Inainte, iulie 1951 (Anul 8, nr. 1999-2024)
1951-07-22 / nr. 2017
2 Direcția Generală a Rezervelor de Muncă Serviciul Regional Dolj — Craiova Comu în conformitate cu prevederile Decretului Prezidiului Marii Adunări Naționale Nr. 68 privind calificarea și repartizarea rezervelor de muncă, și a Hotărîrii Consiliului de Miniștrii Nr. 399 pentru înființarea Direcției Generale a Rezervelor de Muncă de pe lângă Consiliul de Miniștri publicate în Buletinul Oficial Nr. 56 din 18 Mai 1951, se pune în vedere tuturor instituțiilor, întreprinderilor de Stat, cooperativelor de orice fel, organizațiilor comerciale, economice și sociale, publice sau particulare, care au obligațiunile legale să se aplice și să se respecte întocmai cunoscând că caz contrariu devin pasibile de sancîațiunile Codului Penal și a Decretului 183/949, pentru sancționarea infracțiunilor economice și a celorlalte legi speciale în vigoare. In problema repartizării organizate a brațelor de muncă, conform art. 4 din Decretul 86/949 și art. 1, din Decizia Nr. 44209/949, unitățile menționate mai sus sunt obligate să declare la Serviciul Regional al Rezervelor de Muncă, în termen de 24 ore, toate locurile vacante în vederea repartizării celor înscriși în evidențele Serviciului fiind strict interzisă ocuparea locurilor vacante fără prealabila repartizare făcută de acest Serviciu. Pe viitor, locurile vacante ce se vor ivi, în Raioanele Balș, Corabia și Caracal, vor fi declarate și complectate in condițiunile de mai sus la biroul raional al rezervelor de muncă Caracal, iar posturile vacante din celelalte Raioane vor fi comunicate la biroul raionului și orașului Craiova din str. I. V. Stalin Nr. 90 bis. In problema transferurilor dintr’o instituție în alta, întreprinderile trebue să știe dacă astfel de transferuri sunt făcute între unități ale aceluiaș departament, nu este nevoie de nicio formă. Dacă însă un salariat dorește să se transfere de la un Minister la altul, sau la unități dependente de Ministere diferite, acest lucru nu se poate face decât pe cale de demisie aprobată și o nouă încadrare. In acest caz, este obligatorie declararea locului vacant și foaie de repartizare. Totuși, în principiu transferările trebuesc evitate pentru lichidarea fluctuației brațelor de muncă și asigura* n icat rea unui cadru permanent al fiecirei întreprinderi. In legătură cu stricta aplicare a Hotărîrii Consiliului de Miniștri1. Nr. 502/950, pentru introducerea carnetelor de muncă și stăvilirea fluctuației brațelor de muncă, întreprinderile trebuie să aplice următoarele dispozițiuni: Este oprită angajarea acelora care au părăsit samavolnic unitățile în care au lucrat. In cazul când salariatul a părăsit fără motiv unitatea, angajarea acestuia nu va putea fi făcută decât cu avizul serviciului regional al rezervelor de muncă. Pentru angajarea, în afară de actele prevăzute în regulamentul de ordine interioară, salariatul să prezinte carnetul de muncă trebuie sau dovada cu privire la activitatea in câmpul muncii pe ultimile 6 luni conform art. 5 din H.S. M., Nr. 502/ 950, eliberată de Sfatul Popular al Comunei unde domiciliază. Pentru a evita eventualele abuzuri sau declarații false din partea unora din salariați care ar părăsi întreprinderea fără a-și ridica carnetul de muncă, unitățile sunt obligate a depune la Serviciul de Repartizare Regional, în termen de 15 zile de la data părăsirii unității, carnetele de muncă ale acestora cu mențiunea „părăsit întreprinderea fără motiv”. In acelaș timp administrația unității în termen de 3 zile de la plecarea samavolnică a salariatului, să întreprindă cercetări pentru a stabili cauzele plecării și eventual locul unde salariatul s’a prezentat spre angajare semnalând deîndată Serviciului Regional cazurile când alte unități i-au angajat pe aceștia fără respectarea art. 5 din H. C. M. 502/950 și Decretului 86/949. In problema calificării profesionale și pentru întocmirea evidenței precise și a planificării brațelor de muncă calificate, în regiunea noastră, toate instituțiile și întreprinderile sunt obligate să