Inainte, iulie 1951 (Anul 8, nr. 1999-2024)

1951-07-22 / nr. 2017

2 Direcția Generală a Rezervelor de Muncă Serviciul Regional Dolj — Craiova Comu în conformitate cu prevederile De­cretului Prezidiului Marii Adunări Naționale Nr. 68 privind calificarea și repartizarea rezervelor de muncă, și a Hotărîrii Consiliului de Miniștrii Nr. 399 pentru înființarea Direcției Ge­nerale a Rezervelor de Muncă de pe lângă Consiliul de Miniștri publicate în Buletinul Oficial Nr. 56 din 18 Mai 1951, se pune în vedere tuturor instituțiilor, întreprinderilor de Stat, cooperativelor de orice fel, organiza­țiilor comerciale, economice și sociale, publice sau particulare, care au obli­gațiunile legale să se aplice și să se respecte întocmai cunoscând că caz contrariu devin pasibile de sanc­îa­țiunile Codului Penal și a Decretului 183/949, pentru sancționarea infrac­țiunilor economice și a celorlalte legi speciale în vigoare. In problema repartizării organi­zate a brațelor de muncă, conform art. 4 din Decretul 86/949 și­­ art. 1, din Decizia Nr. 44209/949, unitățile menționate mai sus sunt obligate să declare la Serviciul Regional al Re­zervelor de Muncă, în termen de 24 ore, toate locurile vacante în vederea repartizării celor înscriși în evidențele Serviciului fiind strict interzisă ocu­parea locurilor vacante fără preala­bila repartizare făcută de acest Ser­viciu. Pe viitor, locurile vacante ce se vor ivi, în Raioanele Balș, Corabia și Ca­racal, vor fi declarate și complectate in condițiunile de mai sus la biroul raional al rezervelor de muncă Ca­racal, iar posturile vacante din cele­lalte Raioane vor fi comunicate la bi­roul raionului și orașului Craiova din str. I. V. Stalin Nr. 90 bis. In problema transferurilor dintr’o instituție în alta, întreprinderile tre­­bue să știe dacă astfel de transferuri sunt făcute între unități ale aceluiaș departament, nu este nevoie de nicio formă. Dacă însă un salariat dorește să se transfere de la un Minister la altul, sau la unități dependente de Ministere diferite, acest lucru nu se poate face decât pe cale de demisie aprobată și o nouă încadrare. In acest caz, este obligatorie declararea locului vacant și foaie de repartizare. Totuși, în principiu transferările tre­­buesc evitate pentru lichidarea fluc­tuației brațelor de muncă și asigura*­ n i­c­a­t­ rea unui cadru permanent al fiecirei întreprinderi. In legătură cu stricta aplicare a Hotărîrii Consiliului de Miniștri1­. Nr. 502/950, pentru introducerea carnetelor de muncă și stăvilirea fluctuației bra­țelor de muncă, întreprinderile trebuie să aplice următoarele dispozițiuni: Este oprită angajarea acelora care au părăsit samavolnic unitățile în care au lucrat. In cazul când salariatul a părăsit fără motiv unitatea, angajarea a­cestuia nu va putea fi făcută decât cu avizul serviciului regional al rezer­velor de muncă. Pentru angajarea, în afară de ac­tele prevăzute în regulamentul de ordine interioară, salariatul să prezinte carnetul de muncă trebuie sau dovada cu privire la activitatea in câmpul muncii pe ultimile 6 luni con­form art. 5 din H.