cumpere pănâuri de la un om cu mintea înfurictă. Numai chiaburul Pantazache Berindei a făcut rost de un certificat medical cum că Ion Faitără era sănătos în timpul vânzării, folosind astfel liniștit averea copiilor lui Ion Faităr, care aproape că mureau de foame. In hidoșenia sa chiaburul n’a simțit nicio milă, nicio remușcare pentru fapta lui mârșavă. Dacă Ion Faităr mai putea să facă acte și după punerea sa sub interdicție, Pantazache Berindei i-ar fi luat și celălalt pogon de pământ Acum câțiva ani, Faităr a murit în neagră mizerie. Soția sa chiar înainte ca acesta să moară, a cerut justiției anularea actului făcut de Faităr, arătând că mintea lui a fost întunecată fiind pus chiar în acelaș timp sub interdicție. A depus și act medical și martori la judecată. Justiția de atunci însă era oarbă pentru cei săraci. A plătit bani grei chiaburul, și procesul a fost cocoloșit A mai trecut câtva timp, și iar a venit în fața judecății Maria Faităr să tragă la socoteală pe chiaburul Pantazache Berindei. Și a văzut Maria Faităr, oameni aoui acolo la tribunal. Acești asesori populari, fiii poporului muncitor ,au judecat procesul cu toată inima și dreptatea. Faităr a fost bolnav. Tot satul știe lucrul acesta. Bolnav de minte din cauza pelagrei, nimeni n’ar fi cumpărat pământ de la el. Acestea le-au declarat chiar martorii lui Berindei. Certificatul medical adus de chiabur era dat de complezență de dr. Secară fostul șef al lui Berindei pe când acesta era agent sanitar. A fost limpede pentru justiția nouă că dreptatea este de partea Măriei Faităr și a copiilor săi. Și justiția poporului muncitor a anulat actul de vânzare ce l-a făcut Ion Faităr chiaburului Berindei Pantarache, singurul om din Turcinești, care s-a lăcomit la avutul pelagrafului. DUMITRU TATAROIU Corespondent Sute și sute de oameni ai muncii din Craiova vizitează Expoziția „Viața și opera lui Pușkin în imagini ”( In cadrul sărbătoririi marelui poet rus Alexandru Sergheevici Pușkin, Filiala ABLUS Craiova a deschis în ziua de 5 Iunie a.c. orele 10,30 dimineața, la sediul subfilialei ABLUS No. 1 din Str. Unirii No. 104, „Expoziția A.S. Pușkin”. Expoziția a fost inagurată în cadrul unei ședințe festive, la care au luat parte numeroși oameni ai Muncii. In cuvântul de deschidere rostit de tov. Ivăniel Ion, vicepreședintele Filialei A. R. L. U. S. Craiova, s’au arătat fragmente din viața și opera marelui poet rus. După terminarea expunerii, asistența a trecut la vizitarea expoziției compusă din 65 panouri, arătând cronologic viața Marelui poet, jmtediul, precum și împrejurările politice și sociale în care s-a desfășurat activitatea poetului. Panourile scrise în limba rusă, sunt însoțite de traduceri în limba română atașate la fiecare panou. Primii vizitatori ai expoziției au rămas adânc impresionați de operele atât de variate create de marele poet, precum și de Marea importanță ce se dă azi în Uniunea Sovietică și în țările cu democrație populară, geniului revoluționar al lui Pușkin. Cu această ocazie, cei prezenți la deschiderea acestei expoziții și-au manifestat dorința de a populariza expoziția și de a îndemna cât mai mulți oameni ai muncii să viziteze expoziția care contribue la o cât mai temeinică cunoaștere a artei și culturei devenită patrimoniul taiarei noastre vecină și prietenă, Uniulnea Sovietică. Această expoziție va rămâne în localul subfilialei No. 1 până la data de 20 Iunie a.c. putând fi vizitată zilnic între orele 8-13 și 16-21. ȘT. DIMULESCU Coresp. Gazetele de perete de la