anunțe din timp serviciul regional al rezervelor de muncă înființarea sau organizarea tuturor cursurilor și a școlilor de calificare pentru a putea fi asigurate cu necesarul de elevi recrutați din afara cadrelor proprii, arătându-ne amănunțit toate condițiunile de admitere la aceste cursuri. nicimoșfințare Cooperativa raională orășenească „7 Noembrie” din Craiova, str. Karl Marx nr. 26, aduce la cunoștința membrilor săi că a început distribuirea carnetelor de membru cooperator, pe întreprinderi și instituții. In acest sens toate instituțiile și întreprinderile din Craiova, sunt rugate a întocmi tabele de membri cooperatori, cuprinzând numele și pronumele, strada și nr, precum și profesiunea, împreună cu adeverințele de reînregistrare, și a le depune la biroul asociați al cooperativei pentru a se elibera carnete de cooperator. Membrii cooperatori proveniți din fosta cooperativă CFR 16 Februarie 1933, deasemeni, vor întocmi tabele pe întreprinderi, anexând totodată carnetul de consumator și livretul de societar și depuneri, iar posesorii de carnet de membru din fostul oficiu de aprovizionare CFR, le vor depune odată cu celelalte carnete de cooperator, aceasta pentru a se putea viza partea socială dela fostul oficiu de aprovizionare CFR la cooperativa 7 Noembrie. Distribuirea carnetelor va începe dela data de 25 Iulie a.c, până la 1 Septembrie a.c. Biroul asociați al cooperativei funcționează în fiecare zi dela orele 7-14, iar Marțea și Vinerea și după masă dela 16,30—19,30. PUBLICITATE — Fructe de tot felul {caise, zarzăre, corcodușe, prune, piersici, mere, etc.), cumpără orice cantități Fructul Românesc Craiova, telefon 11.20. — Autocamion în stare buna de funcționare, cumpără Fructul Românesc Craiova, telefon 11.20. — Enea Paraschiva Craiova a pierdut buletinul de identitate nr. 083960/2954 din 1950, eliberat de Miliția Dolj. Se declară nul 443 — Perpelea Nistor Craiova, pierdut certificat de 4 clase elementare nr. 1/18 din 1950, eliberat de școala elementară nr. 5 băeți din Craiova. 442 Se declară nul. — Popescu Theodor, Craiova a pierdut permisul de conducere auto nr. 1891 din 3 Mai 1929 eliberat de Miliția Craiova. 440 Se declară nul. — Socalici Nicolae Craiova a pierdut adeverința de patru clase primare eliberată de școala elementară nr. 5 băeți Craiova. Se declară nulă. 437 — Mihai Virgil Craiova, pierdut ordinul de serviciu nr. 157.449 pe distanța Craiova-Coșoveni eliberat de sectorul de centralizare TCI Craiova. 439 I Se declară nul. — Roza Penchas Craiova, pierdut buletinul de identitate, eliberat de Miliția Dolj. 441 Se declară nul. — Scorobogacea Anatolie Rm. Vâlcea, pierdut buletinul din de identitate nr. 25846/949 emis de Miliția din Rm. Vâlcea și cartela de îmbrăcăminte tip C eliberată de serviciul comercial al Sfatului regional Rm. Vâlcea. 438 Se declară nule. ANUNȚ Se distribue ghiață la domiciliu. Bloc mic 55 lei. Bloc mare 110 lei. Abonamente lunare se fac la întreprinderea „Progresul”, calea București nr. 41. Telefon 25-23. LOTO I SAPTAMANAL Rezultatul tragerii din ziua de 16 Iulie 1951 Au fost extrase din urnă următoarele numere : 50-44-46-37-87-64-42-7-53-25 Premiul este de lei 503.168. INAINTE iureșul dela batoză Saltă măi și chiuie! Uiu-iu-ți cum băue Laturile, lingurile Legănând belșugurile! Prin văpaia jariștei, Peste -ntinsul pajiștei, Trece Ion al Dariei Spre mijlocul ariei, In spre plinul stogurilor, In forfota carălor In iureșul tructului, Bătălia rodului, E semeț, semeț voinicul! Mângâie cu ochii spicul Plin de boabe doldura Bată-mi-l’ar volbura! !, Mi ■ ■ j » La batozu-i mare sârg, O codană dată’n pârg, Cu trup sprinten de olteancă Harnică colectiveancă, S-a poftit la întrecere încă dela secere.