­­S. M., Nr. 502/ 950, eliberată de Sfatul Popular al Comunei unde domiciliază. Pentru a evita eventualele abuzuri sau declarații false din partea unora din salariați care ar părăsi întreprin­derea fără a-și ridica carnetul de mun­că, unitățile sunt obligate a depune la Serviciul de Repartizare Regional, în termen de 15 zile de la data pără­sirii unității, carnetele de muncă ale acestora cu mențiunea „părăsit între­prinderea fără motiv”. In acelaș timp administrația uni­tății în termen de 3 zile de la plecarea samavolnică a salariatului, să între­prindă cercetări pentru a stabili cau­zele plecării și eventual locul unde sa­lariatul s’a prezentat spre angajare semnalând deîndată Serviciului Re­gional cazurile când alte unități i-au angajat pe aceștia fără respectarea art. 5 din H. C. M. 502/950 și Decre­tului 86/949. In problema calificării profesionale și pentru întocmirea evidenței precise și a planificării brațelor de muncă calificate, în regiunea noastră, toate instituțiile și întreprinderile sunt obli­gate să anunțe din timp serviciul re­gional al rezervelor de muncă înfiin­țarea sau organizarea tuturor cursuri­lor și a școlilor de calificare pentru a putea fi asigurate cu necesarul de e­­levi recrutați din afara cadrelor pro­prii, arătându-ne amănunțit toate condițiunile de admitere la aceste cursuri. nicimoșfințare Cooperativa raională orășenea­scă „7 Noembrie” din Craiova, str. Karl Marx nr. 26, aduce la cu­noștința membrilor săi că a înce­put distribuirea carnetelor de mem­bru cooperator, pe întreprinderi și instituții. In acest sens toate instituțiile și întreprinderile din Craiova, sunt rugate a întocmi tabele de mem­bri cooperatori, cuprinzând numele și pronumele, strada și nr, precum și profesiunea, împreună cu ade­verințele de reînregistrare, și a le depune la biroul asociați al coo­perativei pentru a se elibera car­nete de cooperator. Membrii cooperatori proveniți din fosta cooperativă CFR 16 Fe­bruarie 1933, deasemeni, vor în­tocmi tabele pe întreprinderi, a­­nexând totodată ca­rnetul de con­sumator și livretul de societar și depuneri, iar posesorii de carnet de membru din fostul oficiu de a­­provizionare CFR, le vor depune odată cu celelalte carnete de coo­perator, aceasta pentru a se putea viza partea socială dela fostul o­­ficiu­ de aprovizionare CFR la coo­perativa 7 Noembrie. Distribuirea carnetelor va înce­pe dela data de 25 Iulie a.c, până la 1 Septembrie a.c. Biroul asociați al cooperativei funcționează în fiecare zi dela o­­rele 7-14, iar Marțea și Vinerea și după masă dela 16,30—19,30. PUBLICITATE — Fructe de tot felul {caise, zar­zăre, corcodușe, prune, piersici, mere, etc.), cumpără orice cantități Fructul Românesc Craiova, telefon 11.20. — Auto­camion în stare bu­na de funcționare, cumpără Fructul Ro­mânesc Craiova, telefon 11.20. — Enea Paraschiva Craiova a pierdut buletinul de identitate nr. 083960/2954 din 1950, eliberat de Miliția Dolj. Se declară nul 443 — Perpelea Nistor Craiova, pier­dut certificat de 4 clase elemen­tare nr. 1/18 din 1950, eliberat de școala elementară nr. 5 băeți din Craiova. 442 Se declară nul. — Popescu Theodor, Craiova a pierdut permisul de conducere au­to nr. 1891 din 3 Mai 1929 eliberat de Miliția Craiova. 440 Se declară nul. — Socalici Nicolae Craiova a pierdut adeverința de patru clase primare eliberată de școala ele­mentară nr. 5 băeți Craiova. Se declară nulă. 437 — Mihai Virgil Craiova, pier­dut ordinul de serviciu nr. 157.449 pe distanța Craiova-Coșoveni eli­berat de sectorul de centralizare­­ TCI Craiova. 439 I Se declară nul. — Roza Penchas Craiova, pier­dut buletinul de identitate, eliberat de Miliția Dolj. 441 Se declară nul. — Scorobogacea Anatolie Rm. Vâlcea, pierdut buletinul din de identitate nr. 25846/949 emis de Mi­liția din Rm. Vâlcea și cartela de îmbrăcăminte tip C eliberată de serviciul comercial al Sfatului re­gional Rm. Vâlcea. 