șantierele navale S.R.T. și Dinamica din T. Severin trebue să devină factori activi în munca de mobilizare și stimulare a întrecerilor socialiste Gazeta de perete este organul de presă al întreprinderii. Ea este cu atât mai activă, mai folositoare în lupta pe care o duc massele de muncitori, tehniceni și ingineri, pentru îndeplinirea și depășirea Planului, cu cât reflectă mai profund preocupările colectivelor de întreprinderi în toate problemele ca interesează bunul mers al producției. Vizitând cele două șantiere navale din Tr. Severin, SRT, și Dinamica, am putut constata că, gazetele de perete, din aceste întreprinderi pe lângă realizări au și serioase lipsuri. Să vedem cum arată gazetele de perete dela Dinamica. Cum intri pe poarta șantierului și mergi până la birourile sindicatului, întâlnești pe toată aleea nenumărate gazete. Fiecare gazetă în parte tratează despre probleme în general, atât de producție cât și din domeniul politic, social, cultural, etc. O parte tinele cuprind fotomontaje de tineret, femei, munca sportivă, A.R.L.U.S., și actualități din Uniunea Sovietică. O altă parte pozitivă pe care a întreprins-o comitetul redacțional al gazetei de perete de la șantierul „Dinamica” este aceea a popularizării evidențiaților la tablele de onoare. Se popularizează evidențiații Aceste table de onoare sunt schimbate zilnic înfățișând pe toți acei care au depășit norma zilnic dar totodată, alături de cei evidențiați sunt arătați și cei care au rămas codași. Trecând și la șantierul naval S.R.T., vedem că și acolo este introdus acest sistem de popularizare a evidențiaților. De exemplu tabla de onoare de la S.R.T. arată că în ziua de 30 Mai a.c., s’au evidențiat muncitorul, Fota Ion dela construcții cu 186 la sută, și echipa tov. Daia Dumitru cu 101 la sută. O parte negativă pe care o au aceste table de popularizare a evidențiaților este, aceea că se rezumă numai a semnala cu cât a fost depășită norma fără a se face o cât de scurtă caracterizare a fiecăruia de felul cum a ajuns să depășească norma. Ca aspect, gazetele de perete din ambele șantiere sunt destul de atractive. Articolele însă sunt foarte puține și scrise numai de câțiva muncitori și de cele mai multe ori la aceiași gazetă de perete sunt scrise 2 sau 3 articole de acelaș muncitor cum de exemplu este în gazeta dela S.R.T. In afară de acestea, articolele srabătute în presa de Partid și înal îează probleme generale deja disdollea rând puținul material local nu e redat sub lumina unei critici curajoase și a unei deschise autocritici, încă o lipsă este acela că gazetele de perete sunt citite de un număr redus de muncitori și aceasta fiindcă articolele sunt prea lungi. Una din îndatoririle de frunte ale comitetelor de redacție, este de a studia înainte de redactare conținutul și felul de tratare al problemelor ce trebue să cuprindă articolele respective. Ele mai au ca sarcină de a clasifica aceste articole în ordinea importanței problemelor, trebuind să fie scrise de cât mai mulți muncitori. Colectivele de redacție trrebuesc să*și intensifice munca In munca pentru redactartea gazetei de perete, referindu-ne totodată și la table de onoare, colectivului redacțional îi revin sarcini foarte importante. De felul cum își planificai Munca, de felul cum pătrunde problemele și înțelege misiunea gazetei de perete, depinde apariția în bune condițiuni a organului de presă al șantierului. In această activitate ședințele de redacție îndeplinesc un rol însemnat și de aceea colectivele de presă, au