Și acuma chiamă-mi-1; Ion răspunde: iată-mi-1! Prinde snopii și-i desface: „Pâinea asta-i pentru pace!’1 „Rodul asta-i pentru Plan: „Inc’un os pentru dușmani” Crunt chiaburii șuieră, Iară Ion le flueră... „Uiu-iu, pui de năpârci! „Sufletul vi-i plin de vârci, „Și vă roade’n inimi—roade— . „Când vedeți atâtea roade” Și pe Ion al Dariei Sus pe vârful ariei!... ST. BOSSUN Regionala A.R.L.U.S. în colaborare cu Uniunea Scriitorilor din R. P. R., filiala Craiova, anunță pentru Luni 23 Iulie ora 7 seara prezentarea romanului sovietic „Apă vie“ de A. Cojevnicov. Prezentarea va avea loc , iii! , «■ I On 4.1 I ... în sala Sindicatului Poligrafie Presă și Cultură din strada Kogălniceanu Nr. 1. VLADIMIR MAIAkOVSCHI „Cel mai bun și mai talentat poet al epocii sovietice” așa cum l-a numit marele Stalin. Vladimir Maiakovschi s-a născut în Caucaz, satul Bagdadi la 19 iulie 1894. Biografia și-o face singur la întrebarea unui glas, din sală, cu ocazia expoziției care-i înfățișa opera până îin 1930, anul morții sale: „Am 35 de ani, am particulă, nu posed bunuri imobiliare, n’am făcut niciodată comerț, n’am exploatat pe nimeni, din timp ce pe mine m’au exploatat cât au putut”. Maiakovschi este poetul care a creeat poezia, nouă,, realist-socialistă, revoluționară. Din primele sale manifestări se interesează în primul rând de raporturile care trebuiesc să existe între artă și viață. „Avem nevoe de verb pentru viață” scria poetul într-un articol încă din 1914. „Nu admitem o artă inutilă”. Această problemă a raporturilor între poet și popor ocupă un loc însemnat în estetica lui Maiakovschi. Chiar în epoca lui prerevoluționară se poate observa că drumul poetului nu era alături de estetizanții decadenți ai burgheziei ci dimpotrivă alături de lagărul literaturii revoluționare al cărui șef incontestat era Gorki. De altfel trebue semnalat că atenția prietenească a marelui Gorki a jucat un rol însemnat în formarea și desvoltarea personalității sale poetice. Gorki, a apreciat în mod deosebit, începuturile poetice ale lui Maiakovschi. „Este un poet, un mare poet — zicea el”. Pentru a-l face mai bine să înțeleagă valoarea socială a activității poetului, Gorki i-a prilejuit contactul cu masime largi chemându-l să colaboreze la revista progresistă revoluționară, „Lietopis” și i-a publicat chiar în editura „Parus” un volum de poeme (Vălul). Astfel poetul se convinge din ce în ce mai mult că opera poetului trebue să fie bine ancorată în realitățile timpului, că seva ei trebue căutată în viață, în lupta revoluționară ■ a poporului; • in aspirațiile pe care poporul le are. Maiakovschi râde de poezia scrisă numai pentru a distra pe burghezii girași, socotind aceasta poezie ruptă de popor. Nu ne trebue o poezie — scria el în 1915 — care să scârță’e niște rime într’un amestec de dragoste și privighetori în timp ce strada se svârcolește în mutismul său in neputința de a-și spune cuvântul. Sarcina poetului este deci să fie cântărețul acestei străzi în neputință de a vorbi, să compună versuri care să ridice massele, să le avânte pe drumul revoluției. Nu este de mirare așadar că Maiakovschi vede în marea Revoluție Socialistă din Octombrie, evenimentul epocal care dă prilej masselor să-și spună cuvântul, să făurească pentru ele și pentru viitor o lume nouă. Dela început deci va pune talentul său în slujba luptei revoluționare. „Am muncit toată viața nu ca să scriu nimicuri destinate să încânte și să mângăe urechea... De ce să scriu despre dragostea lui Pătru și a Măriei și să nu mă consider ca o parte din statul care construește viața?... Poetul nu este un vis care se plimbă ca un miel frezat și behăe pe teme lirice și amoroase. Acela e poet care în ascuțita noastră luptă de clasă își dă condeiul său arsenalului proletariatului, care nu disprețuiește nici o muncă, nici o temă a revoluției, a construcției economiei naționale și scrie versuri de propagandă asupra oricărei teme”. Pe acest drum a mers Maiascovschi. In splendidul poem „150 milioane” se vede lupta lui revoluționară. Poezia lui este profund politică, o poezie leninistă de partid. La începutul anului 1920, Maiakovschi a combătut cu vigoare încercările decadente de a despărți arta de viață, de a îneca spiritul de partid în artă. O serie de curente decadente: „Frații Serapion”, „Imaginiștii”, „Acmeiștii”, predicau o literatură a ideilor deslipite de viață. împotriva lor se ridică Maiakovschi și scrie, desenează, lipește