438 Se declară nule. ANUNȚ Se distribue ghiață la domiciliu. Bloc mic 55 lei. Bloc mare 110 lei. Abonamente lunare se fac la întreprinderea „Progresul”, calea București nr. 41. Telefon 25-23. LOTO I SAPTAMANAL Rezultatul tragerii din ziua de 16 Iulie 1951 Au fost extrase din urnă următoarele numere : 50-44-46-37-87-64-42-7-53-25 Premiul este de lei 503.168. I­N­A­I­N­T­E iureșul dela batoză Saltă măi și chiuie! U­iu-iu-ți cum băue Laturile, lingurile Legănând belșugurile! Prin văpaia jariștei, Peste -ntinsul pajiștei, Trece Ion al Dariei Spre mijlocul ariei, In spre plinul stogurilor, In forfota carălor In iureșul tructului, Bătălia rodului, E semeț, semeț voinicul! Mângâie cu ochii spicul Plin de boabe doldura Bată-mi-l’ar volbura! !, M­i ■ ■ j » La batozu-i mare sârg, O codană dată’n pârg, Cu trup sprinten de olteancă Harnică colectiveancă, S-a poftit la întrecere încă dela secere.­Și acuma chiamă-mi-1; Ion răspunde: iată-mi-1! Prinde snopii și-i desface: „Pâinea asta-i pentru pace!’1 „Rodul asta-i pentru Plan: „Inc’un os pentru dușmani” Crunt chiaburii șuieră, Iară Ion le flueră... „U­iu-iu, pui de năpârci! „Sufletul vi-i plin de vârci, „Și vă roade’n inimi—roade— . „Când vedeți atâtea roade” Și pe Ion al Dariei Sus pe vârful ariei!... ST. BOSSUN Regionala A.R.L.U.S. în colaborare cu Uniunea Scrii­torilor din R. P. R., filiala Craiova, anunță pentru Luni 23 Iulie ora 7 seara pre­zentarea romanului sovietic „Apă vie“ de A. Cojevnicov. Prezentarea va avea loc , iii! , «■ I O­n­ 4.1 I ... în sala Sindicatului Poligrafie Presă și Cultură din strada Kogălniceanu Nr. 1. VLADIMIR MAIAkOVSCHI „Cel mai bun și mai talentat poet al epocii sovietice” așa cum l-a numit marele Stalin. Vladi­mir Maiakovschi s-a născut în Caucaz, satul Bagdadi la 19 iulie 1894. Biografia și-o face sin­gur la întrebarea unui glas, din sală, cu ocazia expoziției care-i înfățișa opera până îin 1930, anul morții sale: „Am 35 de ani, am particulă, nu posed bu­nuri imobiliare, n’am făcut nici­odată comerț, n’am exploatat pe nimeni, din timp ce pe mine m’au exploatat cât au putut”. Maia­­kovschi este poetul care a creeat poezia, nouă,, realist-socialistă, revoluționară. Din primele sale manifestări s­e interesează în primul rând de raporturile care trebuiesc să existe între artă și viață. „Avem nevoe de verb pentru viață” scria poetul într-un arti­col încă din 1914. „Nu admitem o artă inutilă”. Această proble­mă a raporturilor între poet și popor ocupă un loc însemnat în estetica lui Maiakovschi. Chiar în epoca lui prerevolu­­ționară se poate observa că dru­mul poetului nu era alături de estetizanții decadenți ai burghe­ziei ci dimpotrivă alături de la­gărul literaturii revoluționare al cărui șef incontestat era Gorki. De altfel trebue semnalat că a­­tenția prietenească a marelui Gorki a jucat un rol însemnat în formarea și desvoltarea persona­lității sale poetice. Gorki, a a­­preciat în mod deosebit, începu­turile poetice ale lui Maiakov­­schi. „Este un poet, un mare poet — zicea el”. Pentru a-l face mai bine să înțeleagă valoarea so­cială a activității poetului, Gorki i-a prilejuit contactul cu masim­e largi chemându-l să colaboreze la revista progresistă revoluțio­nară, „Lietopis” și i-a publicat chiar în editura „Parus” un vo­lum de poeme (Vălul). Astfel poetul se convinge din ce în ce mai mult că