îndatorirea să pășească în mod hotărîtor la îndeplinirea acestor lipsuri și la aplicarea sarcinilor puse de Partidul nostru. Ajutate de organizațiile de Partid și comitetele de fabrică, colectivele de redacție respective vor putea de-1 * 3 * * 6 veni puternici factori mobilizatori și 1 * 3 * * 6 organizatori ai întrecerilor socialiste, contribuind astfel au succes la îndepinrea și depășirea Planului nostru de Stat și deci la făurirea unui trai mai bun pentru întreg poporul muncitor. i [ . CONST. DAVID FILIALA A.R.Nr.8. CRAIOVA anunță că „EXPOZIȚIA PUȘKIN“, aflată la sediul Subfilialei A.R.L.U.S. Nr. 1 din str. Unirii Nr. 104, este deschisă până la data de 20 Iunie a. c. și poate fi vizitată zilnic între orele 8-13 și 16-21. Ședința Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R. P. R. Marți 7 Iunie a avut loc la Institutul Român pentru Relațiile Culturale cu Străinătatea o ședință a Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. Adunarea a fost deschisă de președintele Comitetului, maestrul Mihail Sadoveaniu, care a dat citire circulării sosite de la Comitetul Congresului Mondial al Partizanilor Păcii. jI ! " • Intre altele circulara a anunțat — în cadrul luptei mereu crescânde a masselor pentru pace — apariția apropiată a revistei bilunare „Partizanii Păcii” care va fi editată, deocamdată, în limbile franceză, rusă, engleză, italiană, spaniolă și germană, conform hotărârii Congresului Mondial al Partizanilor Păcii. A fost ales Biroul Executiv, Grupul redacțional — care va asigura participarea Comitetului Permanent pentru Apărarea Păcii din R.P.R. la redactarea revistei „Partizanii Păcii” — și secretarul general. Au fost aleși in Biroul Executiv. Președinte: maestrul Mihail Sadoveanu. Membri: C. Lepădatu, membru în Biroul Comitetului Executiv al C.G.M., reprezentant al R.P.R. la Comitetul Permanent al Congresului Partizanilor Păcii; Fiorica Mezincescu, ministru adjunct al învățământului Public, reprezentantă a R. P.R. la Comitetul Permanent al Congresului Partizanilor Păcii; L. Răutu, profesor universitar; Gh. Stoica, secretar al C.G.M.; Mihail Roller, membru al Academiei R.P.R.; Malița Mircea, membru al C.G. al U.T.M.; Zaharia Stancu, președintele Uniunii Scriitorilor din R.P.R.; Acad. Emil (Continuare în pag. 4-a) Tito și banda lui fac jocul imperialiștilor prin voința poporului muncitor Ugosla? Scrisoarea trimisă ziarului nostru de muncitorul Scoicaru Ion de la fabrica metalurgică „Craiova" Nota de răspuns a guvernului sovietic, la nota guvernului iugoslav a provocat un viu interes în rândurile oamenilor muncii din țara noastră. In meetinguri fulger, muncitorii au înfierat acțiuni mârșave ale clicii lui Tito. Dăm mai jos spre publicare textul unei scrisori primită la redacție din partea sudorului Scoicaru Ioan de la fabrica metalurgică „Craiiova”. Tovarășe redactor responsabil. Am citit în ziarul nostru „Scânteia , nota de răspuns a guvernului sovietic, către guvernul iugoslav, în discuțiile avute cu tovarășii mei de lucru, ne-am întrebat cum poate fi atât de ticălos guvernul iugoslav, ca să aibe acee pretenții nerușinate, pe care le pot avea numai capetele cu creeri înfierbântați de îngâmfare și rătăcire. Noi muncitorii știm că numai datorită Uniunii Sovietice, Iugoslavia ca și țara noastră, împreună cu celelalte țări de democrație populară, au putut scăpa de fiara hitleristă. Pe când însă țara noastră și celelalte, țări prietene, de democrație populară, pot astăzi să-și păstre independența și să-și construiască prin muncă