afiși, face muncă de toate zilele la R.O S.T.A. (Agenția Telegrafică Sovietică). Aici însă poetul se leagă și mai mult de lupta de zi de zi a masselor și înțelege că pentru a cânta noul, trebue și o formă nouă. Elimină deci din arta sa schematismul și abstractul. Se inspiră din viguroasa și realista poezie populară. Combate cu arma condeiului intervenția străină și contrarevoluționară. Il interesează faptele simple dar vii ale construirii socialismului. Așadar, Maiakovschi ține pas cu timpul. Cântă revoluția la început, dar știe să treacă la o etapă nouă atunci când puterea sovietică trece la construirea bazelor socialismului. Capodopera lui Maiakovschi este marele poem despre „LENIN” care poate fi numit manifestul politic al esteticii socialiste. Ceea ce trebue admirat la Maiakovschi este marea sa dragoste de Patria Socialistă. In călătoria la New York, el se simte străin. Spune răspicat că deși vede unele lucruri bune (relativ la tehnică) totuși întreaga societate miroase a descompunere. Deși lumina electrică face concurență soarelui, totuși în America , oímul se simte în mormânt. Și aceste aprecieri fac parte din atitudinea revoluționară a poetului. El vede larg și departe. Vede orizontul luminos pe care merge puterea sovietică spre deosebire de prăpastia de care se apropia și se apropie tot mai mult lumea putregăită a imperialismului. Patriotismul înflăcărat revoluționar al lui Maiakovschi a fost remarcat de Kalinin: „Imi pare că Maiakovschi este un măreț exemplu de devotament față de poporul sovietic. El se consideră ca un soldat al revoluției și era astfel prin natura operei sale. El caută să găsească în popor nu numai conținutul dar și forma operei sale poetice”. De aceea influența lui Maiakovschi a fost mare. Poeții Louis Aragon, Nazim Hikmet, ori O. Simonov (Dușmani și prieteni); Bajan (Impresii din Anglia); Mirzo Tursun Zade (Balade indiene) sunt urmașii direcți ai lui Maiakovschi. Opera acestui mare poet revoluționar trebue să constituie un îndemn în munca de toate zilele a condeierilor noștri. Și,, nouă ne este dat de intersul înainte al lumii să cântăm1 transformarea socialistă a Patriei noastre, ION SCHINTEE. O bibliotecă bine organizată Biblioteca gospodăriei colective „Octombrie Roșu” din comuna Mârșani, raionul Sadova contribuie în mare măsură la ridicarea nivelului politico-ideologic-cultural al membrilor colectiviști. De biblioteca acestei gospodării colective se îngrijește tânărul UTM-ist Ion Pârșcoveanu, care este ajutat de responsabilul Colțului Roșu, tov. Nedelcuț Constantin. Biblioteca are un număr de 680 cărți și broșuri, în afară de colecțiile „îndrumătorul cultural”, „Albina”, „Cultura poporului” și alte reviste. Organizându-și bine munca, bibliotecarul a reușit a antrena numeroși colectiviști. Deasemeni, desvoltând dragostea colectiviștilor de a citi cât mai multe cărți și broșuri ideologice, în prezent la câmp, în orele libere sau repausului pentru masă, se citesc cărți. De pildă cititul se face pe brigăzi sau echipe, un ajutor prețios dând în realizarea acestor obiective responsabilii echipei a II-a și a IV-a tov. Ionică Constantin și Vasile Burada. Cu mult drag, citesc colectiviștii despre viața colhoznicilor sovietici, felul cum își organizează ei munca, despre roadele ce le obțin prin aplicarea metodelor avansate de muncă, etc. Printre cei mai activi cititori se găsesc Ana Mușu din brigada II, UTM-ista Burada Maria, Ștefan Marciu sau Nicolae Dănilă care au citit numeroase cărți. Pentru buna desfășurare a muncii de bibliotecar un mai mare sprijin trebuie să acorde secretarul organizației de bază UTM, tov. Ion R. Popescu care nu a desfășurat până acum nici o muncă în rândul pentru a-l îndruma să tineretului citească cărți, fapt ce va contribui la ridicarea nivelului politic, ideologic și cultural al acestora. Biblioteca trebue in regiunea noastră toate căminele culturale s’au străduit să sprijine cât mai mult campania de recoltare, prin toate mijloacele pe care le au la îndemână : concursului pregătiri în vederea echipelor artistice, biblioteci