opera poe­tului trebue să fie bine ancorată în realitățile timpului, că seva ei trebue căutată în viață, în lupta revoluționară­ ■ a poporului; • in aspirațiile pe care poporul le are. Maiakovschi râde de poezia scrisă numai pentru a distra pe burghezii girași, socotind a­ceasta poezie ruptă de popor. Nu ne trebue o poezie — scria el în 1915 — care să scârță’e niște rime într’un amestec de dragoste și privighetori în timp ce strada se svârcolește în mutismul său in neputința de a-și spune cuvântul. Sarcina poetului­­ este deci să fie cântărețul acestei străzi în ne­putință de a vorbi, să compună versuri care să ridice massele, să le avânte pe drumul revoluției. Nu este de mirare așa­dar că Maiakovschi vede în marea Re­voluție Socialistă din Octombrie, evenimentul epocal care dă pri­lej mass­elor să-și spună cuvântul, să făurească pentru ele și pentru viitor o lume nouă. Dela început deci va pune talentul său în slujba luptei revoluționare. „Am muncit toată viața nu ca să scriu nimicuri destinate să încânte și să mângăe urechea... De ce să scriu despre dragostea lui Pătru și a Măriei și să nu mă consider ca o parte din statul care cons­­truește viața?... Poetul nu este un vis care se plimbă ca un miel frezat și b­ehăe pe teme lirice și amoroase. Acela e poet care în ascuțita noastră luptă de clasă își dă condeiul său arsenalului proletariatului, care nu dispre­țuiește nici o muncă, nici o temă a revoluției, a construcției econo­miei naționale și scrie versuri de propagandă asupra oricărei teme”. Pe acest drum a mers Maia­­scovschi. In splendidul poem „150 milioane” s­e vede lupta lui revoluționară. Poezia lui este profund politică, o poezie leni­nistă de partid. La începutul a­­nului 1920, Maiakovschi a com­bătut cu vigoare încercările de­cadente de a despărți arta de viață, de a îneca spiritul de par­tid în artă. O serie de curente decadente: „Frații Serapion”, „I­­maginiștii”, „Acmeiștii”, predi­cau o literatură a ideilor desli­­pite de viață. împotriva lor se ri­dică Maiakovschi și scrie, de­senează, lipește afi­și, face muncă de toate zilele la R.O S.T.A. (A­­genția Telegrafică Sovietică). Aici însă poetul se leagă și mai mult de lupta de zi de zi a ma­­sselor și înțelege că pentru a cânta noul, trebue și o formă nouă. Elimină deci din arta sa schematismul și abstractul. Se inspiră din viguroasa și realista poezie populară. Combate cu arma condeiului intervenția stră­ină și contrarevoluționară. Il in­­teresează faptele simple dar vii ale construirii socialismului. Așa­dar, Maiakovschi ține pas cu tim­­­pul. Cântă revoluția la început, dar știe să treacă la o et­apă nouă atunci când puterea sovietică trece la construirea bazelor socia­lismului. Capodopera lui Maiakovschi este marele poem despre „LE­NIN” care poate fi numit mani­festul politic al esteticii socia­liste. Ceea ce trebue admirat la Ma­iakovschi este marea sa dragoste de Patria Socialistă. In călătoria la New York, el se simte străin. Spune răspicat că deși vede u­­nele lucruri bune (relativ la teh­nică) totuși întreaga societate mi­roase a descompunere. Deși lu­mina electrică face concurență soarelui, totuși în America , oí­mul se simte în mormânt. Și a­­ceste aprecieri fac parte din ati­tudinea revoluționară a poetului. El vede larg și departe. Vede o­­rizontul luminos pe care merge puterea sovietică spre deosebire de prăpastia de care se apropia și se apropie tot mai mult lu­mea putregăită a