cinstită, o țară în care clasa muncitoare și țărănimea muncitoare, vor fi scăpate de jugul exploatării și merge cu pași uriași , spre a viații mai bună, spre progres, nemernicia lui Tito și a clicii sale, târăsc Iugoslavia în brațele capitaliștilor imperialiști. Dacă Tito și clica sa au uitat toate ajutoarele date de U.R.S.S. și astăzi trădează cauza proletariatului, noi muncitorii din R.P.R. suntem convinși că marea Majoritate a poporului muncitor iugoslav, care este alături de Marea Țară a Socialismului, va ști să-i alunge ca pe niște trădători nemernici. Am suferit destul sub stăpânirea burgheză și astăzi când vedem pe Tito și banda lui cum fac jocul imperialiștilor, peste voința poporului muncitor iugoslav, îi considerăm trădători ai clasei muncitoare și al proletariatului internațional. Trimitem cu toată căldura poporului muncitor iugoslav îmbărbătare, curaj și voința hotărîtă, pentru a putea scăpa de acești josnici trădători. SCOICARU ION Sudor la fabrica metalurgică „Craiova”. Comitetul Provizoriu al județului Dolj își amenajează un garaj auto model Comitetul Provizoriu al județului Dolj și-a pus în programul de lucru amanajarea unui garaj auto-model în orașul Craiova. Lucrarea s-a și început având sediul pe strada Alexandru I. Cuza, la fostul pasaj D. Popescu. Acest garaj va adăposti toate turismele secțiilor și serviciilor ce aparțin Comitetului Provizoriu al acestui județ- Aci se vor face reparațiile generale și reviziile tuturor mașinilor autoturisme, ce vor fi sosite după teren la orice oră din zi și noapte, de către echipele organizate în acest scop. Automobilele vor fi spălate și grefate prin echipe de serviciu în care timp șoferii conducători ai acestora, nu vor mai duce grija unor reparații de o importantă prea mică și nu vor mai munci în plus atât ziua cât și noaptea, îmbunătățindu-li-se astfel condițiile de Muncă. Tot în acest garaj se pregătește și o sală de cultură pentru muncitorii șoferi, care după terminarea lucrului și în zilele când nu pleacă pe teren, vor putea să citească spre a-și însuși și îmbogăți cunoștințele lor din punct de vedere politic, cultural și profesional. Porumbul, porcii și chiaburul Nicolae Trancă, din comiuna Laloșu-Vâlcea, a fost „om de vază în comuna sa”, proprietar cu multe pogoane de pământ, sgârcit și hapsân de nu mai are pereche. In afară de faptul că exploatează țărănimea muncitoare, prin metodele cunoscute ale oamenilor de teapa lui, mai face și negustorie la oraș. In toamna trecută, când țărănimea își dădea prisosul ei la colectare, pentru a veni în ajutorul muncitorimii dela orașe, chiar orașul nostru s’a sustras dela colectare cu proape 1.000 de gr. porumb.a Pentru ca să i se șteargă cu buretele fărădelegile, el s’a hotărît să se mute la București și, în acest fel, să dispară din fața oamenilor care cunoșteau ticăloșiile făcute de chiabur și se uitau urât la el. La București a început să facă diferite „afaceri” printre care și cea cu porcii. Porcii însă l-au dat într’o zi de gol și după ce organele de control l-au prins a căpătat 4 luni închisoare, amendă și despăgubiri. Nici în comuna Laloș lucrurile nu se întâmplaseră așa cum a voit el și organele de Partid și țăranii săraci din sat, l-au demascat și l-au dat pe mâinile asesorilor populari, care l-au judecat și i-au mai dat pe deasupra pedepsei cu porcii, încă un an închisoare, 15.000 lei amendă și 3.000 lei despăgubiri. De acum s’a convins și chiaburul Nicolae Trancă, din Laloș, că și la București și la Laloș tot poporul judecă. GH. ST.