volante la arii, lozinci mobilizatoare, articole la gazetele de arci și cetățenești, și altele care au scopul de a ridica nivelul cultural și politic al țăranilor muncitori. In această perioadă destul de importantă pentru munca culturală, căminul cultural din comuna Calopăr raionul Craiova, a neglijat munca de răspândirea cărții, de sprijinire a difuzării ei, legată de campania agricolă. Așa spre exemplu, colectivul de conducere al căminului a dus câteva cărți și broșuri la una din ariile comunei dar ele au să fie... bibliotecă fost aruncate într’un dulap cu medicamente, astfel că ele nu se pot deosebi din pachetele cu vată și medicamente. Tovarășa responsabilă a colțului sanitar Dumitru Maria nu s-a sesizat de aparența dezordonată a cărților pe care le avea în primire și nici să recomande țăranilor muncitori pentru a le citi în grupuri sau individual. Rostul cărților tipărite și redactate de către clasa muncitoare, este mare nu așa cum a fost înțeles de coducerea căminului Cultural Calopăr. Ele trebuie să umble, să colinde din mână în mână și din casă în casă, să dea și la alții din învățăturile pe care Partidul le pune la îndemâna oamenilor muncii în făurirea unei vieți mai bune. Conditiuni de admitere in Institutul de Arta cinematografica Institutul Superior de Invățămât Cinematografic are menirea să pregătească oameni talentați, cu o înaltă calificare în domeniul artei cinematografice, pătrunși de o adâncă dragoste față de poporul a cărui viață și luptă trebue să o oglindească în filme. In anul școlar 1951-1952, Institutul de Artă Cinematografică funcționează cu următoarele secții: 1. Regie. 2. Operatori de luat vederi. 3. Actori. In scopul de a înlesni candidaților din întreaga țară, posibilități de a se prezenta la examen, s’au instituit subcomisii regionale pentru verificarea prealabilă a aptitudinilor. Aceste subcomisii vor funcționa în mai multe orașe mari din țară, printre care și Craiova pentru regiunile Dolj, Gorj, Vâlcea și Teleorman. Se pot prezenta la probele pentru verificarea prealabilă a aptitudinilor, în fața subcomisiilor din centrele menționate mai sus, pentru oricare din secțiile Institutului, absolvenți ai actualelor licee, școli medii tehnice, școli pedagogice și școli medii tehnice profesionale, precum și absolvenți ai fostelor licee teoretice, industriale și comerciale (conform normelor Ministerului învățământului Public). Candidații vor trebui să aibă vârsta între 18-25 ani. înscrierile la probele pentru verificarea prealabilă a aptitudinilor se fac în baza unei simple cereri adresată subcomisiei din Craiova. Cererile se vor depune la întreprinderea cinematografică regionala Dolj, strada Al. Cuza nr. 3, până la 31 Iulie 1951. Probele prealabile se vor ține între 25 Iulie, și 5 August inclusiv, și sunt eliminatorii. Candidatul reușit la probele pentru verificarea prealabilă a aptitudinilor, va primi din partea subcomisiei „o dovadă de recomandare” și numai în baza acestei dovezi se va putea înscrie la examenul de admitere care se va ține în București. Pentru înscrierea la examenul de admitere, candidații vor completa o cerere tip de înscriere pe care o vor înainta între 10-18 August 1951 secretariatului Institutului de Artă Cinematografică, Bd. 6 Martie, nr. 65. Cererea tip de înscriere se va ridica de la subcomisie odată cu dovada de recomandare. Pentru actele necesare, se vor lua informații de la sediul întreprinderii cinematografice regionale Dolj, unde se poate studia prospectul. Asemenea prospecte se mai pot consulta și la organizațiile UTM regional și orășenesc, secția culturală și secția învățământ a Sfatului Popular regional și local, căminele culturale, secretariatele școlilor medii și licee, sindicate și unitățile cinematografice ca aparțin întreprinderii. In aceleași condiții se va desfășura și examenul pentru școala de specializare cinematografică pentru operatorii de luat vederi, care va funcționa tot la București și are o durată de un an. La această școală se pot prezenta însă candidați până la vârsta de 30 ani, de profesie fotografi.