imperialismu­lui. Patriotismul înflăcărat revo­luționar al lui Maiakovschi a­­ fost remarcat de Kalinin: „Imi pare că Maiakovschi este un mă­reț exemplu de devotament față de poporul sovietic. El se con­sideră ca un soldat al revoluției și era astfel prin natura operei sale. El caută să găsească în po­por nu numai conținutul dar și forma operei sale poetice”. De aceea influența lui Maiakov­­schi a fost mare. Poeții Louis Aragon, Nazim Hikmet, ori O. Simonov (Dușmani și prieteni); Bajan (Impresii din Anglia); Mirzo Tursun Zade (Balade in­diene) sunt urmașii direcți ai lui Maiakovschi. Opera acestui mare poet revo­luționar trebue să constituie un îndemn în munca de toate zilele a condeierilor noștri. Și,, nouă ne este dat de intersul înainte al lu­mii să cântăm1 transformarea so­cialistă a Patriei noastre, ION SCHINTEE. O bibliotecă bine organizată Biblioteca gospodăriei colec­tive „Octombrie Roșu” din co­muna Mârșani, raionul Sadova contribuie în mare măsură la ridicarea nivelului politico-ideo­logic-cultural al membrilor co­lectiviști. De biblioteca acestei gospo­dării colective se îngrijește tâ­nărul UTM-ist Ion Pârșcoveanu, care este ajutat de responsabilul Colțului Roșu, tov. Nedelcuț Constantin. Biblioteca are un număr de 680 cărți și broșuri, în afară de colecțiile „îndrumătorul cultu­ral”, „Albina”, „Cultura poporu­lui” și alte reviste. Organizându-și bine munca, bibliotecarul a reușit a antrena­­ numeroși colectiviști. De­­asemeni, desvoltând dragostea colectiviștilor de a citi cât mai multe cărți și broșuri ideologice, în prezent la câmp, în orele li­bere sau repausului pentru ma­să, se citesc cărți. De pildă cititul se face pe bri­găzi sau echipe, un ajutor pre­țios dând în realizarea acestor obiective responsabilii echipei a II-a și a IV-a tov. Ionică Con­stantin și Vasile Burada. Cu mult drag, citesc colecti­viștii despre viața colhoznicilor sovietici, felul cum își organi­zează ei munca, despre roadele ce le obțin prin aplicarea me­todelor avansate de muncă, etc. Printre cei mai activi cititori se găsesc Ana Mușu din brigada II, UTM-ista Burada Maria, Ștefan Marciu sau Nicolae Dă­­nilă care au citit numeroase cărți. Pentru buna desfășurare a muncii de bibliotecar un mai mare sprijin trebuie să acorde secretarul organizației de bază UTM, tov. Ion R. Popescu care nu a desfășurat până acum nici o muncă în rândul pentru a-l îndruma să tineretului citească cărți, fapt ce va contribui la ri­dicarea nivelului politic, ideolo­gic și cultural al acestora. Biblioteca trebue in regiunea noastră toa­te căminele culturale s’au stră­duit să sprijine cât mai mult campania de recoltare, prin toa­te mijloacele pe care le au la în­demână : concursului pregătiri în vederea echipelor artistice, biblioteci volante la arii, lozinci mobilizatoare, articole la gaze­tele de arci și cetățenești, și al­tele care au scopul de a ridica nivelul cultural și politic al ță­ranilor muncitori. In această perioadă destul de importantă pentru munca cultu­rală, căminul cultural din co­muna Calopăr raionul Craiova, a neglijat munca de răspândirea cărții, de sprijinire a difuzării ei, legată de campania agricolă. Așa spre exemplu, colectivul de conducere al căminului a dus câteva cărți și broșuri la una din ariile comunei dar ele au să fie... bibliotecă fost aruncate într’un dulap cu medicamente, astfel că ele nu se pot deosebi din pachetele cu vată și medicamente. Tovarășa res­ponsabilă a colțului sanitar Du­mitru Maria nu s-a sesizat de aparența dezordonată a cărților pe care le avea în primire și nici să recomande țăranilor muncitori pentru a le citi în grupuri sau individual. Rostul cărților tipărite și re­­dactate de către clasa munci­toare, este mare nu așa cum a fost înțeles de coducerea cămi­nului Cultural Calopăr. Ele tre­buie să umble, să colinde din mână în mână și din casă în casă, să dea și la alții din în­vățăturile pe care Partidul le pune la îndemâna oamenilor muncii în făurirea unei vieți mai bune. Conditiuni de admitere in Institutul de Arta cinematografica Institutul Superior de Invățămât Cinematografic are menirea să pre­gătească oameni talentați, cu o înaltă calificare în domeniul artei cinematografice, pătrunși de o a­­dâncă dragoste față de poporul a cărui viață și luptă trebue să o oglindească în filme. In anul școlar 1951-1952, Institu­tul de Artă Cinematografică func­ționează cu următoarele secții: 1. Regie. 2. Operatori de luat vederi. 3. Actori. In scopul de a înlesni candida­ților din întreaga țară, posibilită­ți de a se prezenta la examen, s’au instituit subcomisii regionale pentru verificarea prealabilă a ap­titudinilor. Aceste subcomisii vor funcționa în mai multe orașe mari din țară, printre care și Craiova pentru regiunile Dolj, Gorj, Vâlcea și Teleorman. Se pot prezenta la probele pen­tru verificarea prealabilă a apti­tudinilor, în fața subcomisiilor din centrele menționate mai sus, pen­tru oricare din secțiile Institutului, absolvenți ai actualelor licee, școli medii tehnice, școli pedagogice și școli medii tehnice profesionale, precum și absolvenți ai fostelor li­cee teoretice, industriale și comer­ciale (conform normelor Ministeru­lui învățământului Public). Candidații vor trebui să aibă vârsta între 18-25 ani. înscrierile la probele pentru ve­rificarea prealabilă a aptitudinilor se fac în baza unei simple cereri adresată subcomisiei din Craiova. Cererile se vor depune la între­prinderea cinematografică regio­­­­nala Dolj, strada Al. Cuza nr. 3, până la 31 Iulie 1951. Probele pre­alabile se vor ține între 25 Iulie, și 5 August inclusiv, și sunt eli­minatorii. Candidatul reușit la probele pentru verificarea prealabilă a ap­titudinilor, va primi din partea sub­comisiei „o dovadă de recoman­dare” și numai în baza acestei dovezi se va putea înscrie la e­­xamenul de admitere care se va ține în București. Pentru înscrierea la examenul de admitere, candidații vor com­pleta o cerere tip de înscriere pe care o vor înainta între 10-18 Au­gust 1951 secretariatului Institutu­lui de Artă Cinematografică, Bd. 6 Martie, nr. 65. Cererea tip­­ de­ înscriere se va ridica de la subco­misie odată cu dovada de reco­mandare. Pentru actele necesare, se vor lua informații de la sediul întreprin­derii cinematografice regionale Dolj, unde se poate studia pros­pectul. Asemenea prospecte se mai pot consulta și la organiza­țiile UTM regional și orășenesc, secția culturală și secția învăță­mânt a Sfatului Popular regional și local, căminele culturale, secre­tariatele școlilor medii și licee, sin­dicate și unitățile cinematografice ca aparțin întreprinderii. In aceleași condiții se va des­fășura și examenul pentru școala de specializare cinematografică pentru operatorii de luat vederi, care va funcționa tot la București și are o durată de un an. La a­­ceastă școală se pot prezenta însă candidați până la vârsta de 30 ani, de profesie fotografi.

Next